4,155 matches
-
capacitatea de "a ne forța să regândim presupozițiile de bază, metodele și modalitățile de practică"161, în interogația acidă îndreptată asupra discursurilor moderne, în regândirea teoriei, culturii și politicii moderne. De partea cealaltă, chiar dacă "moderații" oferă de multe ori slabe argumentări teoretice și analize confuze ale fenomenului, virtuțile poziționării lor țin de evitarea pretențiilor exagerate care rezultă din proclamarea discontinuității dintre modernism și postmodernism, precum și de concentrarea pe un discurs mai pozitiv, care urmărește importanța și avantajele continuității dintre cele două
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
textul și de a scrie, Baudrillard este un reprezentant al paradigmei discontinuității față de modernism stilul său retoric, ironic, asociat uneori cu scriitura de tip SF sau cu elemente ale patafizicii fiind în dezacord cu normele scriiturii moderne, mai apropiate de argumentare, logică, tratat, sistem etc. 2.3.3. Perspectiva continuității. Postmodernismul moderat 2.3.3.1. Postmodernismul ca parte a modernismului Matei Călinescu introduce problematica postmodernismului în interiorul discuțiilor mai largi despre modernism și modernitate și în ciuda faptului că postmodernismul a devenit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și a alternativelor, fragmentările, preocuparea pentru nuanțări, diferențe și complexitatea culturilor și intereselor sunt resimțite drept caracteristici prin intermediul cărora postmodernismul "exercită o influență pozitivă". În schimb, respingerea unei metateorii explicative care să includă și procese politico-economice, delegitimarea oricărui tip de argumentare, lipsa oricărei posibilități de validare sau de justificare a acțiunilor care decurg din negarea principiilor universale, fondatoare se constituie în exemple de critici aduse fenomenului postmodern, care poate ajunge în punctul propriei distrugeri, al autonegării și al condamnării "propriilor pretenții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului. Legitimitatea pe care a încercat Aristotel să o dea retoricii prin reabilitarea din punct de vedere gnoseologic a statutului său și prin sublinierea continuității dintre modul de argumentare retoric și alte modalități de argumentare rațională nu a fost suficientă pentru istoria retoricii care a urmat (de exemplu, Kant considera încă retorica o "artă a amăgirii", nerecomandată nici pentru barou, nici pentru amvon, și în nici un caz pentru discursul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului. Legitimitatea pe care a încercat Aristotel să o dea retoricii prin reabilitarea din punct de vedere gnoseologic a statutului său și prin sublinierea continuității dintre modul de argumentare retoric și alte modalități de argumentare rațională nu a fost suficientă pentru istoria retoricii care a urmat (de exemplu, Kant considera încă retorica o "artă a amăgirii", nerecomandată nici pentru barou, nici pentru amvon, și în nici un caz pentru discursul de tip filosofic, deoarece tinde să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori o definiție negativă (adâncime/suprafață, esențial
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care lumea naturală a fost înlocuită în mod gradual cu lumea tehnologiei și cu semne autoreferențiale. Astfel, schița istorică a succesiunii simulacrelor, care culminează o dată cu societatea contemporană, procură o teorie în același timp istorică și fenomenologică, prin intermediul căreia se încearcă argumentarea modalității în care simulacrele au ajuns să domine întreaga viață socială și discursivă. Criticii autorului francez au observat în mod corect influența pe care atât metoda arheologică, cât și teoria epistemelor dezvoltate în Les mots et les choses de către Foucault
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
problematice 501. Astfel, o mai bună înțelegere a Europei nu mai poate porni doar de la ea însăși, de la trecutul și cultura sa, ci din "anticiparea parodică" pe care o oferă America, înțeleasă iarăși ca fiind "Lumea Nouă". În tipul de argumentare utilizat de Baudrillard, se observă încă o dată perspectiva sa asupra teoriei aceasta nu își derivă legitimitatea din faptele trecutului, ci din evenimentele viitoare, care sunt singurele ce îi pot verifica valoarea. Același tip de teorie se regăsește și în viziunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de teoretizări pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
necesară, mai ales că de cele mai multe ori ele au fost discutate fie prin comparație cu alte instanțe discursive, fie prin procedeul includerii lor într-un gen proxim. După cum bine remarca Philippe Breton 530, se întâlnesc extrem de rar pure situații de argumentare sau pure situații de demonstrare sau de seducție, iar această realitate, dincolo de a crea un posibil amalgam teoretic, impune o tratare mai amplă a lor. Trebuie amintit că pentru antici retorica este disciplina care are drept obiect de studiu elocvența
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de enunțare ca atare ci de limbaj ca acțiune; forma lingvistică devine ingredientul unui act global de comunicare (pentru care persuasiunea este specia cea mai caracteristică)"532, cât și spre spiritul pragmatic în retorică. De altfel, persuasiunea ca scop al argumentării se vădește și din tipurile de persuasiune pe care Aristotel le enumeră cele extratehnice (martorii, tortura, documente care pot fi folosite) și cele tehnice, care trebuie create de către un bun orator, aici încadrându-se cele care se raportează la caracterul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucru (retorica neagră), M. Meyer concluzionează că adevărata problemă, dar și soluția ei se regăsesc la nivelul pathosului, al acceptării sau respingerii intențiilor discursului (care, în opinia autorului, desemnează căutarea întrebărilor care se ascund în spatele afirmațiilor). Deși încearcă să opună argumentarea retoricii, pe motiv că doar prima prezintă în mod onest lucrurile, în timp ce a doua ar furniza un discurs gata format, estompând diferențele și impunând o singură opțiune, neproblematologică, Meyer va renunța la această opoziție deoarece practica a demonstrat de nenumărate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la "fragilizarea" acestui domeniu și la scăderea încrederii în posibilitățile sale de a accede la adevăr. De aici se observă o întreagă reorientare teoretică și repoziționare a unor concepte ca acelea discutate până acum și de punere în relație a argumentării (componenta rațională) cu alte instanțe discursive (aparținând nivelului afectiv), omițându-se, de cele mai multe ori, ideea de performanță discursivă, de efecte ale diverselor tipuri de discurs. Pe marginea acestei relaționări, amintim o trecere de la înțelegerea tradițională a argumentării (totalitatea mijloacelor folosite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în relație a argumentării (componenta rațională) cu alte instanțe discursive (aparținând nivelului afectiv), omițându-se, de cele mai multe ori, ideea de performanță discursivă, de efecte ale diverselor tipuri de discurs. Pe marginea acestei relaționări, amintim o trecere de la înțelegerea tradițională a argumentării (totalitatea mijloacelor folosite pentru a fundamenta o opinie, a tehnicilor de argumentare care vor să dea seama de adevărul sau falsitatea unei teze, modalitate de a accede la cunoaștere etc.) la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
afectiv), omițându-se, de cele mai multe ori, ideea de performanță discursivă, de efecte ale diverselor tipuri de discurs. Pe marginea acestei relaționări, amintim o trecere de la înțelegerea tradițională a argumentării (totalitatea mijloacelor folosite pentru a fundamenta o opinie, a tehnicilor de argumentare care vor să dea seama de adevărul sau falsitatea unei teze, modalitate de a accede la cunoaștere etc.) la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să dea seama de adevărul sau falsitatea unei teze, modalitate de a accede la cunoaștere etc.) la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale, alături de persuasiune, un instrument ce are drept scop declarat influențarea celorlalți. Mai mult decât atât, argumentarea "eficientă" este privită ca o subdiviziune "rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale, alături de persuasiune, un instrument ce are drept scop declarat influențarea celorlalți. Mai mult decât atât, argumentarea "eficientă" este privită ca o subdiviziune "rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare a comunicării instrumentale este aceea că persuasiunea operează atât la nivel afectiv, cât și la nivel rațional"535. Argumentarea nu este un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale, alături de persuasiune, un instrument ce are drept scop declarat influențarea celorlalți. Mai mult decât atât, argumentarea "eficientă" este privită ca o subdiviziune "rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare a comunicării instrumentale este aceea că persuasiunea operează atât la nivel afectiv, cât și la nivel rațional"535. Argumentarea nu este un scop în sine, ci o "metodă credibilă", un proces de comunicare, un mijloc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mult decât atât, argumentarea "eficientă" este privită ca o subdiviziune "rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare a comunicării instrumentale este aceea că persuasiunea operează atât la nivel afectiv, cât și la nivel rațional"535. Argumentarea nu este un scop în sine, ci o "metodă credibilă", un proces de comunicare, un mijloc utilizat în vederea obținerii consensului sau a luării unei decizii în raport cu o situație dată. Importanța argumentării se relevă în situațiile în care între opiniile interlocutorilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la nivel afectiv, cât și la nivel rațional"535. Argumentarea nu este un scop în sine, ci o "metodă credibilă", un proces de comunicare, un mijloc utilizat în vederea obținerii consensului sau a luării unei decizii în raport cu o situație dată. Importanța argumentării se relevă în situațiile în care între opiniile interlocutorilor există diferențe notabile, astfel încât succesul discursiv al unuia sau al celuilalt este oarecum incert; situațiile în care interlocutorii au aceleași păreri, convingeri, idei sau acela în care aceștia nu au nici o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
succesul discursiv al unuia sau al celuilalt este oarecum incert; situațiile în care interlocutorii au aceleași păreri, convingeri, idei sau acela în care aceștia nu au nici o minimă bază comună de discuție (un acord minimal) sunt excluse din sfera aplicabilității argumentării. Pornind de la modelele discursive uzuale, Adelino Cattani 536 surprinde o schemă de interpretare a întregii istorii a filosofiei, ca istorie a relației dintre modelul de cooperare, dialogic și modelul conflictual-polemic (așa-zisa "filosofie ca război", adică întreaga perioadă reprezentată de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cât și a vieții social-politice). Această clasificare poate fi regăsită și în cuplurile teoretice care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton descrie registrele comunicării, între care convingerea se poate realiza fie prin argumentare, fie prin manipulare), alții au încercat să susțină
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton descrie registrele comunicării, între care convingerea se poate realiza fie prin argumentare, fie prin manipulare), alții au încercat să susțină ideea dimensiunii argumentative a oricărui tip de discurs 537. Din ultima categorie, Ruth Amossy
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton descrie registrele comunicării, între care convingerea se poate realiza fie prin argumentare, fie prin manipulare), alții au încercat să susțină ideea dimensiunii argumentative a oricărui tip de discurs 537. Din ultima categorie, Ruth Amossy 538 consideră că există grade diferite de argumentativitate în orice tip de text, fie el polemic, informativ sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe de altă parte, de regulile care definesc acea intenționalitate, uneori mascată, a oricărui discurs, de a atesta sau a confirma ceva (discurs testimonial). De asemenea, de pe aliniamente logico-retorice, Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca vor arăta că "aceleași tehnici de argumentare se regăsesc la toate nivelurile, la cel al discuției din jurul mesei familiale, ca și la acela al unei dezbateri dintr-un mediu foarte specializat"539, astfel încât oratorul, cunoscând aceste tehnici argumentative, va trebui să le adapteze în funcție de auditoriu. De altfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]