3,682 matches
-
ceilalți ca la o specie diferită. Nu, nu, nu. Suntem aceeași creatură. Nu-mi pasă dacă ceilalți au dungi sau pete. Suntem aceeași rasă de pisici." Lucrările autoarei descriu universuri ficționale cu mare realism, datorită bunei pregătiri în lingvistică, istorie, arheologie și psihologie. În introducerea ei la primul roman al autoarei, Andre Norton a comparat lucrarea cu cele ale lui J. R. R. Tolkien: "Niciodată de la "The Lord of the Rings" până acum nu am fost atât de captivată de o
C. J. Cherryh () [Corola-website/Science/322865_a_324194]
-
aproximativ patru sau cinci dintre aceste structuri în fiecare provincie a Egiptului. Mulți faraonilor și-au ales nume de încoronare asemănătoare. De exemplu, Sneferu, Tutankhamon și Amenhotep avut cu toții numele de "Horus de Aur". [[Categorie:Muzee din Cairo]] [[Categorie:Muzee Arheologie în Egipt]] [[Categorie:Muzee naționale]] [[Categorie:Muzee stabilit în 1835]] [[Categorie:2005 arhitectură]] [[Categorie:Arhitectură neoclasica în Egipt]] [[Categorie:Centrul orașului Cairo]]
Muzeul Egiptean din Cairo () [Corola-website/Science/322174_a_323503]
-
la bordul unei goelete-eoliane, Sol Weintraub, academicianul evreu, își spune povestea. Sol Weintraub fusese profesor de eticăpe Lumea lui Barnard, a doua colonie fondată de Vechiul Pământ. Împreună cu soția sa, Sarai, are o fiică, Rachel, ale cărei studii post-universitare de arheologie o poartă către Criptele Timpului de pe Hyperion. Acolo își face apariția Shrike, în mijlocul unui câmp anti-entropic". Rachel scapă cu viață dar este contaminată cu "maladia lui Merlin" (după "The Once and Future King" a lui T.H. White), care o face
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
piese. Colecțiile constituite de-a lungul celor patru decenii de activitate își au proveniența în cercetările arheologice, achizițiile și donațiile derulate în intervalul menționat, cărora li se pot adăga descoperirile întâmplătoare ale unor cetățeni sau ale specialiștilor muzeului. Colecția de arheologie este cea mai importantă, prin cele aproximativ 20.000 de piese ce o compun. Aceasta acoperă un interval temporal ce începe din paleolitic și până în zorii epocii medievale. Uneltele de silex sau obsidian, descoperite la Gornea sau la Zorlențu Mare
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
lucrare în patru volume despre Marea Schisma dintre Est și Vest, cu consecințele sale culturale pentru cele rezultând două Europe, lucrare intitulată "Dumnezeu, istorie și dialectica" ("God, History, and Dialectic"). Farrell a scris în diferite alte domenii cum ar fi arheologia alternativă, fizică, tehnologia, istoria și istoria alternativă. Cu propriile sale cuvinte, el a afirmat că urmărește cercetările din fizică, istorie alternativă și știința și [alte] "chestii ciudate". El este creatorul ipotezei armelor privind piramidele de la Giza, pe baza unor lucrări
Joseph P. Farrell () [Corola-website/Science/328216_a_329545]
-
București și altele. De asemenea, este autorul a peste 100 de studii publicate în volume colective editate în România și în străinătate, în revistele academice românești, precum și internaționale, cu comitet de lectură (Annales, Revista Istorică, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, Studii și Cercetări de Istoria Artei, Revista de Istorie și Teorie Literară, Arts Transsilvaniae, cercetări de Istorie și Civilizație Sud-Est Europeană, Sud-Estul și Contextul European. Buletin, Arhiva Genealogică, Arhivele Totalitarismului, Polis, Xenopoliana). A mai publicat peste
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
de către Albin Dunajewski, episcopul de Cracovia. De la începutul activității preoțești, el și-a continuat studiile teologice, rămânând aproape de enoriașii săi. În 1886 a obținut titlul științific de doctor în teologie la Universitatea din Viena, specializându-se în teologie dogmatică și arheologie creștină. După studii la Paris și la Colegiul Pontifical Polonez de la Roma a devenit în 1890 doctor habilitat la Universitatea Jagielonă din Cracovia. În anul 1890 Józef Bilczewski a devenit profesor de dogmatică la Universitatea din Liov, devenind apoi decan
Józef Bilczewski () [Corola-website/Science/327693_a_329022]
-
habilitat la Universitatea Jagielonă din Cracovia. În anul 1890 Józef Bilczewski a devenit profesor de dogmatică la Universitatea din Liov, devenind apoi decan al Facultății de Teologie (1896-1900) și rector al Universității (în 1900). A scris mai multe lucrări de arheologie și de istorie a Bisericii. El a fost desemnat la 30 octombrie 1900 de împăratul Franz Joseph I ca arhiepiscop de Liov, fiind confirmat de Papa Leon al XIII-lea la 17 decembrie 1900. A fost consacrat ca episcop la
Józef Bilczewski () [Corola-website/Science/327693_a_329022]
-
și urechi de om și coadă de leu, a fost sculptat în secolul al II-lea într-un singur bloc de marmură cu latura de 66 de cm. Subiectul le-a permis celor doi autori să exploreze teme de geologie, arheologie și istorie, pe care le-au reunit într-un roman căruia Vladimir Colin i-a făcut o cronică literară foarte bună în Colecția de povestiri științifico-fantastice. La malul mării are loc o sinucidere bizară a unei tinere pe nume Wilhelmina
Statuia șarpelui () [Corola-website/Science/327296_a_328625]
-
este principala instituție muzeală din județul Buzău. Aceasta funcționează actual în clădirea fostului liceu normal de fete construită în anul 1920 (inclusă sub denumirea de "", pe Lista monumentelor istorice din județul Buzău cu codul de . Structura sa cuprinde 3 departamente (Arheologie, Istorie-Memorialistică, Artă plastică) și 4 colecții externe, una situată tot în Buzău și altele situate în satele Colți, Măgura, Pârscov.. Sub egida instituției s-au publicat o serie de cărți („Biblioteca Mousaios”), 2 buletine științifice anuale („Mousaios” și „Analele Buzăului
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
1898 - 1900, având inițial destinația de cazinou militar, fiind restaurată în 1922 și între 1967 - 1968. Este clădirea unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România. Muzeul din Alba Iulia a fost inaugurat în 1888 din inițiativa Societății de istorie, arheologie și științele naturii din Comitatul Alba Inferioară, avându-l ca director pe renumitul arheolog Adalbert Cserny (1842 - 1916). În 1929, sub egida ASTREI, a fost organizat ca Muzeu al Unirii. Bogatelor colecții arheologice li s-au adăugat piese valoroase referitoare
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
în administrația statului român. A cunoscut o amplă reorganizare în 1968, revenind la numele de Muzeul Unirii. În linii mari, forma actuală a expoziției de bază datează din 1975. În 1992 a devenit subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică (ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir și Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romană - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
fiind o elită, a avut acces la un trai bun, mai puțină mâncare decât persoanele din clasa medie, astfel încât dinții au dobândit în mod natural uzură mai mică . În ciuda controverselor, mormântul său rămâne una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale arheologiei Maya. O replică de mormântul său se gaseste la Muzeul Național de Antropologie și Istorie din Mexico City.
K'inich Janaab' Pakal I () [Corola-website/Science/328789_a_330118]
-
orașe. Acest lucru a început prin 2000 î.Hr. în Asiria și Babilon. Ulterior, în Grecia Antică și în timpul Imperiului Roman, creditorii care își desfășurau activitatea în temple, acordau împrumuturi și au contribuit cu două inovații: acceptau depozite și schimbau bani. Arheologia din această perioadă din China sau India, arată indicii a unei activități de creditare. Activitatea bancară, în sensul modern al cuvântului, își are originea în Evul Mediu și Renașterea timpurie în Italia, în orașele bogate din nord precum Florența, Veneția
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
să afirmăm cu certitudine: șampania de Cricova este o marcă specială. Aceasta și reprezintă adevărata șampanie moldovenească, sinonimul căreia a fost și este șampania produsă de compania Cricova. Beciurile de la Cricova sunt cu adevărat de neîntrecut în lume. Aici istoria, arheologia și arta vinificației, unite într-un întreg, au născut un astfel de miracol ca galeriile subterane. Lățimea galeriilor variază între 6 și 7,5 metri, iar înălțimea lor este de 3 - 3,5 metri. Adîncimea la care sunt situate beciurile
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
și 1940, cercetarea în curs de desfășurare a Olgăi asupra arhetipurilor a purtat-o în bibliotecile importante din Europa și America, inclusiv Biblioteca Vaticanului, British Museum, Morgan Library din New York, Bibliothèque Nationale de France din Paris și Muzeul Național de Arheologie din Atena. Studiile diverse și intensive ale ei au îmbogățit cu materiale Archive for Research in Archetypal Symbolism care conține mai mult de șase mii de imagini și au sprijinit cercetările mai multor lectori Eranos și a altor savanți în
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
(n. 8 martie 1943, Castelfranco Emilia, Provincia Modena) este un istoric, arheolog, scriitor, eseist și jurnalist italian. Autodefinindu-se ca un „profesionist al antichității”, el își împarte timpul între munca sa de cercetare din domeniul istoriei antice și arheologiei și scrierea unor romane istorice. Talentul său narativ și gustul pentru intrigile subtile l-au făcut să fie comparat cu celebrul său compatriot Umberto Eco. Născut în orașul Castelfranco Emilia din provincia italiană Modena, a urmat cursurile Universității din Bolonia
Valerio Massimo Manfredi () [Corola-website/Science/334961_a_336290]
-
orașul Castelfranco Emilia din provincia italiană Modena, a urmat cursurile Universității din Bolonia, după care a devenit arheolog la Universitatea Catolică din Milano ("Università Cattolica del Sacro Cuore"), specializându-se în topografia lumii antice. În prezent, el este profesor de arheologie la Universitatea Luigi Bocconi din Milano. Înainte de aceasta, a predat și a ținut conferințe în cele mai prestigioase institute de cultură italiene și străine. A condus, de asemenea, o serie de expediții ștințifice și a luat parte la numeroase campanii
Valerio Massimo Manfredi () [Corola-website/Science/334961_a_336290]
-
în 1937, în prezența regelui Carol al II-lea al României. Între anii 1940-1945 a funcționat „în refugiu” la Sibiu și apoi din nou la Cluj din 1945 până astăzi. În 1949 a primit denumirea de Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj al Academiei Române, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înființat din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
la Sibiu și apoi din nou la Cluj din 1945 până astăzi. În 1949 a primit denumirea de Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj al Academiei Române, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înființat din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie și Socio-Umane. „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca” - Series HISTORICA al Academiei Române este succesorul „Anuarului Institutului
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
cât mai mult posibil cercetările din punct de vedere arheologic și istoric ale sitului într-o perioadă de trei zile. La începutul programului, Tony Robinson explică în fața camerei motivele prezenței echipei la respectivul sit și, pe parcursul săpăturilor, încurajează cu entuziasm arheologii să justifice și să explice deciziile, descoperirile și concluziile. El încearcă să se asigure că totul este inteligibil publicului neinițiat în detaliile tehnice ale arheologiei. Săpăturile arheologice nu au doar rolul de a delecta telespectatorii. Tony Robinson susține că arheologii
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
explică în fața camerei motivele prezenței echipei la respectivul sit și, pe parcursul săpăturilor, încurajează cu entuziasm arheologii să justifice și să explice deciziile, descoperirile și concluziile. El încearcă să se asigure că totul este inteligibil publicului neinițiat în detaliile tehnice ale arheologiei. Săpăturile arheologice nu au doar rolul de a delecta telespectatorii. Tony Robinson susține că arheologii implicați în proiectul "Time Team" au publicat mai multe lucrări științifice legate de cercetările siturilor din programul TV decât toate departamentele universităților britanice puse la
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
multe lucrări științifice legate de cercetările siturilor din programul TV decât toate departamentele universităților britanice puse la un loc, pe aceeași perioadă de timp și că, exact în 2013, programul a devenit cel mai mare finanțator din țară în domeniul arheologiei. "Time Team" s-a dezvoltat dintr-un serial anterior de la Channel 4, "Time Signs", difuzat prima dată în 1991. Produsă tot de Taylor, "Time Signs" îi prezența pe Aston și Harding, ambii apărând ulterior în "Time Team". Urmare a anulării
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
de mai multe ediții speciale pe parcurs, inclusiv "Time Team Extra" (1998), "History Hunters" (1998-1999) și "Time Team Digs" (1997-2006), în vreme ce au fost publicate câteva cărți derivate din acest proiect. Serialul include și episoade speciale, adesea documentare despre istorie și arheologie, precum și episoade live. "Time Team America", versiunea din Statele Unite a emisiunii, a fost lansată în 2009 de canalul PBS în coproducție cu Oregon Public Broadcasting și Videotext/C4i. Programul a fost exportat în peste 36 de țări În februarie 2012
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]