3,713 matches
-
și Banca Franco-Română. Apar primele publicații literare, primele asociații culturale, dar, în ciuda eforturilor susținute ale unor generații entuziaste, nu s-a reușit să se construiască un local destinat culturii. Unii întreprinzători de la sate își construiseră case la Găești. În 1925, Anuarul Socec consemnează orașul Găești ca reședință a plășii Găești din județul Dâmbovița și cu o populație de circa 4000 de locuitori. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Găeștiul își trăiește ultimii ani de târg sărac, lipsit de perspective de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o școală de fete cu 95 de eleve. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează ca reședință a plășii Hârlău din același județ, având 4352 de locuitori. În 1950, a fost retrogradat la rang de comună, dar și-a păstrat un rol administrativ, devenind reședința raionului Hârlău din regiunea Iași
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a avut ca președinte pe prințul moștenitor Ferdinand și ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii: Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Dr. I. Cantacuzino, Barbu Știrbey ș.a. Societatea a publicat anuarul S.T.R., apărut între anii 1903-1915, a construit drumul către vârful Omu pe valea Cerbului, cabana Grindu din Piatra Craiului etc. S.T.R. a fuzionat în anul 1931 cu „Turing Clubul României”. Asociația Prietenii Naturii, înființată în 1919, a avut 15 filiale
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
a construit din piatră Biserica în numele Sf. Arhanghel Mihail. Serviciul divin se oficia în limba română. Se foloseau cărți de rit editate la tipografia eparhică din Chișinău. În anul 1878 funcția de preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm că în sat locuiau 2520 de oameni, primarul era Cojocaru Gheorghe, preot Plămădeală Ioan, strămoșul sculptorului Alexandru Plămădeală. În sat funcționa școala, erau băcani, cârciumari, cizmari, mori cu abori, teascuri de ulei, croitori
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului XX. În anul 1797 a fost construită biserica de piatră cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În 1852 cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei Chișinău pentru anul 1907 editat la Chișinău găsim: „Biserica din Jăvreni are 798 de enoriași din care 383 - bărbați și 415 femei. Biserica are în posesia sa 33 de deseatine de pământ. Preot al lăcașului din 1905 este Alexandru
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
persoane și 847 gospodării. La 4 iulie 1932 are loc o revizuire teritorial-adminsitrativ a județul Bălți și Baraboiului i se restailește statutul de comună (în care era inclus și satul Ciubara) făcând parte din plasa Râșcani. Potrivit informației expuse în Anuarul Romaniei din 1928, în Baraboi existau 4 școli: una medie și 3 primare. În 1928, școala medie din sat a fost trasformată în gimnaziu agricol de băieți. Pentru anul școlar 1936/37 la gimnaziu au fost înscriși 124 de elevi
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. Anuarul din 1924 menționează că primar al satului era Cuciuc Ignat și notar - Logan Axentie. În același an ci mai mari proprietari de moșii sunt Popovici Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici Șt. Pitchis
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
și au înregistrat succese meritorii în domeniile lor de activitate un șir de profesori,medici,agronomi,jurnaliști și alți specialiști,unii devenind și doctori în științe.Printre acestea șunt : Mihail Purice,Gheorghe Cebotarenco,Maria Strechi,Silvia Cheianu,Raisa Popovici. Bibliografie Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului.Chișinău,1992. Boga.L.T .Documente basarabene.Vol.II.Chișinău,1928. Ghibănescu Gh.Surse și izvoare.Vol.II.Iași,1907. Trofăilă Vasile.Județul Soroca.Chișinău,2002/
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați a căpătat până în 1925 statut de comună urbană, Anuarul Socec consemnând-o cu 4914 locuitori, în localitățile: Urlați-Târg, Coțeni, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Valea Humei, Valea Pietrei, Orzoaia, Valea Nucetului, Valea Crângului, Valea Urloii și Valea Simon. Prin 1926-1927, o întreagă corespondență este întreținută în privința alipirii cătunului "Schiau" orașului
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
culturale românești precum "Bukarester Salon", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Revista literară", "Șezătoarea" și a avut însemnate contribuții în publicații dedicate științelor iudaice ca "Monatsschrift für Geschichte und Wissenschaft des Judentums", "Revue des Etudes Juives", "Hebrew Union College Annual", "Anuar pentru Israeliți”" (al lui Moses Schwarzfeld, împreună cu care a fost expulzat din România), "Sinai". Articole gasteriene au apărut în publicații evreiești precum "The Jewish Chronicle", "The Jewish Forum", "The Jewish World", "Jewish Quarterly Review", "Ost und West", "Jewish Tribune". Ca
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
valori europene”" de Emil Lăzărescu. Este prezent în „"Dicționarul General al Literaturii Române"” (vol. III, E/k, p.355), editat de Academia Română; “Dicționarul biografic al literaturii române” de Aurel Sasu, vol. I A-L, pag 681, Ed. Paralela -45(2006); Anuarul Epigramiștilor români (2005). Hazul anotimpurilor, album al revistei Haz de Necaz, ed. Ridendo(2006); Mărturisire de credință, antologie de Artur Silvestri, Ed. Carpathia Press (2006); Medalion literar “Structuri permanente” de cultură și educație, de Marian Barbu, Al. Gheorghe, Radu Scorojitu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
este o problemă de controversă în cercurile academice. Discuția a inceput în 1901 cu articolul „Hans Christian Andersen: Probe ale homosexualității lui” de Carl Albert Hansen Fahlberg (utilizând pseudonimul Albert Hansenin) în publicația lui Magnus Hirschfeld „Jahrbuch für sexuelle Zwischenstufe” (Anuar despre ambiguitatea sexuală). Biografiile se referă de obicei la el, fie ca homosexual fie ca bisexual. Multe dintre poveștile lui sunt interpretate ca referințe la problemele lui sexuale. Una dintre aceste povești este "„Privighetoarea”", care este un tribut pentru „Privighetoarea
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
la Berlin. Era una din măsurile organizatorice luate de noul regim de la Berlin, pentru a putea avea sub control diferitele organizații de pe teritoriul celui de al Treilea Reich. Revistele de specialitate ale Uniunii au încetat să apară, fiind înlocuite cu anuare. Anuarul de 1938 este ultima publicație care mai amintește de rozariul de la Dolna Krupa. După începerea celui de al Doilea Război Mondial și dezmembrarea Cehoslovaciei, nimeni nu se mai înteresa de trandafiri. În condițiile de război, nu se mai găsea
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
Berlin. Era una din măsurile organizatorice luate de noul regim de la Berlin, pentru a putea avea sub control diferitele organizații de pe teritoriul celui de al Treilea Reich. Revistele de specialitate ale Uniunii au încetat să apară, fiind înlocuite cu anuare. Anuarul de 1938 este ultima publicație care mai amintește de rozariul de la Dolna Krupa. După începerea celui de al Doilea Război Mondial și dezmembrarea Cehoslovaciei, nimeni nu se mai înteresa de trandafiri. În condițiile de război, nu se mai găsea mână
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
Dreptul într-o lume în schimbare", Ed. Cartea universitară, București, 2003; "Criminalitatea financiar bancară. Crime și delicte din domeniul informaticii", Universitatea, Craiova, 2006; "The „acquis communautaire” a need for the european integration, Politiques Européennes", Publishing house of Pitești University, 2006; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Regimul juridic al Somației de plată", Aius - printed, Craiova, 2005; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Diploma „Honestae Missionis” de la Grojdibodu", Ed. Universitaria, Craiova, 2002; "Anuarul Institutului
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Universitatea, Craiova, 2006; "The „acquis communautaire” a need for the european integration, Politiques Européennes", Publishing house of Pitești University, 2006; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Regimul juridic al Somației de plată", Aius - printed, Craiova, 2005; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Diploma „Honestae Missionis” de la Grojdibodu", Ed. Universitaria, Craiova, 2002; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Grojdibodu. Un caz specific de dobândire a drepturilor reale", Ed. Universitaria, Craiova
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
2006; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Regimul juridic al Somației de plată", Aius - printed, Craiova, 2005; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Diploma „Honestae Missionis” de la Grojdibodu", Ed. Universitaria, Craiova, 2002; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Grojdibodu. Un caz specific de dobândire a drepturilor reale", Ed. Universitaria, Craiova, 2004; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române"- "De la Sigibida la Grojdibodu", Ed. Beladi, Craiova, 2003
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Diploma „Honestae Missionis” de la Grojdibodu", Ed. Universitaria, Craiova, 2002; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Grojdibodu. Un caz specific de dobândire a drepturilor reale", Ed. Universitaria, Craiova, 2004; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române"- "De la Sigibida la Grojdibodu", Ed. Beladi, Craiova, 2003; "Administrația publică în spațiul european. Prezent și perspectivă. Modelul European de Societate și sfidarea mondializării", Ed. Universitaria, Craiova, 2006; "Dezvoltarea durabilă a economiei
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
județul Olt - orașe", Ed. Alma, Craiova, 2006; "Arhivele Olteniei" - serie nouă - 21 - "Le droit universel", Ed. Academiei române, 2007; "Arhivele Olteniei" - serie nouă - 20 - "Pozitive right and natural right (Le droit positif et le droit naturel)", Ed. Academiei române, 2006; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române" - "Carta organizațională a zilei europene a justiției civile", ed. Aius, Craiova, 2007; "Reforma sistemului juridic românesc în contextul integrării europene - Consecințele globalizării", Ed. Sitech, Craiova, 2007; "Reforma sistemului juridic românesc în
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
este o organizație religioasă creștină, non-trinitariană, înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Potrivit Anuarului Martorilor lui Iehova, organizația numără, la nivel mondial, pește 8,3 milioane de membri, alte 20 de milioane luând parte, anual, la congresele organizației. În România numărul membrilor organizației, în 2016, a fost de 40.393 de persoane. sunt conduși
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
Cuza" din Iași în 1971 și în 1993 a devenit doctor în științe istorice al aceleiași universități, susținând teza "Întemeierea Moldovei. Probleme controversate", lucrare apreciată pentru contribuția deosebită adusă la cunoașterea subiectului. A fost membru în Colegiul de redacție al "Anuarului Institutului de Istorie A. D. Xenopol" din Iași și, apoi, redactor-șef al publicației. În 1996 a devenit profesor la Facultatea de Istorie, activitatea sa universitară începând încă din 1990, prin susținerea de cursuri și seminarii. Ca o ilustrare a faptului
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia ca fiind dedicată cultului zeului Glykon a fost lansată de cercetătorul Alexandru Culcer, într-un studiu publicat în "Apullum", anuarul muzeului județean din Alba Iulia. În rândul arheologilor și istoricilor există păreri împărțite cu privire la statueta descoperită la Constanța. "Descoperirea tomitană a suscitat un viu interes, datorită aspectului insolit al monumentului. Până în prezent, ipoteza identificării șarpelui tomitan cu Glykon a fost
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
din Iași (1995-2003). În această calitate, a lucrat alături de alți cercetători la o Istorie a Partidului Național Liberal, apărută în anul 1997 sub coordonarea lui Șerban Rădulescu-Zoner, la acea vreme deputat liberal. A fost membru în colegiile de redacție ale Anuarului Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași, Arhivele totalitarismului - București, Cercetări istorice - Iași, Analele Facultății de Istorie de la Universitatea Spiru Haret - București și Arhivele Securității - București. De asemenea, a efectuat o serie de documentări științifice în Franța, Polonia, China, Germania
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
Imperiului Rus, cumpărau pământuri. Ei, rascolnicii, se numeau lipoveni după credință. Azi li se zice creștini de riț vechi. Ziarul „Telegraf” din Iași nr. 3322 de la 9 iunie 1883 pagina 3 scrie: "Numai în Ivanosca-Ivanovca-un sătuleț mic din volostea Gura-Galbenei..." Anuarul Statistic Basarabean/se păstrează într-un singur exemplar la Arhiva națională a Moldovei, pagina 88 Gubernia Basarabia-III,județul Bender sectorul 3/ spune: „... Pe partea stângă a tractului Kisinau-Comrat într-o văgăuna fără nume Sub pădurea Kosmea se află colonia Ivanovca
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]