7,971 matches
-
se numără până la unu!”- Ion Cosmovici S-a trezit brusc, fără s-o deranjeze nimic; liniște, întuneric, nici o geană de lumină, nici un coșmar. ”Straniu!” - exclamă, iar în sinea sa s-a mirat: ”De ce mi se întâmplă asta?” Privirea i-a alunecat instantaneu spre ceasul fosforescent. ”Super, iar am dat în mintea copiilor! Știu că există probabilitatea să fie ora două, plus sau minus câteva minute, dar nu-mi pot înfrâna curiozitatea.” Îmbrăcând halatul pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
oamenii se numără până la unu!” - Ion CosmoviciS-a trezit brusc, fără s-o deranjeze nimic; liniște, întuneric, nici o geană de lumină, nici un coșmar. ”Straniu!” - exclamă, iar în sinea sa s-a mirat: ”De ce mi se întâmplă asta?” Privirea i-a alunecat instantaneu spre ceasul fosforescent. ”Super, iar am dat în mintea copiilor! Știu că există probabilitatea să fie ora două, plus sau minus câteva minute, dar nu-mi pot înfrâna curiozitatea.” Îmbrăcând halatul pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
se numără până la unu!”- Ion Cosmovici S-a trezit brusc, fără s-o deranjeze nimic; liniște, întuneric, nici o geană de lumină, nici un coșmar. ”Straniu!” - exclamă, iar în sinea sa s-a mirat: ”De ce mi se întâmplă asta?” Privirea i-a alunecat instantaneu spre ceasul fosforescent. ”Super, iar am dat în mintea copiilor! Știu că există probabilitatea să fie ora două, plus sau minus câteva minute, dar nu-mi pot înfrâna curiozitatea.” Îmbrăcând halatul pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
să se urce pe gât. Dragonul se zbătea dar Etrius se ținea bine. Ajunse la cap. Etrius se sculă în picioare și urlă: -Asta e pentru David, reptilă împuțită!!! Și băgă sabia în creierul dragonului. Acesta mugi de durere. Etrius alunecă pe gât ținând sabia în mâini, spintecând astfel gâtul dragonului. Dragonul se zbătu. Când ajunse iar pe spatele dragonului, Etrius i-o băgă acolo. Dragonul mai urlă și căzu lat. Etrius se dădu jos. Avea mâinile însângerate și sufla greu
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
ortodoxă. Departe de el și subiectivismul juvenil-iconoclast în care câte un tânăr monah cinefil care, pentru a-și demonstra istețimea și "actualitatea gândirii", se ia la harță cu superproducțiile cinematografice de ultimă oră, pescuind didacticist evidențe ale moralei creștine, dar alunecând periculos pe cojile de banană ale texturilor subliminale. Care este veridicitatea istorică, umană și duhovnicească a episoadelor biblice și scripturistice supuse ecranizărilor? Care este unghiul de interpretare regizorală a mesajului evanghelic? Care sunt firele narative și personajele decupate din textul
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
ști cel mai bine când dorește o femeie să devină mamă, dacă nu ea însăși? O poți obliga?... Mai mult despre acest subiect nici nu a vrut să afle fata, cunoștea vremurile și legile aspre privind sarcina, natalitatea, securitatea. Mașina aluneca în noapte către periferia orașului fără nici un impediment, nu era nimeni pe străzi. Doctorul a oprit și o ruga pe Ana să aștepte un moment până merge la portbagaj... ACUM ACUM... vine seismul! ... Fata îl urmărea cu privirea, norocul ei
PUTEAI REFUZA UN ASEMENEA BĂRBAT? de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345079_a_346408]
-
El se apleca peste el Să găsească o primăvară-N ninsoare. El rătăcea rătăcit peste timp Secunda un nisip părea, Când clepsidra picură-n zenit Doar timpul țipa. El iubea dincolo de El Și nu se regăsea într-o lume Pentru că aluneca, aluneca, Pe șina de soare și spume. El. Ce fluviu întins de fantastic Peste gândul scolastic. Referință Bibliografică: El doar El / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
EL DOAR EL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345129_a_346458]
-
se apleca peste el Să găsească o primăvară-N ninsoare. El rătăcea rătăcit peste timp Secunda un nisip părea, Când clepsidra picură-n zenit Doar timpul țipa. El iubea dincolo de El Și nu se regăsea într-o lume Pentru că aluneca, aluneca, Pe șina de soare și spume. El. Ce fluviu întins de fantastic Peste gândul scolastic. Referință Bibliografică: El doar El / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru
EL DOAR EL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345129_a_346458]
-
Când din Tainele Porunci sub o stea s-a născut Iisus! Se aprind în braji lumânări Vestind minunea venită de Sus. Colindători din patru zări Ne-anunță că s-a născut Iisus! Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în astre Visând sub brazi păduri de Crăciun. Burgul doarme la miez de noapte Pe străzile Clujului umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
clipe rotunde cu ochii vii Și norii cad ca la începuturi, Înflorind crini pe genunchii fetelor,în orele tîrzii, Cînd noaptea toată e un roi de fluturi. Luna ca o halebardă păzește cîmpia, Cîntecul cocoșilor croiește drum prin troiene S-alunece pe-o sanie Poezia In casele noastre cu vise perene. Ninge cu ore albe peste noi Ninge invers de cum ne-a învățat la meteorologie, Zăpada se depune dinspre altă zăpadă, peste alta, De a ajuns cerul să se plictisească de
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă pentru mine cu petale de îngeri, Clopotele bat în dungă unele înfrângeri, Sunt întoarceri efemere în călcâi, Alunecă pe lângă mine umbra nimănui. Mă simt pajură la marginea nopți, Fetele pun drug luna la porți Îmi alunecă un râu de dor pe sub piele Când plouă peste mine cu petale de stele. Al.Florin Țene
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
nucului din tronul înverzit. Plouă pentru mine cu petale de îngeri, Clopotele bat în dungă unele înfrângeri, Sunt întoarceri efemere în călcâi, Alunecă pe lângă mine umbra nimănui. Mă simt pajură la marginea nopți, Fetele pun drug luna la porți Îmi alunecă un râu de dor pe sub piele Când plouă peste mine cu petale de stele. Al.Florin Țene
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
rugăciune. Mă -nalț în așteptare ca o pădure în adieri Spre ochiul începutului de primăveri. DOR DE ÎNCEPUT Albastrul acesta tulburător Cheamă spre un ciudat zbor Nebănuită poartă se deschide acum Sub sceptrul minunatului gând bun Lumina ferecată a cuvântului Alunecă pe zidurile înțelesului Tristețile cad pradă unui flaut doar Ochi imenși visează în zare un altar Aripi de îngeri m-ating și preschimb Cântecul în săgeată fermecată, nimb Chemător mă face să-l urmez biruitor In grădina areolată de vise
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Ce din barbară în zeiță m-a schimbat Și suverană în imperiul de atingeri, Al simțirii ce te-a trezit din stingeri Pe tine ce altădată erai vartej de foc Ce aprindeai lumini în torțe cu noroc Acum te reaprind alunecând subțire Chiar eu cu focul sacru ca pe- un mire... De nu mă întâlneai poate ai fi murit Necunoscând iubirea crezând că ai iubit! ȚARA DE SUS Aici, în frunzele unui copac domnesc Adoarme cântecul dumnezeiesc Ce m-a binecuvântat
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
personajele printr-un joc de oglinzi, care dezvăluie fațetele eroului în diferite momente, dar și printr-o simbolistică mânuită cu priceperea unui magician. Oglinzile din casa proaspăt renovată a lui Ciprian devin opace, ori de câte ori personajul pierde contactul cu realitatea și alunecă în lumea sa interioară, unde oniricul îl poartă în bolgii pline de himere. Aici eroul dialoghează firesc cu ele ca și cum ele ar face parte din propria-i natură sau din anturajul său cel mai apropiat. Vizitatorul lui Ciprian, „umbra”, apare
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
parte și de alta al cascadei, Fontana di Diana e Atteone (Fântâna Diana și Actaeon), într-un mic lac populat de asemenea cu pești. Apa pentru cascadă este captată printr-o conductă lungă de 41 kilometri. De la cascadă privirile îți alunecă înapoi către Palazzo Reale, satisfăcute parcă de frumusețile și noutățile oferite de Grădina Italiană. Spectacolul și splendorile parcului sunt întregite de grădina botanică, Giardino Inglese, (Grădina Engleză), accesul făcându-se prin intrarea principală aflată în partea dreaptă cum privești spre
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
și școala îmi deschidea porțile spre cele mai minunate clipe ale unei copilării ca în povești... Omul de lângă mine tace...e plecat și el dincolo de viață prin cotloane de întuneric...tăcerea dintre noi vorbește mai mult decât orice cuvânt...mașina alunecă singuratică pe șoseaua lină; doar gâjâitul aparatului de radio, ce-și pierde postul din când în când lovește liniștea apăsătoare. - Nu mai plânge, nu ai ce face! Toate se întâmplă că așa trebuie să se întâmple. Cu vocea răgușită de
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
de un urlet sinistru. Sau așa îmi pare mie. - Mai există un alt vagon de dormit? - Nu! Va trebui să coborâți la următoarea stație, îmi vorbește conductorul, dându-și mai pe spate chipiul și scărpinându-se după ureche. Privirea îmi alunecă pe deasupra lui, dincolo, unde zăresc doi bărbați care în aparență par să își fumeze țigările cu filtru la fereastra ușor întredeschisă. Spun în aparență. Al nu știu câtelea simț mă face să cred că urmăresc cu atenție discuția dintre mine
TRENUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345325_a_346654]
-
nu există, el se derulează în visul fetei sau în imaginație.. Domnul Valer Drumeș apreciază în primul rând aspectul grafic al cărții și a constatat ipostaze obișnuite copilului în situații normale din viață, dar cu relevarea detaliilor semnificative, fără a aluneca însă în sfera didacticismului și le evidențiază aspectul educativ al cărții, dar și tehnica scriitorului. După ce Daniel Luca ne-a purtat pe drumurile lansării acesatei cărți, care face parte dintr-un proiect al Universității de Vest, a mulțumit tuturor vorbitorilor
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345363_a_346692]
-
la Edgard Allan Poe - „Never more”, „Reglare de conturi” la Proust - „pagina cu salcîmi/ dați în floare”, „În ceasul al doisprezecelea” la Gide - „pentru o clipă m-am oprit din scris/ la: Constantin Trandafir ctrandafir 10@yahoo.com sînd să alunece nu știu unde/ pânî de vultur murind”, „Noiembrie” la Lucian Blaga - „păsările se lovesc de peretele zilei”, „Altă ninsoare” Gauguin - „tabloul cu floarea soarelui”, „Pictură” la Biblie, „urma păsării în aer” - „Ochiul” la Nichita Stănescu, „Naufragiu” la Henriette Yvonne Stahl. Și vin
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
marea trecere... Permanențe. Element fundamental, la care se întoarce mereu și mereu, precum „râurile se întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei/ pe un val nevăzut cu ochiul” . Nota bene: „coboară” - nu alunecă, nu se prăbușește! - , coboară din vis, „de pe deal”, din universul ondulat, cum ar spune filosoful Lucian Blaga, către Geea - Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
talentul tău. Observă bine totul în jurul tău, și să nu-ți fie teamă să scrii tot ce simți, ce visezi ... și mai ales citește!” Fetița o asculta cu ochii ei mari și migdalați, din care boabe mari, transparente și ușoare alunecau pe obraji pivind spre mama, care, emoționată o sorbea din ochii ei de culoarea zambilelor de primăvară. Am luat fotografia și am lipit-o pe piept în dreptul inimii. Am simțit cum inima fetiței se lipea de a mea. Am închis
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
cititul și scrisul au deveni balsamul rănilor și parfumul bucuriei. La vârsta când privești înainte cu neîncredere în viitor și cu teamă în urmă, ca nu cumva înfrângerile să te urmeze și să nu te părăsească niciodată, magia cuvintelor care alunecă pe coala albă, ca într-o înșiruire de perle albe, îi dădea energia să se plimbe agale printre stele, innobilandu-i sufletul și cugetările. Scrisul, arma inofensivă a purtătorului de vise și de doruri, miraculos luceafăr al tenebrelor sufletești, i-
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
Oglinda venețiană Îmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului. Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie. Uite-o! bunica mea din partea tatei... Este foarte în vârstă , are cataractă. O cheamă Ana. Mă apropiu și mă vede doar
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]