11,041 matches
-
trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În special cei aflați la vârsta adolescenței. Într-un studiu realizat pe un eșantion de 470 de tineri (235 de băieți și 235 de fete), Anton Aluja-Fabregat și Rafael Torrubia-Beltri (1998, 986) au arătat că o mare parte dintre aceștia (agresivi, căutători de senzații tari, impulsivi) sunt amatori de filme violente. ,, Acești elevi sunt judecați de profesorii lor ca fiind mai puțin sociabili, ei prezentând niveluri scăzute de responsabilitate, de interes față de studiu, respectiv de capacitatea de a conduce, având și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt mult mai frecvente la băieți decât la fete, băieții Înregistrând un nivel mai ridicat pe scala dezinhibiției, rezultatul fiind un nivel scăzut al socializării, dat fiind faptul că nivelul academic reprezintă un factor decisiv al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite comportamente ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
De asemenea, la aceste vârste târzii, comportamentul violent poate apărea și poate fi periculos” (Felson, 1996, 119). Prin urmare, după cum precizau și Leonard Berkowitz și colaboratorii săi (1963, 229) filmele și programele care promovează violența pot crește ,,instalarea” unui comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi (1963, 229) filmele și programele care promovează violența pot crește ,,instalarea” unui comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel (1998a, 1998b). Acesta a fost desfășurat Între 1996 și 1997 de UNESCO, World Organization of the Scout Movement și Universitatea Utrecht (Olanda). Studiul este unul intercultural, la care au participat peste 5 000 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În zonele rurale electrificate ale lumii. Majoritatea copiilor de pe glob par să petreacă o mare parte a timpului În fața televizorului. Aceștia primesc o mare și regulată porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și experiențele copiilor, probabilitatea ca orientările agresive să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu un grad scăzut de agresiune, conținutul violent al media este prezent Într-un context recompensator” (Groebel, 1998a, 53). Cu alte cuvinte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a crea critici și consumatori competenți de media”. Efectele situaționale și explicațiile teoretice Rezultatele experimentale și cercetările de teren pun În evidență faptul că expunerea la violență prin media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pun În evidență faptul că expunerea la violență prin media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor la stocarea scenariilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă o realitate răspândită, iar inconsistențele privind efectele expunerii la violență prin media se pot datora tocmai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții frontale, agresive și vulgare, mizând pe pasivitatea și tăcerea majorității, asimilând acest comportament cu o aprobare. Ei se consideră reprezentanți ai unei opoziții care trebuie să-i propulseze În locul celor Înlăturați. Sirota interpretează acest tip de conduită ca o revoltă a adolescenților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot fi Însă importante și Îl pot devia de la drumul său; 7. descalificarea altora pentru a profita sau a se bucura. Sirota relatează un caz Întâmplat În timpul unui stagiu de perfecționare a formatorilor, când unul dintre coorganizatori declanșează un atac agresiv contra Întregului grup, a cadrului instituțional, a colegilor și a liantului colectiv, negând rezultatele Întregii munci. Protagonistul pare un frustrat care n-a reușit sa se remarce, el a acumulat insatisfacții și nu găsește decât soluția denigrării celorlalți pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crește prin ralierea altor tineri poeți și prozatori, printre care Sorin Titel, Virgil Tănase, Emil Brumaru, Daniel Turcea, Florin Gabrea. Profitând de o ușoară relaxare a cenzurii după invadarea Cehoslovaciei, din 1968 componenții lui se manifestă tot mai curajos, chiar agresiv, își expun vederile fără eufemisme în ședințele Uniunii Scriitorilor, pe cât posibil și în publicații. La un moment dat, chiar în vara lui 1968 li se promite înființarea unui supliment al revistei „Luceafărul”, care ar fi urmat să le fie încredințat
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
El percepe Transilvania ca pe o zonă de interculturalitate ce îi conferă specificitate în contextul întregii țări, combătând totodată transilvanismul profesat de înaintași, deoarece îl consideră o limitare a orizontului cultural. Totuși, nu ignoră importanța plaiului ca simbol spațial. Foarte agresiv, eseistul reclamă nevoia de împrospătare și întinerire a publicațiilor transilvănene de felul „Gândului românesc”, criticându-l în termeni foarte duri pe redactorul-șef al acesteia: „Scutură-ți revista de zgură, domnule Chinezu, adu în ea alt aer, mai multă supleță
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
al culturii maghiare) și, totodată, cu recurs abundent la documente și la alte izvoare istorice. Spirit intransigent, militant decis al cauzei românești, adept al adevărului și al justiției, martor și trăitor al unor evenimente tragice, P. refuză și aici retorica agresivă a șovinismului, manifestându-se cu echilibru ca un susținător al armoniei și colaborării interetnice. SCRIERI: Psalmii neliniștii, Bistrița, 1942; Raoul Șorban, Cluj, 1942; Petre Abrudan, Cluj, 1942; Laudă singurătății, Cluj, 1944; Furtună sub Detunata, București, 1957; Introducere în literatura Americii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
și un anumit gust pentru bravadă, pentru gestul de efect: din când în când câte o afirmație (prea) categorică sau (intenționat) șocantă „rupe”, provoacă breșe în discursul impecabil clădit pe temeiul bunului simț. Atunci bunul simț dispare, iar paradoxul devine agresiv. Criticul, ce câștigă de obicei adeziunea cititorului, se „montează” dintr-o dată, din senin, se fanatizează brusc pentru o idee inacceptabilă, ca atunci când exclude dragostea platonică din sfera iubirii autentice. Tinerețea, care la P. nu e o vârstă, ci un mod
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar, ceea ce îl face să arunce priviri piezișe protipendadei, are o teribilă aroganță a castei sale, privilegiile nobiliare fiind pentru dânsul sacrosancte. Reacționar îndârjit și agresiv, el vede revoluția ca pe o zaveră pusă la cale de oameni de rând pentru a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui fanfaronadă, când nu devine
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
vieții în libertate și își caută realizarea identitară. Suntem încă doar la începuturile proceselor. Crizele identitare doar le anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de viață sunt puternic diminuate sau sunt transferate în „ficțiuni compensatorii” sau în explorarea unor alternative aleatoare cu un grad minim de probabilitate (dacă aș câștiga la loterie, dacă aș câștiga pariuri la TV etc.) sau în identificarea cu roluri agresive social și contestatare cultural sau cu „eroi” ce se prezintă agresiv pe scena socială. Ultima variantă tinde să devină tot mai frecventă pe măsură ce spațiul oportunităților se restrânge. Este cazul „fanilor” sportivi, mai ales în fotbal, care au șansa să se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau în explorarea unor alternative aleatoare cu un grad minim de probabilitate (dacă aș câștiga la loterie, dacă aș câștiga pariuri la TV etc.) sau în identificarea cu roluri agresive social și contestatare cultural sau cu „eroi” ce se prezintă agresiv pe scena socială. Ultima variantă tinde să devină tot mai frecventă pe măsură ce spațiul oportunităților se restrânge. Este cazul „fanilor” sportivi, mai ales în fotbal, care au șansa să se identifice prin roluri agresive de suporteri ai unei echipe (de exemplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cultural sau cu „eroi” ce se prezintă agresiv pe scena socială. Ultima variantă tinde să devină tot mai frecventă pe măsură ce spațiul oportunităților se restrânge. Este cazul „fanilor” sportivi, mai ales în fotbal, care au șansa să se identifice prin roluri agresive de suporteri ai unei echipe (de exemplu Steaua București) și de admiratori/imitatori ai unui personaj care, prin „becalizare”, induce un stil ce transformă vulgaritatea și precaritatea culturală în asociați legitimi ai bogăției economice. Societatea noastră în tranziție pare să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]