16,557 matches
-
Japonia și țările vorbitoare de limbă germană, oamenii consideră ca fiind foarte importante nevoile de securitate personală și confort, în timp ce în Spania, Franța, Portugalia și alte țări latine sau asiatice, oamenii sunt cel mai motivați de nevoia de securitate și apartenență la un anumit grup<footnote Geert Hofstede, Cultural Consequences, Sage, London, 1984, apud Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 361. footnote>. Totodată, această abordare secvențială a nevoilor a fost criticată de unii sociologi și psihologi, în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
comportă o dublă dimensiune (cognitivă și afectivă), determinând formarea atitudinii față de marcă<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 92. footnote>. În procesul de formare a atitudinilor unui consumator, un loc important îl au influențele de natură culturală și socială (grupul de apartenență, grupul de referință, cultura etc.), precum și persona litatea, sau stilul de viață al individului. <footnote Costinel Dobre, Constantin Negruț, Mirela Venczel, Marketing, Editura Amphora, Reșița, 1995, pp. 92-93 footnote> Atitudinile formează o punte de legătură între percepții și comportamentul manifest
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
footnote> (Sorokin, Social and cultural mobility). În acest context, recunoașterea diferențelor este o realitate: diferențe de venit, de patrimoniu, de putere, de prestigiu, de cultură... și de loc, în cadrul producției<footnote Ibidem. footnote>. Comportamentul consumatorului este puternic influențat și de apartenența acestuia la o anumită clasă socială - acea grupare relativ permanentă și omogenă, care cuprinde indivizii cu poziție socială asemănătoare, caracterizată prin nivelul apropiat al veniturilor, proprietăților, nivelul educațional și al stilului de viață. Max Weber definea clasele sociale pornind de la
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
individului, este, de asemenea, o variabilă foarte importantă care influențează comportamentul consumatorului, deși nu întotdeauna este un indicator bun în delimitarea claselor sociale. Averea (patrimoniul) reprezintă rezultatele acumulării unor venituri dintr-o perioadă anterioară. Ea este un indicator decisiv al apartenenței la o anumită clasă socială, nu doar prin valoarea sa, ori prin posibilitățile prezente și viitoare de generare a altor venituri, ci și prin natura alegerilor efectuate (locuința pe care o posedă consumatorul, mașina pe care o deține, titlurile de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
contribuie la încadrarea consumatorului într-o anumită clasă socială. Asocierea se referă la relațiile pe care un individ le are cu semenii săi. Deoarece oamenii se simt cel mai bine când sunt împreună cu cei care au comportamente și valori asemănătore, apartenența la un anumit grup și interacțiunile sunt considerate un determinant primar al clasei sociale a unei persoane. Socializarea este procesul prin care o persoană învață anumite lucruri, încă din primii ani, din participarea la viața comunității. Puterea reprezintă potențialul oamenilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o asociație profesională, un club sportiv, un sindicat ș.a. Aceste grupuri au o influență mai scăzută în formarea atitudinilor și în controlul comportamentului, însă pot exercita o influență în cadrul sferei de activitate comună sau al interesului reciproc; c) Grupurile de apartenență reprezintă un tip de structură socială față de care oamenii au conștiința că îi aparțin, ei având un obiectiv comun, un simțământ de unitate și unele norme comune<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 112. footnote>; d) Grupurile disociative sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
asociere colegială și sunt mai puțin structurate. Deși foarte rar apar în scris, normele acestor grupuri pot fi uneori stricte, iar influența lor este, de multe ori, foarte puternică; g) Grupurile implicite sau categoriale sunt acele grupuri în cazul cărora apartenența este implicită datorită vârstei, educației, culturii etc. și chiar dacă nu sunt constituite pe criteriul voluntariatului, subiecții sunt totuși influențați de presiunea de conformitate a grupului propriu zis<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 124. footnote>. După cum reiese din cele prezentate mai
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
consumator. Dacă nevoia consumatorului este una fiziologică (foame, sete etc.), ea grăbește decizia de cumpărare, pentru că, „după un anumit prag de intensitate, devine un imbold.”<footnote Ibidem. footnote> În situația în care nevoia consumatorului este de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de șanse și a nondiscriminării și asigurarea dezvoltării durabile; promovarea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și promovare a egalității de șanse; asigurarea egalităților de șanse în ceea ce privește serviciile furnizate ale tuturor persoanelor, indiferent de sex, religie, apartenența la grupuri minoritare, rasă, dizabilități, apartenență politică etc.; promovarea șanselor egale și accesului nediscriminatoriu la educație, formare profesională, formare continuă etc.; modernizarea utilităților, inclusiv crearea de facilități speciale pentru persoanele cu dizabilități, pentru toate tipurile de infrastructură educațională. j) Criterii
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
asigurarea dezvoltării durabile; promovarea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și promovare a egalității de șanse; asigurarea egalităților de șanse în ceea ce privește serviciile furnizate ale tuturor persoanelor, indiferent de sex, religie, apartenența la grupuri minoritare, rasă, dizabilități, apartenență politică etc.; promovarea șanselor egale și accesului nediscriminatoriu la educație, formare profesională, formare continuă etc.; modernizarea utilităților, inclusiv crearea de facilități speciale pentru persoanele cu dizabilități, pentru toate tipurile de infrastructură educațională. j) Criterii de eligibilitate referitoare la respectarea locului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
comunitară; managementul mediului și al capitalului natural; probleme ale societății românești; politici publice, sociale, industriale, energetice, agricole; programe interdisciplinare. 2) Importanța proiectului pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniul abordat (științific, economic, social, administrație publică, ecologie etc.) se apreciază prin: gradul de apartenență a temei la un domeniu de vârf al economiei naționale, domeniu care să asigure valorificarea superioară a resurselor țării, creșterea gradului de competitivitate a produselor pe piața internă și internațională; modalitatea prin care se asigură pregătirea de profesioniști de înaltă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care ridică mai puține probleme, obținându-se, astfel, și un efect mai larg<footnote În Polonia, de exemplu, întreprinderile publice mai mari sunt vândute mai multor asociații pentru dispersarea patrimoniului. footnote>. Întreprinderile publice pot fi grupate și apoi privatizate după apartenența lor la diferite sectoare - sunt privatizate mai întâi întreprinderile din sectoare considerate mai puțin importante din punct de vedere strategic. Unul dintre avantajele acestei abordări este șansa potențialilor investitori de a cumpăra concomitent mai multe întreprinderi dintr-o ramură, putând
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în formele cunoscute până acum. În prezent se proiectează forme noi de organizare a activității umane, specifice societății viitorului, precum comerțul în rețea, de exemplu, care generează o definire diametral opusă a libertății, în sensul că libertatea este obținută prin apartenență, nu prin posesiune. Pentru a aparține unei comunități, o persoană are nevoie de acces la comunitatea respectivă. Prin deținerea acestuia se poate bucura de libertatea care decurge din inclusivitate. Consecințele comerțului de rețea se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
întrebărilor belicoase ale teologiei - cele care eventual ar viza, în termenii lui Carl Schmitt, distincția politică dintre „prieteni” și „adversari”. Aceste întrebări spinoase dau nu doar sens dezbaterilor intelectuale, ci prepară un climat salubru pentru angajamentul civic și testează sentimentul apartenenței fiecărei persoane la o anumită tradiție. Din păcate, evazionismul nu este mimat doar de campionii ideologiei seculare, care ar dori să scoată creștinismul de pe scena dezbaterii publice. Se găsesc numeroși teologi „creștini” care, din conformism sau curiozitate, sunt gata să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
istoricității cunoașterii, care nu poate fi decât personală. Nici o experiență înregistrată de conștiință nu se poate dispensa de setul anticipațiilor și al preconcepțiilor, supuse discret eclerajului cunoașterii tacite. Importanța conceptului de „formare” (paideia sau Bildung), decisiv pentru lămurirea raportului de apartenență la o tradiție culturală, este recunoscut de M. Polanyi. „Trebuie să admit - spune gânditorul american - că pot să-mi împlinesc obligația de a servi adevărul doar în marginile abilităților mele naturale, așa cum au fost ele dezvoltate în educația mea. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
au fost ele dezvoltate în educația mea. Nimeni nu își poate depăși mediul formativ”3. Într-o direcție oarecum asemănătoare, E. Husserl vorbise despre constituirea ego-ului transcendental în unitatea istoriei trăirilor conștiinței marcate de habitudini 4. Datorită acestui raport de apartenență la o tradiție, cunoașterea nu poate primi niciodată o exhaustivă justificare dialectică. „Descoperirea științifică reduce conștiința focală a observațiilor noastre într-o conștiință subsidiară, deplasându-ne atenția către aspectul coerenței teoretice”1. Polanyi respinge optica epistemologiei iluministe, ancorată într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
convocată de contradicția cel puțin aparentă între ceea ce S. Kierkegaard numește unitatea spiritului și faptul diferențierii sexuale. Faptul că profilul celuilalt nu este vizibil decât în aparența unei corporalități sexuate, ori faptul că nici un sine nu este scutit de servituțile apartenenței la un sex (masculin sau feminin) - această simplă constatare este și ea responsabilă pentru angoasa celor doi tineri îndrăgostiți. Care este frontiera dintre alteritate și identitate în cazul corpului subiectiv și al corpului obiectiv? Este oare corpul subiectiv ori transcendental
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
convinge și un legatar al spiritului Luminilor despre imposibilitatea obiectivității în actul de cunoaștere și interpretare. Orice lectură, cea fenomenologică nu mai puțin, este „cu tendință”, deși probitatea ei se măsoară în capacitatea de a asuma noutatea, indeterminatul. A acuza apartenența unei filozofii la indelebila memorie a creștinismului nu reprezintă decât o injustă obiecție din perspectiva idealului „purității metodologice”, pe care, la limită, nimeni nu o satisface. Vom observa, la rândul nostru, că cei care au avut nostalgia începutului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sfârșit, a treia figură teologică din Marea Britanie angajată în redactarea unui manifest „postsecular”2 este John Milbank. Format la Oxford către sfârșitul anilor 1970 sub îndrumarea directă a lui Rowan Williams 1, John Alaisdair Milbank a decis relativ devreme pentru apartenența sa confesională în cadrul Bisericii Anglicane (aripa „High-Church”), abandonând tradiția metodistă primită din familie. Este o opțiune care explică simpatia cu care tânărul J. Milbank a îmbrățișat de la bun început proiectul catolic al lui Henri de Lubac (la nouvelle théologie). În
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
l-a lăsat moștenire Bisericii. Biserica nu reproduce funcțiile coercitive ale Republicii platonice, în care femeile și copiii trebuiau supravegheați de clasa războinicilor. Liantul comunității ecleziale nu este un element juridic, ci unul personal, organic și sacramental. Botezul pecetluiește criteriile apartenenței la trupul Bisericii, în care diferența sexuală, etnică sau culturală este întotdeauna secundară. Structura ierarhică a Bisericii are o dimensiune în primul rând simbolică și o funcție spirituală. Vocația episcopului, a preotului sau a diaconului este prin excelență mistagogică. Slujitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
comunității internaționale. În prezent, proximitatea geografică nu mai contează, dacă are loc o agresiune, iar răspunsul pentru respectarea ordinii internaționale trebuie să fie cât mai prompt. În al doilea rând, decidenții politici și cetățenii trebuie să probeze un sentiment de apartenență la comunitatea mondială. Popoarele trebuie să identifice interesele lor naționale din panoplia intereselor generale ale umanității. În acest caz de subordonare a intereselor naționale la cele de umanitate, statele trebuie să accepte și asumarea de riscuri în situații în care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în zonele învecinate, cât și pe plan internațional. U.E. și N.A.T.O. sunt parteneri stabili care au interese și preocupări comune, apără și promovează aceleași responsabilități, valori și principii și au programe comune de cooperare reciprocă. Fiecare stat membru cu apartenență la ambele organizații are datoria de a contribui la implementarea acestor responsabilități și de a participa la activitatea de prevenire și rezolvare a crizelor internaționale. Alt domeniu comun al celor două organizații este dezvoltarea capacităților de apărare, fiind vorba despre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de altă parte, regiuni întregi sunt afectate de stări de tensiune, instabilitate, conflict, sărăcie, elemente care generează sau favorizează proliferarea unor noi riscuri și amenințări. Pentru România, situația geopolitică și geostrategică internațională oferă noi oportunități strategice importante, cum ar fi: apartenența la Alianța Nord-Atlantică; integrarea în spațiul economic, politic, cultural, de justiție și de securitate al Uniunii Europene; parteneriatul strategic cu S.U.A.; creșterea rolului și ponderii regiunii Mării Negre în agendele de securitate și energetice ale Europei; gradul ridicat de interoperabilitate a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
resurselor umane; perfecționarea sistemului de planificare a apărării. În ceea ce privește al doilea obiectiv, se are în vedere, pe de o parte, îndeplinirea angajamentelor asumate ca stat membru N.A.T.O. și UE, iar pe de altă parte, participarea la gestionarea crizelor internaționale. Apartenența României la N.A.T.O. oferă, pe de o parte, garanții majore de securitate și apărare a țării, iar pe de altă parte, România ca stat membru N.A.T.O. deține pentru această organizație internațională o poziție geostrategică importantă, atât din perspectiva
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
oarecare măsură, distincției dintre gândirea concretă și cea abstractă. Dacă o relație tradițională îi viza doar pe cei implicați în mod direct, termenii unui contract pot fi considerați ca având validitate universală. Dacă relațiile sunt determinate de participanți, atunci și apartenența la diversele instituții care alcătuiesc societatea civilizată trebuie fixată prin contract. Acesta este raționamentul care a condus la noțiunea de contract social. Conceptul de contract social, așa cum este el introdus de Rousseau, nu prezintă validitate istorică sau teoretică. A defini
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]