4,526 matches
-
11 În România conceptul "poli de competitivitate" este un concept nou și se bazează pe experiența internațională și, în special, pe cea europeană. În ultimii ani diferite inițiative la nivel local și național au dus la apariția și dezvoltarea unor aglomerări industriale (de tipul clusterelor inovative) care au un rol din ce în ce mai mare în progresul economic. Polii de competitivitate reprezintă motoare ale dezvoltării economice prin coagularea operatorilor economici pe lanțuri tehnologice (de la proiectarea tehnologiilor/proceselor, bunurilor și serviciilor până la utilizatorii finali) în
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 12 decembrie 2011 (*actualizată*) pentru sprijinirea şi implementarea operaţiunii "Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional - Poli de competitivitate" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258326_a_259655]
-
Pentru scopul acestui proiect, termenii cluster și lanț de furnizori sunt interschimbabili, în sensul că se va accepta excepția de la cerința localizării IMM-urilor în aceeași zonă geografică, dacă se demonstrează contribuția IMM-urilor în cadrul lanțului de valoare predominant al aglomerării. l) cluster emergent - aglomerare de întreprinderi, inclusiv IMM, universități și institute de cercetare-dezvoltare, administrații publice locale, care întrunește voința de colaborare a membrilor săi, dar încă nu are o entitate de management al clusterului organizată sub o formă juridică sau
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 30 octombrie 2012 (*actualizată*) privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru implementarea operaţiunii "Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258324_a_259653]
-
termenii cluster și lanț de furnizori sunt interschimbabili, în sensul că se va accepta excepția de la cerința localizării IMM-urilor în aceeași zonă geografică, dacă se demonstrează contribuția IMM-urilor în cadrul lanțului de valoare predominant al aglomerării. l) cluster emergent - aglomerare de întreprinderi, inclusiv IMM, universități și institute de cercetare-dezvoltare, administrații publice locale, care întrunește voința de colaborare a membrilor săi, dar încă nu are o entitate de management al clusterului organizată sub o formă juridică sau nu are o activitate
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 30 octombrie 2012 (*actualizată*) privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru implementarea operaţiunii "Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258324_a_259653]
-
cercetare-dezvoltare, administrații publice locale, care întrunește voința de colaborare a membrilor săi, dar încă nu are o entitate de management al clusterului organizată sub o formă juridică sau nu are o activitate de colaborare susținută între firmele/instituțiile care formează aglomerarea respectivă, în special ��n domeniul de CDI; ... m) cluster inovativ - un cluster formal organizat, ce are ca scop stimularea activității de inovare prin promovarea de interacțiuni susținute între membrii săi (schimb de facilități, de know-how și expertiză) și prin contribuția
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 30 octombrie 2012 (*actualizată*) privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru implementarea operaţiunii "Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258324_a_259653]
-
ani, fiind în prezent considerată ca una dintre căile de realizare a obiectivelor stipulate în Strategia Europa 2020. Articolul 13 În ultimii ani, în România, diferite inițiative la nivel local, regional și național au dus la apariția și dezvoltarea unor aglomerări industriale de tip cluster, care au un rol din ce în ce mai mare în creșterea competitivă a economiei românești. Stadiul de dezvoltare a clusterelor românești este încă unul incipient, având în vedere nivelul încă scăzut de încredere și apetitul redus pentru colaborare din
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 30 octombrie 2012 (*actualizată*) privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru implementarea operaţiunii "Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258324_a_259653]
-
obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie; ... e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre; ... f) pe drumurile publice deschise circulației rutiere, pe aleile pietonale și în spații deschise cu aglomerări de persoane; ... g) la o distanță mai mică de 500 m de păduri. ... (3) Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 și 4 este permisă numai în condițiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru
LEGE nr. 126 din 27 decembrie 1995 (*republicată*) privind regimul materiilor explozive*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259746_a_261075]
-
de activitate, respectiv transporturile, agricultura și operatorii industriali, inclusiv fumători. Partea română a arătat că, având în vederea intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/EC privind calitatea aerului ambiental și un aer mai curat pentru Europa, România a stabilit 13 aglomerări și 41 de zone pentru evaluarea și gestionarea calității aerului. În urma evaluării calității aerului la nivel național, în perioada 2008-2012, în mai multe aglomerări urbane s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită pentru indicatorul PM(10), unde au fost întocmite programe
PROTOCOLUL din 26 noiembrie 2013 celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259757_a_261086]
-
EC privind calitatea aerului ambiental și un aer mai curat pentru Europa, România a stabilit 13 aglomerări și 41 de zone pentru evaluarea și gestionarea calității aerului. În urma evaluării calității aerului la nivel național, în perioada 2008-2012, în mai multe aglomerări urbane s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită pentru indicatorul PM(10), unde au fost întocmite programe pentru gestionarea calității aerului care cuprind măsuri de reducere a emisiilor de particule în suspensie. Sursele principale pentru aceste depășiri identificate sunt traficul rutier
PROTOCOLUL din 26 noiembrie 2013 celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259757_a_261086]
-
aplicării măsurilor din programele de gestionare a calității aerului, aceasta s-a îmbunătățit, astfel că pentru anul 2012 și primul semestru al anului 2013 nu s-au mai înregistrat depășiri ale valorilor-limită pentru niciun indicator în această zonă, inclusiv în aglomerarea Timișoara, care face obiectul unei scrisori de avertizare din partea Comisiei Europene. Din cele două prezentări reiese că ambele țări au probleme similare (nivel ridicat de emisii de NO(2) și PM(10), dificultăți financiare legate de managementul și modernizarea rețelelor
PROTOCOLUL din 26 noiembrie 2013 celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259757_a_261086]
-
ale pensiilor. ... (9) Distribuția pe listele inițiale se face în ordinea prezentării beneficiarilor la centrele de distribuție ale autorităților executive ale autorităților publice locale, în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la ultima recepție de ajutoare alimentare. Pentru evitarea aglomerării centrelor de distribuție și limitarea timpului de așteptare pentru beneficiari, autoritățile executive ale autorităților publice locale pot organiza distribuția în baza unui program comunicat beneficiarilor prin diverse mijloace. ... (10) Distribuția pe listele de suplimentare se face în maximum 15 zile
HOTĂRÂRE nr. 627 din 28 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263991_a_265320]
-
cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă; ... b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți; ... c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ... d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ... e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale
CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 46/2008 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263946_a_265275]
-
ale pensiilor. ... (9) Distribuția pe listele inițiale se face în ordinea prezentării beneficiarilor la centrele de distribuție ale autorităților executive ale autorităților publice locale, în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la ultima recepție de ajutoare alimentare. Pentru evitarea aglomerării centrelor de distribuție și limitarea timpului de așteptare pentru beneficiari, autoritățile executive ale autorităților publice locale pot organiza distribuția în baza unui program comunicat beneficiarilor prin diverse mijloace. ... (10) Distribuția pe listele de suplimentare se face în maximum 15 zile
HOTĂRÂRE nr. 799 din 17 septembrie 2014 (*actualizată*) privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264042_a_265371]
-
de alimentare cu apă și de canalizare; ... ---------- Lit. ab) a art. 3 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 224 din 24 iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 30 iulie 2015. ac) aglomerare umană - zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate și dirijarea lor spre o stație de epurare sau spre un punct final de evacuare, calculată în locuitori echivalenți, care
LEGE nr. 241 din 22 iunie 2006 (*actualizată*)(**republicată**) serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263653_a_264982]
-
membre a/ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, în care operatorul/operatorul regional primește dreptul de a furniza/presta serviciul de alimentare cu apă și de canalizare; ... ac) aglomerare umană - zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate și dirijarea lor spre o stație de epurare sau spre un punct final de evacuare, calculată în locuitori echivalenți, care
LEGE nr. 224 din 24 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263580_a_264909]
-
publice locale. ... (2) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: ... a) activități de administrație social-comunitară - acțiunile prin care se concretizează relația autorităților administrației publice locale cu asociațiile de proprietari de pe raza unității administrativ-teritoriale; ... b) aglomerări urbane - asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), și orașe, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona de influență; ... c) asociații de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu
LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263551_a_264880]
-
nr. 246/2005 . ... (2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane și aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale componente își păstrează autonomia locală, în
LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263551_a_264880]
-
integrate de dezvoltare teritorială. ... (3) Măsurile de intervenție nu sunt justificate prin și nu includ elemente de formare a valorii în plan teritorial. Efectele benefice așteptate ale programelor operaționale nu pot fi transferate efectiv în rezultate, din cauza neglijării efectelor de aglomerare spațială a activității economice care în același timp generează efecte pozitive și negative asupra valorii adăugate. Intervențiile prin diferite programe operaționale (de exemplu, POSCCE și POR) nu sunt integrate teritorial, neexistând niciun mecanism de monitorizare a impactului spațial. Vulnerabilitatea abordării
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
o nouă politică industrială în România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, octombrie 2010. *24) Mereuță, Cezar (2013), " Repartiția teritorială a companiilor noduri pe principalele activități ale economiei naționale", manuscris. Formarea avantajelor competitive în aglomerări industriale a devenit de foarte puțin timp o preocuparea la nivel public, unde rolul cel mai important îl joacă proiectele de formare a polilor de competitivitate inițiate începând cu 2009 de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Direcția
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
foarte puțin timp o preocuparea la nivel public, unde rolul cel mai important îl joacă proiectele de formare a polilor de competitivitate inițiate începând cu 2009 de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Direcția de politică industrială*25). Aglomerările care joacă rolul cel mai important la nivel național în ceea ce privește performanța exporturilor și ocuparea forței de muncă sunt cele din sectorul siderurgic în județul Galați, nave în Tulcea, auto în Argeș și încălțăminte în Bihor*26). Tabelul 3 oferă imaginea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
nivel național în ceea ce privește performanța exporturilor și ocuparea forței de muncă sunt cele din sectorul siderurgic în județul Galați, nave în Tulcea, auto în Argeș și încălțăminte în Bihor*26). Tabelul 3 oferă imaginea completă a distribuției la nivel regional a aglomerărilor economice cele mai importante, din care lipsesc cele patru evidențiate, inclusiv cele din București-Ilfov pentru a oferi o imagine cât mai clară specializării teritoriale. Tabelul 4 completează această imagine cu sectoarele la nivel județean care se remarcă în specializarea internațională
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
și potențiali din România", 2011. Sursa: Valentin Cojanu, Dragoș Pîslaru (2011) "How important are agglomeration economies: a case study of Romanian industrial clusters", Review of Economic and Business Studies 4: 1, pp. 35-58. Notă explicativă: Conform metodologiei European Cluster Observatory, aglomerările pot fi de 3*, cele mai importante, 2* și 1*. Pentru a defini o aglomerare de importanță regională este necesar ca sectorul să acumuleze cel puțin 3 stele prin prezența lor în județele regiunii (de exemplu, 1x1*+ 1x2*). Zona București-Ilfov
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
economies: a case study of Romanian industrial clusters", Review of Economic and Business Studies 4: 1, pp. 35-58. Notă explicativă: Conform metodologiei European Cluster Observatory, aglomerările pot fi de 3*, cele mai importante, 2* și 1*. Pentru a defini o aglomerare de importanță regională este necesar ca sectorul să acumuleze cel puțin 3 stele prin prezența lor în județele regiunii (de exemplu, 1x1*+ 1x2*). Zona București-Ilfov nu a intrat în analiză. Sursa: calcule autori. Notă explicativă: Specializarea este evidențiată de sectoarele
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
situații nu este de la sine favorabilă sau nefavorabilă competitivității, în mod clar această imagine diversă sugerează nevoi diferite în plan local de educație, calificare și cercetare, restructurare industrială și nevoi tehnologice. În al doilea rând, este de remarcat faptul că aglomerările sunt deja o prezență vizibilă în majoritatea regiunilor, prin participarea a două sau mai multe județe limitrofe în aceeași ramură de activitate și prin diversificarea activității economice; mai puțin favorabil stau lucrurile doar în Nord-Est, Sud-Vest și Nord-Vest. Această tendință
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
cercetare și detectare se interzice/se interzic: a) accesul sau circulația oamenilor și vehiculelor în zonele în care se presupune existența munițiilor neexplodate; ... b) mișcarea munițiilor de pe loc; ... c) tragerea sârmelor, sforilor sau frânghiilor descoperite cu ocazia cercetării terenului; ... d) aglomerările de persoane; ... e) folosirea focului deschis în zona în care se presupune existența munițiilor neexplodate; ... f) părăsirea locului de muncă fără aprobare. Articolul 143 (1) Se interzice executarea cercetării și detectării terenurilor acoperite cu zăpadă, iarbă sau tufișuri. ... (2) Detectarea
NORME TEHNICE din 14 octombrie 2015 privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265740_a_267069]
-
oricărei celule sociale tradiționale, mai ales prin: a) studierea atentă a cauzelor și efectelor mișcărilor migratorii și eventuală adoptare de măsuri corespunzătoare; ... b) încurajarea urbanizării în regiunile în care necesitățile economice antrenează o concentrare a populației; ... c) prevenirea și eliminarea aglomerării în zonele urbane; ... d) îmbunătățirea condițiilor de viață în regiunile rurale și amplasarea unor industrii specifice în regiunile în care există forță de muncă suficientă. Articolul 4 Următoarele măsuri vor figura printre cele pe care autoritățile competente vor trebui să
CONVENŢIE nr. 117 din 1962 privind obiectivele şi normele de bază ale politicii sociale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255893_a_257222]