18,576 matches
-
raportului dintre grupuri (societate) și profilurile de personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scorul celui mai capabil participant, obținut de acesta în pretest, atunci când a lucrat individual. Rezultatele experimentale nu sunt univoce: unele arată că performanța grupului este superioară, altele că prestația celui mai bun este astfel. În probe complexe, un individ cu aptitudini superioare este mai performant decât un grup mediocru. Cum în situații de grup, de regulă, nu sunt utilizate deplin resursele individuale, în destul de multe cazuri, mai cu seamă în sarcini disjunctive, grupul nu egalează performanța celui mai bun component din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
permite totuși să se schițeze potențialul prezumtiv, teoretic al grupului, concretizat în mai multe aspecte, dintre care pe cele principale le prezentăm în continuare (Radu, coord., 1994, pp. 138-140). Mai întâi, intră în joc efectul statistic: în grup se combină aptitudinile și contribuțiile, are loc schimbul de informații și de activități. Prin urmare, grupul poate vehicula și pune în valoare un volum mult mai mare de informație decât fiecare dintre membrii săi. În circuitul de grup, fiecare dă și primește, fiind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și incorecte. Dacă răspunsul este adecvat sarcinii (corect), prezența celorlalți este benefică, dacă nu, ea diminuează sau compromite performanța. Teoria mai face o predicție, indirectă, legată de cea de mai sus, și anume: crește performanța în cazul indivizilor competenți, cu aptitudini și/sau cu experiență - ei angajează răspunsuri dominante corecte -, și scade performanța în cazul celor opuși. Predicția se referă atât la dotarea aptitudinală ca atare, cât și la natura sarcinii - sarcină repetitivă sau de învățare. În cel din urmă caz
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
perpetuă tranzacție între lider și colectiv, abordare consacrată (Hollander, 1985) ca model tranzacțional. După cum sugerează denumirea, în acest model de analiză se are în vedere o permanentă tranzacție ce are loc între nevoile și aspirațiile membrilor grupului și oferta de aptitudini și comportamente ale liderului. O tranzacție mai difuză și implicită are loc chiar înainte ca un individ să devină lider, în sensul că se ajunge la concluzia suprapunerii totale sau parțiale dintre potențialitățile insului respectiv și cerințele grupului și la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Daz, angajații folosesc computerul și telefonul mobil, fiind încurajați să lucreze oriunde în companie (nu doar în biroul lor), în dependență directă cu nevoile specifice ale proiectului pe care îl derulează. Trebuie spus că, în demersul didactic de îmbunătățire a aptitudinilor de comunicare, se cuvine să pornim de la o analiză atentă a tuturor elementelor pe care le-am amintit mai sus; de altfel, putem lesne observa că, în parte, această acțiune este situațională, în sensul că extinsa posibilitate combinatorică a variabilelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dumneavoastră cotidiană. Putem extinde exercițiul încercând să răspundem la același tabel cu situațiile de comunicare identificate și din perspectiva persoanelor pe care le cunoaștem și să concluzionăm care dintre aceste persoane din anturajul nostru considerăm că au, în situațiile date, aptitudini mai bune de comunicare decât propria persoană, care au aptitudini de comunicare egale cu ale noastre și care au aptitudini de comunicare mai reduse decât noi pentru situațiile respective. De fiecare dată, va trebui să ne punem întrebarea „de ce?” și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tabel cu situațiile de comunicare identificate și din perspectiva persoanelor pe care le cunoaștem și să concluzionăm care dintre aceste persoane din anturajul nostru considerăm că au, în situațiile date, aptitudini mai bune de comunicare decât propria persoană, care au aptitudini de comunicare egale cu ale noastre și care au aptitudini de comunicare mai reduse decât noi pentru situațiile respective. De fiecare dată, va trebui să ne punem întrebarea „de ce?” și să identificăm mecanismele de răspuns comunicațional care stau la baza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care le cunoaștem și să concluzionăm care dintre aceste persoane din anturajul nostru considerăm că au, în situațiile date, aptitudini mai bune de comunicare decât propria persoană, care au aptitudini de comunicare egale cu ale noastre și care au aptitudini de comunicare mai reduse decât noi pentru situațiile respective. De fiecare dată, va trebui să ne punem întrebarea „de ce?” și să identificăm mecanismele de răspuns comunicațional care stau la baza acestor diferențe, pentru a putea îmbunătăți propriul stil de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt atinse, există un conflict între cei doi. În realitate, chiar dacă pentru unul dintre ei poate fi frustrant să se afle într-un grup condus de celălalt, nu acesta din urmă constituie neapărat problema, ci, de pildă, insuficienta exersare a aptitudinilor de lider ale primului. Cadrul didactic poate să-l pună pe acesta în situația de a conduce grupul după ce cealaltă persoană a fost mutată pe durata acelei activități într-un alt grup; apoi va fi utilă o dezbatere cu grupul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflictelor dintre elevi/studenți, este important de știut că părțile aflate în dispută pot - în special dacă vorbim despre vârste mai mici - să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități de dezvoltare la părți a aptitudinilor de negociere și a strategiilor de comunicare constructivă. Printre funcțiile-cheie ale rolului de mediator identificăm: - asigurarea motivației mutuale; - realizarea balanței în situațiile de putere; - coordonarea eforturilor de confruntare; - promovarea deschiderii spre dialog; - menținerea unui nivel optim de tensiune. În ceea ce privește etapele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne oferă un model de învățare cooperativă (Cooperative Learning Model); este vorba despre Johnson David și Johnson Roger, care disting: - etapa de formare, în care este necesară stabilirea abilităților fundamentale de funcționare a grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care disting: - etapa de formare, în care este necesară stabilirea abilităților fundamentale de funcționare a grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații noi și a comunicării rațiunilor din spatele concluziilor (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 48-49). Se poate astfel remarca faptul că între pașii lui Tuckman și cei propuși de către Johnson se distinge
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri, copaci, orașe, oameni și animale etc. Se observă că o asemenea aptitudine este absolut indispensabilă ființei umane; pentru a face față lumii înconjurătoare, ea trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând și făcând mai ușor controlabil mediul înconjurător (fie că este vorba despre mediul fizic ori mediul social
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
timp, diviziunea sarcinilor implică o anumită specializare generată de distribuirea unor funcții (posturi) individuale (de exemplu, dramaturg, director etc.) și apoi integrarea acestor elemente într-un plan general. Un avantaj al acestei tehnici este acela că ia în considerare diversitatea aptitudinilor individuale. Câteodată, grupul poate decide cine va diviza sarcina globală și cine va reconstrui întregul din producțiile individuale. 13.2.3.5. Jocul de roltc "13.2.3.5. Jocul de rol" Comunicarea este un proces de exercitare de roluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
masă, Editura Comunicare.ro, București. Metzger, M. (1998), „Teaching Reading. Beyond the Plot”, Phi Delta Kappan Magazine, noiembrie. Miège, B. (2000), Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iași. Mihuț, I. (1989), Autoconducere și creativitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mitrofan, N. (1988), Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București. Moore, K.D. (1992), Classroom Teaching Skills, McGrawHill, Inc., New York. Moore, K.D. (1994), Secondary Instructional Methods, WCB Brown & Benchmark, Madison. Morgan, G. (1989), Creative organization theory: a resource book, Sage Publications, Londra. Moscovici, S. (coord.) (1998), Psihologia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui imn pe muzică de Ciprian Porumbescu. Între 1876 și 1882 a funcționat ca judecător la Câmpulung Moldovenesc, înființând aici și un teatru de amatori. Magistrat la Suceava între 1882 și 1888, a avut din nou prilejul să își desfășoare aptitudinile de îndrumător, sprijinind fondarea Societății Școala Română din Suceava, a colecției „Biblioteca de petrecere și învățătură pentru tineretul român” și a „Revistei politice” (1886). Din 1889, timp de paisprezece ani, este șef al Judecătoriei din Câmpulung, din 1903 consilier la
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
de execuție. Nu putem trece mai departe fără a reaminti cel puțin o clasificare a deprinderilor motrice. În urma studierii literaturii de specialitate noi considerăm a fi cea mai importantă clasificare cea realizată de Epuran, M., (1994), astfel: Definirea noțiunii: calitate/aptitudine motrică Literatura de specialitate a domeniului nostru prezintă numeroase puncte de vedere în legătură cu denumirea acestei componente a procesului instructiv educativ: calitate motrică Șiclovan I. (1979), Mitra Gh., Mogoș A. (1980), Firea E. (1984), Dragnea A. (1993, 1996), Cârstea Gh., (1993
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
instructiv educativ: calitate motrică Șiclovan I. (1979), Mitra Gh., Mogoș A. (1980), Firea E. (1984), Dragnea A. (1993, 1996), Cârstea Gh., (1993, 1999, 2000); calitate fizică Zațiorski V.M. (1975), Demeter A. (1981); capacitate motrică - Manno R. (1992), Tudor V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică Zațiorski V.M. (1975), Demeter A. (1981); capacitate motrică - Manno R. (1992), Tudor V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță, viteză, îndemânare și rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță, viteză, rezistență, coordonare, mobilitate, suplețe, pricepere, inteligență”. Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]