4,016 matches
-
Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni și-au întemeiat satul Corni și o parte spre nord, tot într-o poiană a pădurii și-au întemeiat satul Vlădeni. Prin defrișarea pădurii, în care predomina arbustul corn, concentric în jurul bisericii, s-a extins vatra de locuire a satului Corni. După ani și ani, pe măsura creșterii numărului de locuitori, o parte a populației satului Corni, atrasă de rodnicia solurilor din lunca Siretului, în frunte cu un
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele locuri: Crivina, Mănăstire, Valea Radului, Elian, Făget și Pini. Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute și viscole
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
însă aceasta a început să se modernizeze pe aproape tot cuprinsul satului.Casele nu respectă anumite cerințe, fiind diferite una de alta. În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva pâlcuri de arbori și arbuști. Păduri: Pădurea Grădinari (Sud) Pădurea Mihai Vodă (Nord) Tântăvean Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
este un cartier al orașului Los Angeles, California din Statele Unite și principalul centru al industriei cinematografice și de televiziune americane (din 1911). ul a fost întemeiat în 1857. Relatările conform cărora numele ar proveni de la arbuști sfințiti aduși din Anglia sunt în mare parte neadevărate. Se spune că numele de Hollywood a apărut, din întâmplare, când soția lui Harvey Henderson Wilcox, un agent imobiliar în anii 1880, călătorind cu trenul, a întâlnit o femeie, care și-
Hollywood () [Corola-website/Science/299600_a_300929]
-
în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
pentru înregistrarea unor mărci locale 5 Asociația Crescătorilor de bovine-taurine Băcița Handolescu Viorel Creșterea animalelor; Spijinirea directă a crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515 Pătruț Sorinel - președinte Cultivarea căpșunilor și pomilor fructiferi; Demersuri pentru o valorificare cât mai eficientă a producției • Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
40 de ani. Pădurile seculare care s-au mai păstrat ocupă suprafețe mici—6000 ha (2% din suprafața pădurilor). Predomină pădurile foioase specifice Europei Centrale. Componența lor floristică este destul de diversă și numără peste 100 de specii de arbori și arbuști. Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, cerbul și mistrețul), 270 specii de păsări și zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu din trecut și abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Ceainăriile atrăgeau artiștii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: "Cha Jing (Obiceiurile ceaiului)". Cam în aceeași perioadă (648-749), ceaiul a fost introdus și în Japonia de către un călugăr budist, "Gyoki"; el a plantat arbuștii în 49 de grădini ale templelor; în secolul al XIII-lea un preot Zen a creat Ceremonia ceaiului ("Cha-no-yu"). Pe la sfârșitul secolului al XVI-lea apar mențiuni rare despre acest obicei și la europeni, autorii acestora fiind negustorii și misionarii
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
mult ceaiul este după masă, înainte de apunerea soarelui, cănd casele de ceaiuri devin pline cu studenți și muncitori. Chină este patria ceaiului, având o istorie de 4-5 mii de ani de cultivare a acestei plante. În 2003 suprafață plantata cu arbuști de ceai s-a extins la 1.200.000 de hectare și, care a produs peste 700.000 de tone de ceai, realizând o valoare de 34 de miliarde de yuani, circa 4 miliarde de dolari americani. În orașele chineze
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Cel mai important curs este fluviul Gambia, care se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Afluenții principali ai acestuia sunt Nianija Galon, Sandougou, Bao etc. În regiunile rurale cresc numeroase flori, inclusiv "cassia" galbenă și "combretum" stacojiu. Zona tropicală de arbuști are următoarele specii: bougainvillea, leandru și numeroase specii de hibiscus. Fauna este formată din numeroase specii de maimuțe. Economia este bazată pe agricultură, industria prelucrătoare a materiei prime vegetale, meșteșuguri și pescuit. PIB-ul (1994) provine din următoarele sectoare: 28
Gambia () [Corola-website/Science/297903_a_299232]
-
denunța agresiunea la microfonul "Europei Libere". În propriile ei cuvinte, la scurt timp după întâmplare: „Vineri, 18 noiembrie, mă întorceam acasă spre orele 5 si jumătate după-amiaza. În curtea din fața casei se aflau doi necunoscuți (al doilea, pitit după un arbust, n-a apărut decât în ultima clipa). Primul care mi-a ieșit în față m-a întrebat în franțuzește, cu accent, daca sunt "Madame Monica". Mi-am dat imediat seama că vine din partea unor români (în Franța nu se întrebuințează
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
mai mare barca ce se poate deplasa pe acest râu este o canoe. Secțiunea de Lyna care trece prin Olsztyn este de 17,5 km în lungime. Există 12 parcuri în Olsztyn. Aria acoperită este de 75 ha. Arbori și arbuști vin într-o varietate bogată de specii - 190 în total, dominată de plante foioase. Parcurile sunt variate în suprafață, caracterul și vârsta plantelor. Cele mai mari sunt: Patru parcuri ("Jakubowo, Jeziorko Czarne, Kusociński, Podzamcze") au iazuri sau lacuri mici.Parcul
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud. Printre speciile ocrotite trebuie amintite: Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști: Teritoriul Parcului Național Bucegi include trei etaje de vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici. Jnepenișurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuști de la noi, și anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost găsită pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe Brâna Mare a Coștilei, lângă firul văii Albe, pe valea Gaura și muntele Grohotișu, toate aceste zone fiind cuprinse în cadrul rezervației. Dar cel
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
temperaturi mai blânde în văi permite pe un areal restrâns dezvoltarea unor păduri verzi tot timpul anului, compuse mai ales din fagacee (Nothofagus pumilio și Nothofagus antarctica), ce ating altitudini între 200 și 400 de m. În afară de copaci mai cresc arbuști și plante ierboase, astfel se pot aminti: coacăzele (Ribes magellanicum), agrișul ( Grossulariaceae) și fucsiile (Fuchsia magellanica), plante cățărătoare și epifite (alge, mușchi), ferigi din familia „ Hymenophyllaceae”. In regiunea din apropierea coastelor din cauza furtunilor puternice lipsesc pădurile, aici predomină vegetația ierboasă ca
Țara de Foc () [Corola-website/Science/307360_a_308689]