14,847 matches
-
de previzibilul dezastru ce-i amenința. În chestia asta, acum e momentul să arătăm că avem sânge în noi. — Eu știu foarte bine când trebuie să arăt că am sânge în mine - răspunse interlocutorul său, în timp ce arăta cu un gest amplu spre grupul de răniți întinși pe jos în peșteră. Mă mândresc cu asta, pentru că altfel m-aș fi lăsat de meserie - dar știu că niște oameni care sângerează și cărora peste două ore le va curge sudoarea șiroaie se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu un zâmbet abia perceptibil: Cei care sunt de acord, să ridice mâna. Frații Mendoza au fost primii care s-au grăbit să ridice mâna - și unul după altul, toți cei prezenți îi imitară. Sam Muller arătă cu un gest amplu mâinile și remarcă aproape cu umor: — Îți dai seama? Au fost de acord. — De acord...? repetă indignat Serafian. Un căcat! Încă mai sunt cel care plătește și cel ce comandă și nu accept ca lepădăturile astea să pună mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
că totul s-a terminat mai bine decât îmi închipuiam. — Mai bine...?! se miră interlocutorul său. La ce altceva te așteptai ? — La un masacru în care tu și ai tăi ați fi pățit-o cel mai rău. Imohagul făcu un amplu gest cu brațele deschise și arătă peisajul dezolant ce-i înconjura. — Aici...? întrebă încurcat. Voi francezii aveți un proverb foarte reușit : „Mai multe știe prostul în casa lui, decât deșteptul într-o casă străină“, și îți amintesc că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Și tu la fel. Baftă...! Cei patru membri ai familiei se dădură la o parte, deoarece când își luă zborul elicopterul ridică nori de nisip și praf, și rămaseră tăcuți, observând cum zgomotoasa mașină zburătoare se înălță, trasă un cerc amplu și se întoarse să treacă pe deasupra capetelor lor, în timp ce câțiva dintre pasageri își luau rămas-bun de la ei făcându-le cu mâna. Dintr-o dată, ușa se deschise și greoiul sac de culoare portocalie zbură prin aer și căzu cam la douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
stranii pentru păsări niciodată zărite la chip, refugii poate din fața luminii, din fața stridențelor cu care ziua modernă invadează aceste alcătuiri fără vîrstă. În stînga e marea. O mare verde compactă, brăzdată de linii Întunecate ca niște muchii ondulatorii - valurile sînt ample În larg - doar la țărm, În cele trei golfuri Înguste, mișcarea se strangulează, apa devine de un verde de cleștar În transparența căreia se distinge stratul argintiu de nisip de la fund. Nicăieri tăcerea nu se aude mai bine decît În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mărturisire atrage atenția că miza scrierii poate sta în aspecte ale poeticii pe care nu trebuie să le căutăm în romanul „bine scris“. În sfârșit, „descoperitorul“ lui Agheev, Gh. Adamovici, care, încă din 1934, își propusese să scrie un articol amplu despre Romanul cocainei, cu ocazia publicării lui în volum, intervine în Poslednie novosti, 3 dec., 1936, cu o apreciere pe care o considerăm esențială pentru înțelegerea acestei scrieri: „povestirea cucerește prin împletirea permanentă a două linii tematice: linia angelică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a primit replica, printre alții, a lui D. Savițki care, în articolul Romanul cocainei Nabokov?, din Russkaia mâsl, 1985, 8 nov., respingea categoric ideea că Nabokov este autorul acestei scrieri, N. Struve își păstrează opinia pe care o expune în ampla și argumentata prefață, Un roman-enigmă, care însoțește ediția din 1990 (apărută la Moscova la Editura Hudojestvennaia literatura), precum și în studiul din 1995, Din nou despre autorul Romanului cocainei (Vestnik RHD). Versiunea aceasta este sugerată, în 1992, de publicarea în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
drum! Fără să mai aștepte, femeia se răsuci pe călcâie și ieși din cameră. Nu mai încăpea nici o îndoială, trebuia s-o urmeze. Cristi închise ușa și coborî după ea scara spre încăperile de la parter. Aici, dintr-un hol destul de amplu, se deschideau mai multe uși. Sufrageria era chiar lângă capul scării în dreapta. Aici, era așezată masa în jurul căreia toată familia se adunase deja. Un bărbat cu părul grizonat, îmbrăcat în uniformă de polițist ședea în capul mesei. În stânga lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și îl împiedica să se îmbrace, dar nu se plângea. Revenea odată la trei zile pentru a-i fi schimbat pansamentul iar după o săptămână îi scoseseră și firele. Îl durea în continuare umărul și nici nu putea face mișcări ample cu mâna stângă, dar lucrurile mergeau spre bine. Se plictisea acasă, cele patru săptămâni de concediu medical trecuseră greu, lipsa de activitate îl făcea să se simtă inutil. Nu era obișnuit să stea degeaba și încercase să se întoarcă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acesta se urcase la volan alături de el. Vreau să mă uit pe traseu. Poate vedem ceva ce ne va ajuta în anchetă. Tânărul agent dădu din cap în semn că înțelege și demară. Conducea foarte aproape de marginea drumului, făcând manevre ample ca să ocolească denivelările pe care le întâlneau în cale. Ținea morțiș să-i arate că era în stare să conducă și altfel decât cu viteză și viraje luate pe două roți. Acum că văzurăm că mașina nu avu nici o defecțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
auziră în spate motorul camionului ambalându-se. Vehiculul porni și, începu să facă o serie de manevre astfel încât să se poziționeze cu spatele spre intrarea în peștera vâlvei. Dirijat chiar de Boris Godunov, șoferul dădea în marșarier. Cu un gest amplu, omul de încredere al lui Vlad Mihailovici își încrucișă brațele deasupra capului, făcându-i semn să se oprească. Se apropie de partea din spate a remorcii, privind la spațiul rămas acolo. Mulțumit, îi chemă la el pe cei câțiva oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Maria Păvăluță și Dumitru Arbureanu, care au întocmit o primă monografie a școlii din Lunca, folosind, pentru istoricul satului și însemnările mai vechi ale lui Ion Ciuchi din Fruntești care relatează despre vremea primilor bejenari în 1784. O lucrare mai amplă, intitulată „însemnări pentru monografia satului Lunca, comuna Filipeni”, a realizat învățătorul Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, încheiat prin 1973, rămasă în manuscris, circulând în copii xerox. Ghiță Iacobeanu a fost înzestrat cu har la scris, cu rare calități de povestitor, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de informații, de învățăminte și de cunoaștere a realităților social-culturale, economice și politice a satului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea. Cea care a urmărit cu perseverență și îndârjire să alcătuiască o monografie amplă, bazată pe documente de arhivă a fost Olimpia Bădăluță care, din 1960 (începuse mai dinainte, dar din 1960 știu eu), a adunat un impresionant material documentar din Arhivele Naționale din București, Iași, Tecuci, Galați și, evident, Bacău, care nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare înțelegere, fiindu-mi puse la dispoziție toate materialele solicitate. Astfel, am putut consulta toată colecția publicației „Carpica”, la biblioteca Muzeului și unele cărți rare la secția de documentare a Bibliotecii Județene. Desigur, fără studierea anterioară a unei bibliografii mai ample în Biblioteca „I. G. Sbiera” din Suceava, la Casa Memorială „Simion Florea Marian”, la Biblioteca Colegiului Național „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc și din biblioteca proprie, necesară pentru cărțile scrise anterior, nu s-ar fi putut acoperi necesarul de informație științifică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în propria țară și, implicit, justifică pretențiile teritoriale ale Ungariei asupra Transilvaniei. în legătură cu aceste mișcări de populație românească în teritoriile românești, peste granițele politice impuse, se poate afirma că românii au emigrat între ei, pe teritoriul lor, emigrările interromânești fiind ample și mai importante decât emigrările românilor în alte teritorii, având o contribuție hotărâtoare pentru unitatea poporului român. Evenimentele politice interne determinate de politica marilor imperii, Otoman, șarist și Habsburgic, au contribuit la amploarea sau diminuarea emigrărilor și bejeniilor interromânești, secolul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceea ce a dus la mari revolte în rândul locuitorilor, în special a celor din zona Dornelor. Dacă Vasile Ignătescu i-a avut în vedere pe bejenarii de după 1805, atunci, în acest caz, aplicarea legii recrutării era o cauză a acestor ample mișcări de populație. Atât de violente au fost manifestările românilor împotriva recrutării încât autoritățile s-au văzut silite să aplice legea cu mare precauție și, evident, în unele locuri, a folosit și arcanul. Tânărul prins pentru armată și cu ajutorul autorităților
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Lunca reședință, Fruntești, Slobozia, Filipeni și Știubiana avea o populație de 2475 locuitori, fără să se fi luat în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3 307 cătune: Lunca, proprietatea lui G. Sterian, Filipeni, proprietatea lui D. Rosetti și Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din buruieni de leacă și descântece băbești. Pentru ursit se întrebuința strânsul frigărilor, pentru boala cu numele lingoare se întrebuințau buruieni ca: iarba lui Tatin, iarba mare, crăpușnică și odolean ...” Doi frați luncași, trăitori în București prin 1970, au lăsat amplă mărturie scrisă, pentru alcătuirea unei monografii a satului. La capitolul despre starea sanitară, Constantin și Vasile Boca spun: „Printre bolile cunoscute și tratate amintim frigurile palustre care erau tratate cu chinină; angina difterică, scarlatina, varicela și variola, care se tratau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau patru inși laolaltă, ca la franțuzi sau leși, ci mai mulți roată sau într-un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
printre noi. Cu steaua umblau băieții mai mari, care puteau căra pe la case steaua lor și știau cântecul. Nu se punea problema să nu te primească cineva cu asemenea „scenariu” pe care lumea de la țară îl aștepta ca pe un amplu festival folcloric. Atât la Crăciun, cât și la Anul Nou, copiilor li se dădeau colaci, nuci, mere, mai rar bani, Sărbătorile și Obiceiurile de Sărbători (de la Crăciun la Bobotează) nu erau o afacere ca acum, făcută pentru bani, nu din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la al doilea rșzboi mondial Pentru o lungă perioadă de timp, situată între retragerea stăpânăirii romane la sud de Dunăre, la anul 271 d.Hr., și formarea statelor medievale românești în secolul al XIV-lea, absența unor mărturii scrise mai ample despre modul de organizare a societății patriarhale românești vechi, face mai dificilă descifrarea acelor elemente de putere și administrație care au făcut posibilă dăinuirea societății românești în spațiul ei ancestral. Timp de mai multe secole, viața societății daco-romane și românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tată și despre colecția lui de figurine din porțelan și se afunda În mod inevitabil Într-un final de tragedie gotică incalculabil. Monsieur Roquefort, care era un alergător de cursă lungă În disputele literare și se mîndrea că poseda o amplă colecție de scrisori semnate de toți editorii din Paris ce-i respingeau volumele de versuri și de proză pe care el le trimitea neîncetat, a identificat editura care publicase romanul ca fiind o casă de doi bani, cunoscută, eventual, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a elaborat și a dat publicității un comunicat în care își exprima speranța sa cea mai fermă că actul electoral care se apropia avea să dea naștere, în mod obiectiv, condițiilor politice indispensabile sosirii unei noi etape de dezvoltare și amplu progres social. Nu jurau că aveau să câștige alegerile și să conducă primăria, dar se subînțelegea. Noaptea, prim-ministrul a apărut la televiziune ca să anunțe poporul că, de acord cu legile în vigoare, alegerile municipale aveau să fie repetate duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de interne. Acesta luă cuvântul, Fără să intru acum în anumite amănunte ale operațiunii, care, după cum este lesne de înțeles, constituie o chestiune confidențială, să spunem chiar top secret, planul elaborat de ministerul meu stipulează, în liniile sale generale, o amplă și sistematică acțiune de infiltrare în rândurile populației, pusă în sarcina unor agenți pregătiți în mod corespunzător, care să ne poată conduce la cunoașterea cauzelor celor întâmplate și să ne permită să luăm măsurile necesare pentru a lichida răul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vreo tapiserie veche sau modernă, neapărat portretul șefului statului, bustul republicii, drapelul patriei. De nimic din toate acestea nu s-a vorbit, de nimic din toate acestea nu se va vorbi în viitor. Chiar aici, în biroul mai modest, deși amplu, al primarului, cu verandă spre piață și o largă vedere luată de sus a orașului pe peretele mai mare, n-ar lipsi cu ce să umplem de substanțiale descrieri o pagină sau două, profitând în același timp de pauza generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]