16,813 matches
-
semn electoral „soarele”. Un fluturaș țărănist purta numele de „Cele 10 porunci ale cetățeanului român”. Lângă pozele celor doi fruntași, Maniu și Mihalache, erau scrise zece sfaturi adresate votanților din care vom cita numai pe-al patrulea: „Să nu uite (alegătorul, n.n.) că partidele din Blocul Democratic (BPD) sunt slugile Partidului Comunist și anume: Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat (Lotar Rădăceanu), Partidul Național Liberal (Gheorghe Tătărăscu), Partidul Național Țărănesc (Anton Alexandrescu), Partidul Național Popular (fost Uniunea Patrioților)”. Un alt fluturaș țărănist
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zorilor o creștere sau o coborîre cu 0,01% a prețului sfeclei, serviete care se plimbă de la Bruxelles la Strasbourg, indici de producție, rate comparate ale inflației. Reflecția asupra problemelor europene le este rezervată euro-tehno-econocraților și deputaților, pe care nici un alegător nu i-ar putea recunoaște și care tronează într-un Empireu strasburghez. Desigur, nu e de dorit ca servietele să se golească și ca eurocrații să-și înceteze activitatea. Trebuie să nădăjduim întîi de toate că politicienii se vor dedica
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
drept elemente stabile și puternice. Partidele reprezintă nu doar din punct de vedere normativ elemente-cheie pentru democrațiile reprezentative contemporane datorită legăturii pe care o asigură între guvernați și guvernanți (prin intermediul mijloacelor de control și responsabilizare oferite), a alternativelor politice oferite alegătorilor și a îndeplinirii funcției de guvernare. Văzute în perspectivă istorică, aceste roluri nu sunt limitate doar la funcționalitatea unui sistem de guvernământ (democrația), ci asigură dezvoltarea societăților și consolidarea statelor moderne (Apter 1965). Condiții sine qua non pentru manifestarea pluralismului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să fie instituțiile de reprezentare în care cetățenii au cel mai puțin încredere: în medie, mai puțin de 20% dintre cetățeni (Gherghina 2008). Cauzele acestor atitudini sunt multiple și variază de la scandaluri de corupție (Szczerbiak 2001) pănă la înșelarea așteptărilor alegătorilor și minciuni descoperite ulterior (ilustrativ este cazul premierului maghiar Ferenc Gyurcsany după alegerile legislative din Ungaria în 2006). Situația din România nu este una excepțională în ceea ce privește partidele. Încă de la începutul anilor '90 deciziile relevante la nivel politic și economic cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a se stabiliza pe termen lung (Bartolini și Mair 1990). În acest sens, partidele tind să își stabilizeze pozițiile politice, continuitatea reprezentând un atu pentru acei competitori care vizează succesul în alegeri repetate. Schimbările dramatice sunt riscante deoarece destabilizează percepțiile alegătorilor asupra partidului, iar procesul de comunicare este puternic afectat (Colomer 2001, 236). Deși legăturile dintre partide și alegători nu iau forma organizațiilor de masă tradiționale democrațiilor consolidate, ele cunosc solidificare pe alte căi în contextul românesc. Parțial, asistăm la diminuarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pozițiile politice, continuitatea reprezentând un atu pentru acei competitori care vizează succesul în alegeri repetate. Schimbările dramatice sunt riscante deoarece destabilizează percepțiile alegătorilor asupra partidului, iar procesul de comunicare este puternic afectat (Colomer 2001, 236). Deși legăturile dintre partide și alegători nu iau forma organizațiilor de masă tradiționale democrațiilor consolidate, ele cunosc solidificare pe alte căi în contextul românesc. Parțial, asistăm la diminuarea numărului de competitori și la o stabilizare a performanțelor electorale ale partidelor (ce implică volatilitate electorală redusă). Există
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
divizarea acestor entități și crearea unor partide noi pentru următoarele alegeri. Precedentele decenii de conducere a partidului unic și originile instituționale ale partidelor oferă un context de competiție caracterizat de identificare partinică redusă atât din rândul elitelor, cât și al alegătorilor (Rose și Mishler 1998). La nivelul elitelor poate fi observat un nivel scăzut al motivațiilor, loialității și angajamentelor acestora în cadrul partidelor. Există numeroase exemple ale liderilor care au abandonat partidul din care făceau parte drept urmare a unor avantaje strategice oferite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ulterior drept senator). În plus, la nivel local, întreaga perioadă postcomunistă oferă multiple exemple de organizații județene care au decis schimbarea taberelor. Consecința directă a formării de noi partide și a schimbării taberelor de către elite nemulțumite se regăsește la nivelul alegătorilor care devin confuzi și reușesc cu greutate să asocieze denumirile partidelor cu elitele care le reprezintă. Acestei situații i se adaugă absența legăturilor dintre partide și societate și sentimentele antipartinice în rândul populației. Astfel, alegătorii prezintă atașament redus față de partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nemulțumite se regăsește la nivelul alegătorilor care devin confuzi și reușesc cu greutate să asocieze denumirile partidelor cu elitele care le reprezintă. Acestei situații i se adaugă absența legăturilor dintre partide și societate și sentimentele antipartinice în rândul populației. Astfel, alegătorii prezintă atașament redus față de partide. Absența cristalizării identităților nu permite un model (pattern) clar de aliniere al alegătorilor, situație care era valabilă și la jumătatea anilor '90 (Mair 1997, 182). Drept urmare, partidele postcomuniste, în general, și cele românești, în particular
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
elitele care le reprezintă. Acestei situații i se adaugă absența legăturilor dintre partide și societate și sentimentele antipartinice în rândul populației. Astfel, alegătorii prezintă atașament redus față de partide. Absența cristalizării identităților nu permite un model (pattern) clar de aliniere al alegătorilor, situație care era valabilă și la jumătatea anilor '90 (Mair 1997, 182). Drept urmare, partidele postcomuniste, în general, și cele românești, în particular, sunt lipsite de aportul unor corpuri de alegători cu identități politice stabile care să atragă electorat (van Biezen
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
identităților nu permite un model (pattern) clar de aliniere al alegătorilor, situație care era valabilă și la jumătatea anilor '90 (Mair 1997, 182). Drept urmare, partidele postcomuniste, în general, și cele românești, în particular, sunt lipsite de aportul unor corpuri de alegători cu identități politice stabile care să atragă electorat (van Biezen 2003, 37) și să permită partidelor să beneficieze de suport constant. Electoratul predispus schimbărilor de opțiune și disponibil la noi opțiuni generează volatilitate și incertitudine (Mair 1997, 182). Luând în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
10% din voturi după ce în 1990 reprezentase jumătate din FSN (67% din voturi), iar în 2000 a obținut 7% după ce în urmă cu patru ani fusese principala forță politică a alianței ce câștiga 13%. Reducerea alternativelor: dinamica numărului de partide Alegătorii români reduc de la un ciclu electoral la altul numărul de partide care îi reprezintă în Parlament. Tabelul 2 include evoluția numărului de partide din România pe patru dimensiuni diferite, tendințele fiind similare. Cea de-a doua coloană reflectă numărul partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
instituirea pragului electoral pentru partide și alianțe în 1992, creșterea sa în 2000, modificarea formulei electorale și modalității de alegere în 2008. Pe de altă parte, este posibil ca acest număr să fi scăzut ca reacție a partidelor la comportamentul alegătorilor. Odată ce un partid nu are succes în câteva alegeri succesive, încetează să mai candideze și, în cel mai fericit caz, se aliază/fuzionează cu un alt partid în încercarea de a accede în Parlament. Acest efect psihologic este posibil mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
compararea datelor din ultimele două coloane ale tabelului putem vedea că în alegerile recente partidele tind să aibă ponderi mai apropiate decât în trecut. Practic, acceași concluzie poate fi trasă și ca urmare a observării numărului efectiv de partide parlamentare: alegătorii din România reduc numărul alternativelor pe care le au. Odată cu scăderea numărului de partide din Parlament trebuie remarcat și faptul că cei patru actori prezenți în trecutul și actualul legislativ au fost mereu acolo începând cu 1992. Diferența dintre cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de partidele care fac parte din fiecare familie în fiecare dintre alegerile parlamentare care au avut loc în România după căderea comunismului: 1990, 1992, 1996, 2000, 2004 și 2008. Acest studiu nu pretinde să utilizeze date asupra comportamentului individual al alegătorilor, ci folosește date agregate. Cu alte cuvinte, în cazul ipotetic în care un partid ar obține 10% din voturi în două alegeri succesive, nu putem ști dacă vorbim despre aceiași 10% dintre alegători sau dacă în interiorul acestui procent s-au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să utilizeze date asupra comportamentului individual al alegătorilor, ci folosește date agregate. Cu alte cuvinte, în cazul ipotetic în care un partid ar obține 10% din voturi în două alegeri succesive, nu putem ști dacă vorbim despre aceiași 10% dintre alegători sau dacă în interiorul acestui procent s-au produs modificări, în ce măsură unii au migrat spre alt partid. Totuși, Bartolini și Mair (1990) folosesc rezultatele agregate obținute de un partid drept măsură proxy pentru comportamentul individual al alegătorilor, astfel că acest studiu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
despre aceiași 10% dintre alegători sau dacă în interiorul acestui procent s-au produs modificări, în ce măsură unii au migrat spre alt partid. Totuși, Bartolini și Mair (1990) folosesc rezultatele agregate obținute de un partid drept măsură proxy pentru comportamentul individual al alegătorilor, astfel că acest studiu împrumută logica celor doi autori. Pentru simplitate, vom lua în considerare rezultatele obținute de partide în alegerile pentru Camera Deputaților 3, ținând cont că nu au existat cazuri în care partidele să obțină variații de scor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și 1996, al PD și PSDR în cadrul USD în 1996 sau al PDSR și PSDR în cadrul alianței din 2000. Considerăm că acestea participă în alegeri ca o structură ideologică sudată, astfel că separarea în mai multe partide devine irelevantă pentru alegători. Al treilea aspect care trebuie clarificat este modul în care vor fi analizate cele două partide naționaliste care au activat pe scena politică după 1990: Partidul Unității Națiunii Române (PUNR) și Partidul România Mare (PRM). PUNR este relevant pentru analiza
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
O dată cu noile realități de după decembrie 1989, societatea românească s-a înscris pe drumul democratizării și al economiei de piață. Printre numerosele "inovații sociale" pe care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii au "învățat" împreună cu alegătorii transferul legitimității sau refacerea structurilor guvernamentale o dată cu alegerile, în virtutea unui moment special de "întâlnire" a celor două categorii. Alegerile reprezintă momentul în care alegătorii cedează o parte a dreptului lor de a se conduce singuri și îi însărcinează pe aleși
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii au "învățat" împreună cu alegătorii transferul legitimității sau refacerea structurilor guvernamentale o dată cu alegerile, în virtutea unui moment special de "întâlnire" a celor două categorii. Alegerile reprezintă momentul în care alegătorii cedează o parte a dreptului lor de a se conduce singuri și îi însărcinează pe aleși (Tocqueville 1835/1981; Taagepera și Shugart 1989) ca o consecință firească a "contractului social" (Rousseau 1762) cu puterea de a face legi valabile pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu puterea de a face legi valabile pentru toți, cu atât mai mult cu cât reprezentarea a devenit elementul central al democrațiilor moderne (Sartori 1987). Inovația socială nu se oprește însă aici. Aleșii învață normele reprezentării și, mai ales, exigențele alegătorilor. Acest lucru nu se produce instantaneu, ci treptat. În timp, una dintre aceste exigențe pare a fi cea a eficienței (Crowther 2007; Zajc 2007). "Inflația" de acte legislative din România, în special în primii 10 ani ai postcomunismului, cu prevederi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupuri. În legislatura 1990-1992, de exemplu, șase deputați vor face parte din două legislaturi, un deputat va face parte din trei legislaturi, cinci vor face parte din patru legislaturi, un deputat va aduna cinci mandate, iar patru deputați vor reprezenta alegătorii de șase ori. Așa cum arată datele din Tabelul 3, UDMR este grupul parlamentar cu cea mai ridicată medie a mandatelor din Camera Deputaților. Am putea afirma, bazându-ne pe aceste date că este mult mai greu să "devii" parlamentar UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
profil. Unul din momentele importante ale evoluției politice post-comuniste a României l-a constituit schimbarea prevederilor legislative electorale. Trecerea de la scrutinul de tip "listă de partid", la unul uninominal, a însemnat o nouă raportare a actorilor politici la alegeri și alegători. Ce schimbări a adus votul uninominal? Să determine introducerea votului uninominal intrarea în scenă a mai multor "nou veniți" în politică, performanți mai degrabă în alte domenii decât în cel politic pentru că politicienii postdecembriști nu s-au bucurat de o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politici cât și de către analiști ori jurnaliști a părut să fie introducerea votului uninominal. Mai "apropiat" de cel care l-a votat, parlamentarul devine astfel mai eficient. Mai mult, o dată cu dispariția "scutului" oferit până nu demult de lista de partid, alegătorii ar putea observa mai bine performanțele și activitatea propriului ales. Pe de altă parte, structurarea Camerei Deputaților și Senatului în perioada postcomunistă este o temă care a preocupat prea puțin cercetătorii. Abia de curând au apărut studii care au în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1995. Dansul electoral în România interbelică. Revista de Cercetări Sociale 4: 3-23. Gheorghiță, Bogdan. 2011. "Elite politice și 'înnoire': ce aduce nou votul uninominal? Aspecte demografice ale structurii Camerei Deputaților în legislaturile 2004-2008 și 2008-2012" in Sabina-Adina Luca. ed. Alegeri, alegători și aleși în România: 2004-2009. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 116-133. Gherghina, Sergiu și Mihail Chiru. 2010. "Cine ne reprezintă în Europa? Profilul candidaților români la alegerile din 2009" in Sergiu Gherghina. ed. Cine decide? Iași: Editura Institutul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]