15,564 matches
-
Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică). Kaenel von, Jean-Marie (ed.), Souffrances, Autrement, Paris, 1994. Kaplan, Lawrence, "Suffering and Joy in the Thought of Hermann Cohen", Modern Judaism 21 (1), 2001, pp. 15-22. Kassir, Samir, Considérations sur le malheur arabe, Actes Sud/Sindbad, Arles, 2004. Katznelson, Ira, When Affirmative Action Was White. An Untold History of Racial Inequality in Twentieth-Century America, W.W. Norton, New York/Londra, 2005. Khalidi, Rashid, L'identité palestinienne. La Construction d'une conscience nationale moderne, trad
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
La Souffrance. Recherche du sens perdu, Gallimard, Paris, 1977. Vergès, Françoise, La Mémoire enchaînée. Questions sur l'esclavage, Albin Michel, Paris, 2006. Vidal, Dominique, Le Mal-être juif. Entre repli, assimilation et manipulations, Agone, Paris, 2003. -, și Bourtel, Karim, Le Mal-être arabe. Enfants de la colonisation, Agone, Paris, 2005. Wahrmann, Nahum, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Walser Smith, Helmut, The Holocaust and Other Genocides: History, Representation, Ethics
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
33 An de Cristal, 256 Ancona, autodafeul de la, 108 Anglia, 46, 58, 70, 133 Ani maamin (crez evreiesc), 166 Anonimul din Mainz, 62, 64 Anschluss, 215 Antichitate, 71, 78, 107, 267 Anticrist, 95 Antioh al IV-lea Epifanul, 31, 38 Arabi, 224, 231, 233, 239, 242, 253, 254, 262 285 Arabo-musulmani, 254-255, 259, 262, 283-284 Arafat, Yasser, 222, 224-225, 228 Arendt, Hannah, 199, 273-275, 290 Arestările de la la Vél' d'Hiv', 243-244 Arlozorov, Haim, 231 Armeni, 197, 289, 295, 300 Armenia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
and the Israeli Teacher", Holocaust and Genocide Studies 8 (2), toamna 1994, pp. 225-257. 14 Yediot Aharonot, 30 ian. 2007. 15 Esther Benbassa, "Les brouillages sémantiques de Gaza", Le Figaro, 29 aug. 2005. 16 Samir Kassir, Considérations sur le malheur arabe, Actes Sud, Arles, 2004, pp. 24-25, 90-91, 111. 17 Meir Litvak și Esther Webman, "Perceptions of the Holocaust in Palestinian Public Discourse", Israel Studies 8 (3), toamna 2003, pp. 126-127. Vezi și Rashid Khalidi, L'Identité palestinienne. La Construction d
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a patriotism și poate face bine sub asalturile culturii McWorld. Trebuie să trăim în prezent, dar ancorați în viitor, cu o viziune, cu un proiect. 4.4. Răzbunarea geografiei Henry Kissinger susținea că geografia exercită, de la Egiptul faraonic la "primăvara" arabă, o influență predominantă asupra națiunilor, adevăr neglijat în ultima vreme, cel puțin așa susține Robert Kaplan în Răzbunarea geografiei (Litera, București 2014). Am neglijat prea mult, în analizele și deciziile noastre, factorul geografic, importanța căruia trebuie grabnic restaurată în analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
negative, important este să găsim un just echilibru între ele și să ne bucurăm sau să ne întristăm cu măsură. Există deci și o geopolitică și o geoeconomie a emoțiilor, care s-a văzut puternic în ultimii ani, în lumea arabă bunăoară, dar nu numai, în chestiunile legate de criza economică, de creșterea și descreșterea marilor puteri etc. Unele evoluții au devenit revoluții, alteori s-a degenerat în războaie, în tot cazul, s-a pus multă pasiune. Cartografierea emoțiilor lumii ne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a degenerat în războaie, în tot cazul, s-a pus multă pasiune. Cartografierea emoțiilor lumii ne poate scuti de multe surprize neplăcute, ne poate ajuta să intuim momentele de accelerare a istoriei și evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Lumea arabă, de pildă, de mult se simțea umilită și era de așteptat că într-o zi își va învinge frica și va ieși în stradă. Că sunt extrem de divizați, e o altă poveste. Nu-i unește decît supunerea față de Allah și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
1848 și cu cele din 1968 și cu cele din 1989-1991 și cu altele. Nu știm unde vor duce, dar sunt evenimente de natură structurală, de ordin demografic, economic, social, politic, religios, etic, etnic etc. Generic, le putem denumi "haosul arab", situate la întîlnirea dintre hazard și necesitate. Totul pleacă de la criza ce a pornit din America și care a destructurat o lume, ce caută acum să se restructureze. Omenirea a început să înțeleagă că viitorul poate fi mult diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
știința de a conduce circul din cușca maimuței", iar Bernard Shaw că "democrația este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernați mai bine". Dar oare chiar se dorește să fim guvernați mai bine? Poate oferi Asia surprize? Lumea arabă a oferit, dar s-au dovedit neplăcute. Poate teocrația iraniană... împreună cu cea de la Vatican... Cum spunea Zbigniew Brzezinski, lumea este o mare tablă de șah. Mai avem pe tablă doi "regi", o regină, patru nebuni care își fac de cap
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu cîteva zile înainte de a fi debarcat, îi spunea omologului său ame rican, Barack Obama, că în țările musulmane leadership-ul nu poate fi asigurat decît pe două căi: ori prin dictatură, ori printr-un regim fundamentalist islamic. Încercările "primă verii arabe" de a democratiza aceste societăți s-au soldat peste tot cu eșecuri lamentabile. Iar exemplele sunt numeroase: Algeria, Egipt, Tunisia, Libia, Irak, Afganistan, Pakistan, Yemen, Bahrein, Siria și istoria nu s-a sfîrșit. Se dovedește faptul că Islamul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de știință, bogății etc. Populația sa și-a ales regimul, iar dacă va dori să-l schimbe, tot ea o va face. E vorba despre 80 de mili oane de suflete, educați, cosmopoliți, ordonați, deschiși. Dar nu cred că "primăvara arabă" va avea un episod persan. Occidentalii nu sunt echipați să înțeleagă această țară, își urmăresc doar propriile interese geostra tegice și pecuniare. Femei sau bărbați, e suficient să le privești ochii mari și negri, migdalat-magnetizanți ca să le intuiești sufletul. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
război mondial s-a încheiat, dar primul nu. Într-adevăr, după al doilea, lucrurile s-au clarificat în tușe destul de groase, dar după primul au rămas multe resentimente. Spre pildă, modul cum au fost desenate cu șublerul pe hartă țările arabe din fostul Imperiu otoman, fără să se țină seama de elemente etnice, religioase, de tradiții culturale sau tribale, a făcut ca o sută de ani să se adune și să mocnească tot felul de nemulțumiri (în special între sunniți, wahabiți
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a avut doar statut de adstrat, vehiculând, la rândul ei, cuvinte importate din limbi mai cizelate din Orient. Cam toate cuvintele împrumutate atunci pe filieră turcă, referindu-se la civilizație și rafinamentul pe care îl implica, provin din vocabularul persano arab. Din păcate, multe cuvinte turcești, care s-au păstrat până în prezent, au, mai degrabă, un sens vulgar sau peiorativ... Și nu trebuie decât să ne gândim la funcționarul corupt care trândăvește prin tr-un birou. Așteaptă un bacșiș, peșcheș sau ciubuc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cantitățile actuale de apă dulce, 70% e folosită în agricultură, dar straturile acvifere coboară cu cîțiva metri pe an în multe regiuni, iar rîurile seacă. Probleme sunt deja și în Spania și în S.U.A., Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Pakistan, India, China, țările arabe, dar și în alte părți, iar unele țări (Coreea de Sud, China ș.a.) cumpără masiv terenuri în sudul Africii, al Asiei și în Rusia numai pentru apa din subsol. 5) Protecționismul, sub toate for-mele, va cunoaște o recrudescență, ceea ce va contribui decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
toate acestea. Islamiștii se bucură și modul în care ei i-au înfruntat pe americani mă face să cred că lumea nu a fost niciodată unipolară. Creșterile de prețuri la hidrocarburi au condus la acumularea unor fonduri imense în țările arabe sau în Rusia, care renaște. Împreună cu China, superputere recunoscută de-acum, acestea au creat fonduri de investiții ce cumpără din greu acțiuni la bănci și companii americane, aflate în derivă. Este a doua fază a globalizării, o mișcare inedită, o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Dar atunci, unde mai e liberalismul? Apoi, cum s-ar asigura altfel nevoia urgentă de lichidități? Este vorba despre apariția celui de-al doilea val al globalizării, susținut de noile puteri mondiale: China, Rusia, în parte Japonia, India, Brazilia, țările arabe bogate în petrol, Africa de Sud, Indonezia ș. a., țări care au profitat și au in-tegrat bine capitalurile și tehnologiile occiden-tale aduse de primul val al globalizării, au știut să se adapteze la noile fluxuri comerciale și fi-nanciare și, dispunînd de bogății uriașe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
curba exponențială a creșterii demografice în țările lu-mii a treia? Țările vestice se tem, crede autorul, de suprapopularea lumii a treia ("2 miliarde de oameni în plus"), care poate răsturna toate echilibrele. Ele și-ar propune o recolonizare a lumii arabe, de la golful Persic, pînă la Mediterana, trecînd prin peninsula arabică. În acest scop, CIA i-ar folosi în mod strategic pe "Frații musulmani" și pe Ben Laden și au în vedere un nou conflict indiano-musulman. Globalizarea ar reprezenta ultima armă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
puterilor și protejarea libertăților fundamentale (liberalism constituțional). Dar nu peste tot este la fel, nici chiar în Vest. În ultimii cincizeci de ani, libertatea și democrația au fuzionat, însă astăzi ele se despart în multe țări (din Asia Centrală, Indonezia, lumea arabă, Africa etc.): democrația înflorește, libertatea nu. Astfel, într-o lume tot mai democratică, apar societăți nefuncționale. De ce se întîmplă astfel ? Pentru că, așa cum arăta Huntington, democrația este doar una dintre virtuțile politice, nu singura, iar fără celelalte amintite democrația poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
științific de către un cercetător de la Departamentul de Stat, prin împărțirea valorii activelor totale ale clanului Bin Laden din Arabia Saudită la numărul de membri al acestuia. Alte surse incriminate, așa la modul general, au mai fost organizațiile islamice de caritate, miliardarii arabi, comerțul cu droguri, arme, aur și diamante, societățile paravan, traficul cu persoane ș. a. Pe baza unor astfel de informații, a pornit un "război financiar" împotriva terorismului, care a avut rezultate, cît și cel purtat manu militari. Ulterior, personalități de prim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care a încheiat un "parteneriat strategic" bilateral, în cadrul nou înființatei Organizații pentru Cooperare de la Shanghai (2001), cu Iranul, Siria și alte țări islamice. Spre pildă, pînă în 2010, China și-a propus o triplare a schimburilor sale comerciale cu lumea arabă. Alți parteneri importanți: Brazilia, Venezuela, Nigeria și chiar India. E ca un joc pe o imensă tablă de șah ce se întinde pe tot globul, transformîndu-se treptat într-o confruntare globală. Calul troian rămîne Taiwanul, foarte bi-ne înzestrat militar și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
frenetic, aceasta nu a condus decît în mă-sură nesemnificativă la retehnologizările necesare. Capitalurile afluează masiv spre exterior, e plin Occidentul de "noii îmbogățiți" ruși (à propos, am văzut la Geneva, pe malul lacului Leman, vile cumpărate ruși de la potentați arabi), interesant este însă faptul că 2/3 din aceste capitaluri se reîntorc spre a fi investite în Rusia. O țară bogată care a ajuns să importe 75% din necesarul de consum alimentar al populației. O subcultură a consumatorului plină de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Occident în 1140, fiind tradusă din arabă în latină de către Johannes Hispalensis. Unii autori indică drept sursă de proveniență a textului Siria, alții... China. Majoritatea o consideră drept cea mai veche operă alchimică ce a ajuns pînă la noi. Versiunea arabă a fost probabil tradusă din siriacă și e posibil să fi avut un original grecesc de sorginte alexandrină, sugerată chiar de autor. Modelul egipteano-alexandrin din epoca Ptole-meilor asimilase în parte gîndirea greacă și culminează în hermetism, fapt evidențiat atît de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din cauyă că nu i-am dat lui Hussein sentimentul că a câștigat. Dacă i-am fi spus „Bine. Vrem ca și tu coaliții tăi să fiți exilați. Vrem un guvern neutru la Bagdad care să nu fie format din arabi. Vrem ca Națiunile Unite să supravegheze dezarmarea. În plus, Vrem să pleci din Kuweit, vrem restaurarea guvernului de drept șin repararae stricăciunilor făcute. „Atunci poate am fi obținut ce vroiam și l-am fi lăsat și pe Saddam să creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
și implicațiile sociale ale globalizării \: o perspectivă africană" Yassine Falltc "Yassine Fall" Globalizarea: o paradigmă vechetc "Globalizarea \: o paradigmă veche" Globalizarea nu este un fenomen inedit. Egiptul faraonilor, Roma, Grecia, Persia, Imperiul Britanic, China din perioada dinastiei Ming sau teritoriile arabe din perioadele jihadului clasic sunt doar câteva dintre semnele timpurii ale globalizării, înțelese ca stadii primitive ale imperialismului militar și economic. Începând cu revoluția industrială inițiată în Europaxe "Europa" și, mai ales, începând cu Anglia de dinaintea celui de-al doilea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
persoană de încredere și apreciat ca un imam foarte bun al domnului muftiu. Nu-l cunosc atât de bine, dar, prin sondajele pe care le-am făcut cu ocazia slujbelor la Moschee, unde susnumitul oficia după o carte în limba arabă și, parțial, tradusă în turcă, predica de rugăciune. De fiecare dată le efectua scurt, probabil așa a fost instruit de muftiu. Are rude în Turcia plecate din țara noastră și urmând să plece o altă rudă - se pare un cumnat
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]