4,357 matches
-
Vin imediat, îi răspund mamei , gândindu-mă că, poate, pe drum mă întâlnesc și cu Moș Crăciun, cu sacul plin de cadouri. Sau poate, în lipsa mea, lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat Ajunul Crăciunului. Spiritul marii sărbători pătrunde în toate și ne face mai buni și mai generoși. Colindătorii îl vestesc pe Hristos, iar oamenii cântă bucuria minunatei vestiri.Voi cânta și eu din toată inima și-i voi mulțumi Domnului pentru glasul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
domnișoare), petulante, sentimentale însă sportive. Asistăm la exploziile unei vârste incerte în care langoarea iminentă e în luptă cu vioiciunea fazei puberale. Paginile sunt presărate cu ștrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseța autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întîmplarea autentică este acum seducerea eroinei de către un student german la cursurile de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sălcie. Localnicii, în deosebi femeile și tineretul, aduceau apă cu cobilița de la o fântână din afara satului, singura cu apă bună de băut. Iarna pe viscol și vara pe ploi torențiale era foarte greu de adus apă de la acea fântână. în ajunul sărbătorilor, sâmbăta după amiază, se formau cozi cu cei care erau veniți să se aprovizioneze cu apă de la acea fântână. Deși se consuma foarte multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și bolnavi Elvira și Petru Valter din orașul Roman. I am descoperit printre ruine, atenționat de un localnic, când mergeam cu aghiazma în Ajunul Bobotezei, a doua zi după prezentarea mea în parohie. Duceau lipsă de hrană și căldură. I-am ajutat. Ne-am împrietenit cu ei. Ne-au vizitat la casa parohială. Toată lumea a aflat de această „relație subversivă”. în satul Fărcășeni, din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar și valoarea educației care potențează și selectează pe cei mai valoroși, care să ocupe primele locuri în ierarhia legionară. Mișcarea era, cum se spune, o formație elitistă. . Legionarii nu dădeau de băut alegătorilor și nu făceau promisiuni demagogice. În ajunul alegerilor, legionarii îi sfătuiau pe alegători să meargă la biserică, să se roage pentru ca Dumnezeu să le lumineze mintea pentru ca să voteze candidații cei mai buni, cei mai corecți, pe cei mai capabili și mai iubitori de neam și de țară
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cinstea și seriozitatea legionarilor, partidele politice de atunci și regele Carol al IIlea, au refuzat o competiție cinstită cu legionarii, au călcat legile democrației, au recurs la calomnii, la arestări de legionari în timpul campaniilor electorale, la crime, au desființat, în ajunul alegerilor partidul Legionarilor „Totul pentru Țară”, crezând că ascund de ochii poporului hoțiile, înșelătoriile, afacerile și imoralitatea în care se complăceau. Dușmanii legionarilor nu se temeau de „o dictatură” legionară, ci tocmai dimpotrivă, se temeau de faptul că legionarii luptau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sufletești. Și, poate, aburul cozonacilor ce-și astâmpărau fierbințeala în cămară. Și, desigur, multe altele: netezimea cearșafului, caldul curcubeu al scoarței din perete, fuga ireală a fulgilor de zăpadă din oglinda de la șifonier... Și cartea de pe noptieră, primită în ajun cadou, răsfățându-și dedicația la vedere: „Bunului meu prieten și coleg Vicu Cutie, din partea mea, Sandu". Stătea lungit în pat, rotindu-și degetele mari de la picioare și savurându-și preaplinul inimii lui. Trebuie să-i fac și eu lui
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mea, Sandu". Stătea lungit în pat, rotindu-și degetele mari de la picioare și savurându-și preaplinul inimii lui. Trebuie să-i fac și eu lui Sandu un cadou! Dar nu o carte. Ceva mai deosebit... Poate două cărți. E doar ajun de An Nou. Câte lucruri frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej ! Iată, numai pe o pagină din ziar, lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mai întâi textul: „Peste groapă” E foarte dureros să scormonești amintiri ca acele pe care vreau să le dau aici în câteva linii; dar cred că lucrul merită să fie cunoscut. Fusese dus meșterul în strada Plantelor; îl văzusem în ajunul „catastrofei” și vestea nenorocirei mă zdruncinase cu desăvârșire. M am dus să-l văd. Mi s-a deschis o ușă și m-am aflat într-o sală lungă, în care erau cel puțin douăzeci de oameni, toți bolnavi: fiecare cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
același timp, însă, aici, între aceste ziduri, îl găsește sănătos. Este o contradicție juvenilă sau o încercare neizbutită de a ascunde sub vorba „catastrofă” asasinarea lui Eminescu prin cărămida știută. El nu putea, apoi, să-l vadă pe Eminescu „în ajunul catastrofei” și imediat a doua zi să meargă iarăși să-l vadă „în strada Plantelor”. Eminescu a fost dus mai întâi la Mărcuța, lângă Mănăstirea cu același nume, în cartierul Pantelimon de azi, pe atunci în afara Bucureștilor și după un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și închipuiască cineva că acești oameni, când se vor apuca să scrie literatură, nu vor face să reiasă, chiar inconștient, ideile lor, în rândurile ce vor scrie. A doua zi a căutat să-mi explice tânărul Creangă atitudinea lui din ajun. El e junimist, mi-a spus, fiindcă are protector pe Petre Carp, care l-a trimes la Viena, ca spion, cu o sută de lei pe zi. E junimist în politică, nu însă și în literatură, din pricină că există o răceală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
general al departamentului, a fost transportat încă în aceeași zi de la Casa de sănătate la Biserica Sf. Gheorghe, unde i se ridică un catafalc. Fruntea - exclusiv fruntea - era acoperită cu un șervet alb, ascunzând trepanația ce i se făcuse în ajun, când i s-a scos creerul, spre a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
azi / Decît ca sclavu-i să trăiesc, așa cum mulți o fac, / Chiar dacă-ar fi ca să trăiesc pe veci"; Moartea e soarta certă, sigură / A noastră-a tuturora muritorii"; Moartea o disprețuiesc"; "șuvoaie fumegînde de sînge purpuriu"; In Postul Paștelui, și în ajunul sfînt, / De carne eu nu m-am atins; / Și-atunci de ce-aș fi îngrozit / Lumea aceasta a durerii să o părăsesc?"; Și totuși în sfințita carte din înalt, / Pe care timpul nu o poate devora, / Acolo cu slujbașii Domnului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sau ar putea face rău. Totul mă întristează și îmi face rău și conspiră în a-mi face rău", pare să spună cetățeanul contemporan. Percepție descurajatoare ce stă la baza acestei atonii civice ale cărei semne Aron le diagnostica în ajunul celui de-al doilea șoc petrolier. Vom remarca că, oricât de tulburat ar fi de anumite evoluții, Aron nu acuză pe nimeni. Și aceasta pentru că într-un corp politic și aceasta îl definește, cetățenii, fiindcă împart binele comun au parte
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
apoi „stilizat” de G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu și, mai târziu, de Al. A. Philippide). Astfel, tipărește în ritm precipitat opt volume - Prolog: Smaragda Theodorovna, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu și Lutul (1932), Hotarul (1933), Nostalgii și Ciubărești (1934), În ajun (1935) și Uraganul (1936). Moartea neașteptată, grăbită de tensiunea în care trăise după război și de efortul depus, mai cu seamă în ultimii ani, lasă neterminată această operă, care se va bucura de un neobișnuit succes de public și de
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
ori, pur și simplu, „dubluri”, de unele reveniri (precum întâmplările din „obștea plutitoare” pe Volga, având în centru pe Fany Perlov și pe Maria Culiceeva), de exprimări stângace. Nu la fel de rezistentă este secvența ultimă a ciclului, formată din Ciubărești, În ajun și Uraganul, unii critici vorbind chiar de un eșec integral aici. Într-adevăr, transformarea materialului memorialistic în roman, reușită în mare măsură în primele cinci volume, este ratată parțial în ultimele trei, experiența politică recentă a autorului suscitându-i o
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă swiftiană la origine”. Dar, pe lângă anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun și Uraganul cuprind episoade romanești de calitate, precum cele care analizează relația lui Vania Răutu cu Eliza Orleanu și cu Ivonna, călătoria în Transilvania și în Europa Occidentală (unde e și întrevederea cu „generalisimul revoluției mondiale”). Pe acest palier se
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
predicile religioase vor fi publicate, după 1990, de ucenicii săi. În martie 1989 angina pectorală de care suferea de multă vreme se agravează și, plecând spre București pentru a consulta medicii, se oprește la Baia Mare, unde își află sfârșitul. În ajunul morții Ioan Pintea și Virgil Ciomoș, ucenici și prieteni, reușesc să salveze din chilie o bună parte a textelor sale. Soarta Jurnalului fericirii - confiscat de Securitate, rescris, difuzat la Europa Liberă, recuperat de autor în anii ’80 - le dăduse de
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
nenorocit! Scrisoarea o să fie publicată mâine și ați făcut și scandal degeaba. Dăscălimea o să urmeze înainte cu gazeta și în lipsa lui... Ce-o să zică la București guvernul, când o afla că ați violat domiciliul lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat că toate au să se petreacă cu bine și cu liniște?... Cum o să mai poată rămâne Fănică prefect? Pristanda: Coană Joițico, am uitat să vă spui: după câte făgăduieli și amenințări i-am făcut lui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai avut Încotro... Mi-am dat seama că știu tot și că nu mai avea nici un sens să nu declar ceea ce-am făcut. Și, după ce ați recunoscut, s-a Încheiat ancheta? Da. Toată treaba asta s-a terminat aproape de Ajunul Crăciunului. Și În Ajunul Crăciunului ne-au legat În cătușe și la ochi, ne-au băgat În dubă și ne-au dus la Securitate la Oradea. Și acolo am stat trei luni de zile, până la sfârșitul lunii martie, când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dat seama că știu tot și că nu mai avea nici un sens să nu declar ceea ce-am făcut. Și, după ce ați recunoscut, s-a Încheiat ancheta? Da. Toată treaba asta s-a terminat aproape de Ajunul Crăciunului. Și În Ajunul Crăciunului ne-au legat În cătușe și la ochi, ne-au băgat În dubă și ne-au dus la Securitate la Oradea. Și acolo am stat trei luni de zile, până la sfârșitul lunii martie, când am avut procesul, tot acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia În tavă..., și era tăiată În felii subțiri de cinci milimetri... O feliuță de pâine, atâta era... Și după eliberare ați venit acasă? Am scăpat și am venit acasă. Și În ajunul lu’ Anu’ Nou, În ’49 spre ’50, m-or arestat din nou, cu ăștia din Banat... A doua oară de unde v-au arestat? Tot de-aicea de-acasă. Și m-o dus tumna la postu’ de Miliție, și de-acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveai voie ziua să te Întinzi și ne ascundeam unde nu se vedea de la vizetă, că de-acolo te pândeau. Și pe unde nu se vedea În colțuri ne mai vâram și ne mai culcam și peste zi. Și În ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo Îs temperaturi foarte scăzute și de-aia eram totdeauna Îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de lână și toată lumea stătea cu alea peste cap și se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo Îs temperaturi foarte scăzute și de-aia eram totdeauna Îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de lână și toată lumea stătea cu alea peste cap și se gândea că-i Ajunul Crăciunului, se gândea acasă, la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică și, la un moment, n-am mai putut suporta și am mers pe la fete și le-am desfăcut așa zeghea și am spus cum se spune
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nerv (uneori și cu talent publicistic), cu o prezentare grafică modernă, care spărgea monotonia vetustă a gazetelor epocii (nu numai de la noi), a marcat un moment de referință în istoria presei românești, Drepturile omului, după cum remarca Nicolae Iorga în 1922, ajun gând „o foaie citită și de adversari“. Constantin Bacalbașa are meritul in contestabil că, după ce l-a secondat cu pricepere pe Constantin Mille, prin cipalul organizator al publicației, în conducerea ziarului, a preluat-o efectiv (după ce acesta a fost chemat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]