6,939 matches
-
cînd le-astup... Preotul: (asudat) Bine, măi Ionică... Apoi noi am plecat... Octav: (după ce preotul și dascălul fac cîțiva pași) Dar tot nu ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Scena 2 9 Regulamentul de bloc Măștile absurdului 9 Constantin Popa Regulamentul de bloc 9 Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor 9 Regulamentul de bloc 9 Cronică dramatică: 9 O binemeritată revanșă 9 Regulamentul de bloc 9 Metafora Agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 9 Constantin Popa despre... Constantin Popa 9 Părerea autorului Cînd vorbim despre oameni 9 PARTEA ÎNTÎI 9 TABLOUL II 9 PARTEA A DOUA 9 TABLOUL DOI 9 Mașina de vînt Măștile absurdului 9 Premieră
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ungaria, URSS-ul pe plan politic a suferit o înfrângere. Sovieticii nu mai puteau acuza Franta și Anglia, în cadrul ONU, că sunt agresori, așa cum au făcut-o în cazul canalului de Suez, în același an. Acum sovieticii erau acuzați de agresiune împotriva Ungariei. În urma acestei înfrângeri, URSS-ul însă dezlănțuie în toate statele satelite o nouă prigoană care culminează cu arestarea tuturor celor care se opuneau regimului de democrație populară instalat de sovietici la 6 martie 1945. In timpul revoluției de la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
depășit 2. Tematica este dezvoltată pe două direcții: cronica evenimentelor apropiate cu dezvăluirea dimensiunilor lor tragice și poezia de atitudine menită să exprime atașamentul poeților față de evoluția socialistă și să denunțe falsitatea unor idei perimate, legate de întregul sistem de agresiune și violență. Astfel se explică orientarea spre o poezie, de fapt cronică versificată a marilor evenimente și mișcări sociale, alcătuind etapele de consolidare a unei alte lumi și a unui alt tip de societate. Intenția unei astfel de poezii intens
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și lui Pierre Deniker premiul Lasker, una dintre cele mai imporante recompense americane. În anii '50, Laborit s-a mai interesat de hibernarea artificială, adică de utilizarea răcirii corpului uman ca metodă de tratament pentru a-l proteja de efectele agresiunilor. Atunci creează o disciplină pe care o numeș-te agresologie și care îl conduce în 1958 la laboratorul de "eutonologie" al spitalului Boucicaut din Paris, laborator care funcționează fără ajutorul statului, grație brevetelor pentru moleculele descoperite de cercetătorii săi. Marginal, inclasabil
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o redundanță inițială pentru a avea de a face cu un sistem auto-organizator; un astfel de sistem e capabil să folosească redundanța disponibilă pentru a răspunde factorilor aleatorii din mediu printr-o creștere a complexității și di-versității. Aceiași factori de agresiuni aleatorii sînt responsabili mai apoi de îmbătrînire și moarte atunci cînd redundanța inițială s-a epuizat, în timp ce mai înainte, dimpotrivă, au susținut perioada de creștere și maturație și de învățare adaptivă în general." Teoria informației, organizarea, principiul ordinii pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
si 16 ani, după aceasta perioada manifestându-se, o evidenta scădere in intensitate si volum a conduitelor predelincvente. Aceasta nu înseamnă ca un anume procent de tineri vor comite in continuare delicte de furt, vagabondaj, cerșetorie, infracțiuni de huliganism si agresiuni fizice. Este vorba in primul rând de acei tineri cu accentuata labilitate morala si afectiva si cu puternice carente de socializare. In cazurile cele mai grave, a formelor celor mai persistente de inadaptare, cu efecte nocive concrete si fara echivoc
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
militare de la 7,8 mld. USD în 1990 la 12,15 mld. USD în 2008; E.A.U. și-a mărit bugetul militar de la 7,6 mld. USD în 1990 la 8,64 mld. USD în 2008; Kuwaitul, direct afectat de agresiunea irakiană, și-a dublat volumul cheltuielilor militare de la 4,3 mld. USD în 1990 la 8,46 mld. USD în 2008, iar Omanul a sporit efortul financiar militar de la 4,8 mld. USD în 1990 la 6,48 mld. USD
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare americane este concurată de prezența tradițională a trupelor franceze și mai nou, a celor germane (Tabelul nr. 114). În pofida îndelungatei colaborări militare americano-saudite, trebuie remarcată retragerea bazelor militare americane din Arabia Saudită, evacuate în anul 2003 sub motivația dispariției pericolului agresiunii irakiene după prăbușirea regimului lui Saddam Hussein. În realitate, acțiunea menționată s-a impus ca urmare a dezacordului Riyadului cu privire la atacarea Irakului utilizând cele 8 baze militare americane existente în acel moment pe teritoriul saudit. Astfel, media internațională susține că
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
distruge potențialul uman. Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund impregnat în mentalitatea omului modern. Puterea nu este obiect, nu este privilegiu, ea este exercițiu și control, drept pozitiv, iar orice deviere de la acestea nu înseamnă altceva decât violențe, agresiuni, contra-puteri. Prin violență, puterea nu mai este putere ci o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale. Oricum puterea nu este în violență, nu este în agresiuni, nu este în brutalitatea fizică și nici în atacuri perfide prin intermediul cuvântului. Puterea-cunoaștere este forma instituțională a cunoașterii despre om și a discursurilor ce analizează existența acestuia și funcțiile lui într-un mecanism de control social-politic. Raporturile complexe ale puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
negativă, ci un element de transformare. Ea transformă omul, viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este vizibil influențat de Nietzsche
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
datelor și stabilirea ipotezei Inadaptarea elevului D.M. la cerințele școlare a fost repercusiunea comportamentelor greșite ale părinților. Tensiunile în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta la viața școlară. VII. Elaborarea unui
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
bine diversitatea orientărilor susținute de socialiști: în timp ce danezii, olandezii și francezii vor împărțirea pămînturilor, socialiștii români, italieni, croați și ruși speră să cîștige masele de țărani de partea lor prin cooperativizare și înmulțirea cooperativelor. Toți doresc să unească țărănimea împotriva agresiunii capitaliste, ceea ce, în majoritatea cazurilor, rămîne doar un gînd frumos, avînd în vedere varietatea păturilor sociale care constituie această clasă: dacă acest cuvînt de ordine găsește un oarecare ecou în rîndurile micii țărănimi, efectele sale sînt puse sub semnul întrebării
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la nivel internațional, ISM își modifică punctul de vedere și consideră că poate lucra mai eficace cu ajutorul Societății Națiunilor, la stabilirea unei noi ordini internaționale. Ea urmărește îndeaproape discuțiile Protocolului de la Geneva care, în același an, formulează o definiție a agresiunii, desemnînd drept agresor pe orice Stat care refuză să se supună arbitrajului Societății Națiunilor; ca și organizația de la Geneva, ea face apel la o Conferință internațională a dezarmării. Din 1924, ISM se alătură Societății Națiunilor, împărțindu-și succesele și în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
situația în care socialiștii spanioli și francezi se află la putere. Din 28 iulie 1936, birourile ISM și cele ale Federației Sindicale Internaționale se reunesc la Bruxelles "pentru a examina posibilitățile de ajutor acordat clasei muncitoare spaniole în lupta împotriva agresiunii fasciste". Caracterizînd cauza Spaniei, ca fiind cea a "democrației universale", ISM și FSI se alătură în întregime "muncitorilor și țăranilor spanioli în lupta lor temerară pentru democrație și Republică". Ele denunță responsabilitatea Statelor fasciste care susțin pe rebelii spanioli și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ales de una de de farsă malignă ce tinde spre autoexterminare: "Membrii cuplului care se devorează reciproc pot fi considerați drept simbol al reducerii la neant. Stăpânul și sluga, teroristul și terorizatul, călăul și victima, complici în farse sinistre, în agresiune, în crimă, se anihilează reciproc". Maestru al subversiunii, al parodiei, Urmuz este un homo ludens în linia lui Kafka sau Lewis Carroll. Farsele agrementate cu mici ceremonii și formule repetitive sunt săvârșite de homunculi care nu-și dezmint logica de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său. Un uomo salvato, așadar. Barbu Cioculescu Criticul simpatetic Aproape cincizeci de cronici, eseuri și portrete dedicate vieții cărților și scriitorilor români adună Barbu Cioculescu (n. 1927, Montrouge, Franța) între coperțile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
defensivă, aparent sever. Avea și motive, căci majoritatea autorilor îl asaltau cu sute de cărți, fie prin poștă, fie prin mijlocirea Editurilor, fie personal (la diverse sindrofii), pe stradă sau chiar ... acasă (de tot hazul este relatarea unei astfel de ... "agresiuni" la domiciliu din partea prozatorului I.B., posibil grafoman), în speranța că vor obține măcar o notă în "R.L.". Spre deosebire de acești naivi incurabili, noi ne vindecasem de mult de asemenea gesturi donquijotești. Nu ofeream propriile cărți criticilor, ci ceream pe-ale altora
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cuvântul exprimat există cuvântul doar gândit. În tradiția indiană, Manas (mintea) ar fi cel care ne-ar gândi, fără sunete și cuvinte, alimentat însă de vitalele vibrații Prana. Limbajul silențios este o formă de purificare a ecranului nostru mental, supus agresiunii externe. Izolarea și golirea mentalului de obiecte-simțuri, de clocotul steril al imediatului, sunt prielnice receptării inefabilului nenumit sau Sabda-Sphota. Yoginii susțin că revelația de tip Sabda-Brahman este posibilă doar prin accesul la starea de Samadhi (libertatea supremă). Aceeași experiență este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
gîndurile se năpustiră asupra lui din toate ascunzișurile creierului, ca niște păsări hrăpărețe, și în urechi îi răsună cîntecul ordonanței atît de limpede, de parcă ar fi cîntat sub fereastră. Atunci, spăimîntat, deschise iar ochii." Metafora rebreniană definește în chip figurat agresiunea unui subconștient pe cale să răstoarne siguranța rațională. Autorul o preferă, se vede, pentru sugestia ei terifiantă, primară. "Atacul" păsărilor gînduri apare și în alte contexte: " Acuma îl rodeau remușcări. Simțea împrejur întrebări fîlfîind cu aripi negre și nu îndrăznea să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
polițiști și femeia arestată, jucînd patetic rolul victimei, adică transformînd în scenă spațiul exterior, ca mai sus, sau despre petrecăreți pe uliță, zgomotul, tărăboiul, petrecerea despart întotdeauna pe spectatorul insolitat de mulțimea înlănțuită în pornirea comună. Ceea ce se repetă este agresiunea sonoră, care a împărțit deja în două scena povestirii. Spectatorul needificat și ceata de scandalagii, cheflii, zgomotoși apar ca un tandem în imaginarul caragialian. Ca o formulă creatoare, chiar, de intrigă (precum în Conul Leonida față cu Reacțiunea), în jurul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de inimă când merge seara pe stradă, și prima lui reacție în fața unui grup de bărbați beți pe lângă care trebuie să treacă este spaima la gândul că ar putea fi prins, imobilizat și castrat. Aceasta i se pare a fi agresiunea supremă. Din această teamă și din altele legate de ea rezultă multe consecințe. Una dintre acestea, privitoare la stima de sine, dă seamă de modul în care un bărbat crede că va face față situației de a ține un discurs
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
declanșarea depresiei, a eu foriei, a mâniei și chiar a... iubirii. Unii mediatori interacționează cu hormonii sexuali, ceea ce explică modificarea dispoziției femeii aflate la ciclu (v. Ciclul ca viață), alții sunt influențați de stimulii din afara corpului, cum ar fi lumina, agresiunea, mirosul. S-ar putea ca starea de iubire să provoace o acumulare de serotonină, ceea ce ar explica melancolia îndrăgostitului. Singurul antidot pentru această melancolie este încercarea de a da iubirii încă de la început un caracter ludic, prin joc, cunoaștere, ironie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu aibă vase de sânge și de aceea se hrănește prin intermediul lacrimilor și al altor secreții din vecinătate, care-i sunt aduse prin clipit. Dar alt rost al clipitului este și acela de a apăra cu rapiditate ochiul de o agresiune, coborând pleoapele și strângând mușchii orbiculari în fața globului ocular. Acest reflex de apărare este extins la om din planul agresiunii fizice în pla nul vulnerabilității psihologice; astfel, teama de conse cințele minciunii poate face să se declanșeze reflexul clipitului. Există
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]