7,476 matches
-
a titlurilor și pe relația lor cu textele în cauză. Iată un tabel cu elementele paratextuale în 12 cărți scrise de Georges Perec: Paratext auctorial Înainte ... În timpul... După text Lucrurile un subtitlu o dedicație un epigraf un epigraf final Care bicicletă cu ghidon cromat din spatele curții? un subtitlu o dedicație o notă un index Omul care doarme un subtitlu două dedicații un epigraf Dispariția un subtitlu un epigraf (un cuvînt înainte) un post-scriptum cîteva "meta-grafii" Cele ce se întorc un subtitlu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și subtitlul "generic": exemplu, Lucrurile, "o poveste despre anii '60". De asemenea, Viața ca mod de întrebuințare, titlu programatic, titlu revelator al unei complexități căutate și acreditate prin subtitlul indicației generice "romane". De luat în seamă și neobișnuitul titlu Care bicicletă cu ghidon cromat din spatele curții? pe care subtitlul îl comentează în mod satiric, "povestire epică în proză cu ornamente versificate ale celor mai buni autori [...] operă premiată de diferite Academii Militare". Al treilea principiu de clasificare: titlurile celor două romane
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ultime doar în planul rațiunii. Rezultatul este politeismul valorilor și isostenia deciziilor, aceeași stupiditate a prescripțiilor și aceeași inutilitate a interdicțiilor. Într-o lume guvernată de știință și tehnică, eficiența imperativelor morale pare să fie aceea a unei frâne de bicicletă montate pe un jumbo jet253. Sub casca de oțel a nihilismului existența unei forme de virtute sau morală nu mai este cu putință. Fapt este că paradigma pierdută a fost înlocuită de una nouă care își impune propriile imperative asupra
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ce credeți?! Bietul Tata Noe cum să facă el față atâtor controverse, în fața atâtor „codobitoace”. Spre exemplu, maimuța, intriganta?! Noroc de... binecuvântarea curcubeului... de pe muntele Ararat. 9ă imaginați o vulpe-n Sala de Fitness?! Eu, da. Iată, în jur, privește: bicicleta ergonomică, banda de exerciții kettler, aparatul de vâslit, stepperul... eehei! Găsim mai în toate orașele așa ceva... Ba și-n parlamentul alor noștri... mai știi, minunea?! O, dar pe bieții Esop și Fedru, umiliți de „hulpea” lui Andrei Cornea?! Să fie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
are... gust de cenușă...” Descoperim o geni a esențelor analitice (gândind la diversitatea lecturilor sale) sau la profesorii săi (de exemplu, pe Tudor Vianu îl consideră un „obsedat de poezia pură”). Iubește natura și Balcicul. Iubește marea și plimbările cu bicicleta. E fidelă prietenelor sale (gândind la Alice Botez - „Alisica”, scrie că aceasta „are oroare de orice sensibilitate și teama de a nu cădea în ridicol”. 28.07.1936). Este un profund analist: „Eărbații ăștia au niște înfumurări de neînghițit” (20
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
simple: Învățarea de semnale (cazul sugarului care Începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce). Învățarea stimul răspuns (când la un anumit stimul, se reacționează Într-un fel anume). Înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicleta, Înotul, gimnastica). Învățarea prin discriminare (cînd facem distincții fine). Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele. Învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice. Rezolvarea de probleme. Acesta constituie tipul de Învățare cel mai complicat; (cînd trebuie combinate regulile pentru a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome: descrierile mimetice. În general de mare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
op. cit., pag. 191). Pînă la urmă întîlnește un conducător: Bonnot, care nu se încurcă deloc în frazeologia revoluționară atunci cînd declară în fața unui auditoriu dinainte convins: Nu v-ați săturat de această existență mizerabilă, existență asigurată din spargeri, vînzări de biciclete furate de pe trotoare, plasarea cîtorva monede false sau chiar salariul derizoriu de la uzină, atît de penibil cîștigat sub ochii maistrului, paznic mizerabil al patronului?" (Le Journal, 24 aprilie 1913, notele lui Callemin, in Jean Maitron, op. cit., pag. 164). Acest discurs
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pâine pentru că nu prea avea dinți. „Om practic”, i-am dat drumul gândului neexprimat, făcând legătura cu felul lui de a pescui: coaja o folosea la scos peștele din baltă. Într-o zi m-am dus la el. Aveam o bicicletă semicursieră și am urcat-o sus la etajul trei, am asigurat-o să nu mi-o fure cineva și am bătut la ușă. Adusesem cu mine două sticle cu vin, știam că la un pahar, avea să-mi povestească episodul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înlocuirea acestuia cu unul care să aibă la bază Cele Zece Porunci sau, mai bine zis, zece plus încă una. Cea de-a unsprezecea, pe care Kony a adăugat-o pentru a limita mișcările adversarilor, era "Să nu mergi cu bicicleta"59. Ea însăși un produs al fricii, ARD a supraviețuit douăzeci de ani inspirând teamă celor din jur. Guvernul Ugandei a oscilat între încercarea de a face pace cu ARD și cea de a o distruge, însă demnitarii nu aveau
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
news), ale cărei metode sunt citate și de Habermas (exploatarea diferitelor pretexte: vacante sau sărbători cărora le pot fi asociate diverse campanii speciale; fundații care să impresioneze publicul, cu ajutorul concursurilor, donațiilor, burselor; organizarea planificată a noutăților: cortegii, expoziții, curse de biciclete, tabere de vacanță, concursuri de grădinărit, alegerea reginelor frumuseții etc.), nu relevă altceva decât disponibilitatea crescândă a publicului actual pentru divertisment. Dacă, în fond, cultura divertismentului induce o amorțire a facultăților critice ale cetățenilor și o deturnare de la discuția publică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
acestui capitol. Informații În final, cîteva cuvinte despre felul în care sînt transmise informațiile privitoare la spațiu. După cum am spus anterior, spațiul este întotdeauna, în mod implicit, necesar pentru fiecare activitate îndeplinită de un personaj. Dacă un personaj merge pe bicicletă, știm că se află în aer liber și că pedalează pe o cărare sau pe o stradă oarecare. Presupunem că doarme într-un pat. Dacă se adaugă ulterior informația că doarme profund, presupunem că patul este cald și confortabil. Există
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu credeam că am să ajung vreodată, când am intrat în oraș am rămas timp de aproape un ceas fascinat de ceea ce oferea ochiului viața străzii, cu toate că ceea ce vedeam nu avea în sine nimic senzațional: erau bărbați și femei pe biciclete. Da. Dar asta trebuie văzut, fiindcă bărbații erau mici și păreau toți tineri, iar femeile, datorită halatelor lor multicolore, păreau toate fete. Cuvântul halat sună însă nepotrivit, trebuie precizat că era vorba de un vestmânt închis sever până sub bărbie
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de un vestmânt închis sever până sub bărbie și despicat în două părți în așa fel încît pantalonul, violet sau alb, care înlocuiește la ele fusta sau rochia, să se vadă de la șold în jos. Acest vestmânt ușor flutura în urma bicicletei, fără să jeneze pedalarea. Nici o urmă de mașină, nici un zdrăngănit de camion de mare tonaj, nici un autobuz al cărui motor Diesel îți zgâlțâie creierii nu se vedea și nu se auzea pe străzile acestui oraș. Când se întîmpla să treacă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de un bondar care a nimerit într-un stup de albine, de unde repede este alungat. Cine poate să-și imagineze, învățînd geografia, sute de ochi oblici, frumoși în limpiditatea lor expresivă privindu-te într-o trecere continuă în care mersul bicicletei fâșâie doar atât ca să-ți dea senzația de vis, de ireal? Trebuie mers acolo, în orașul sau pe fluviul arătat pe hartă pentru ca geografia să ne pasioneze. Nu știu dacă bătrânul domn care mă scosese lângă uriașa hartă agățată într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Nilă, la Bloc Algiu, de pe "Cheia Roseti". Nu purtam ochelari, deși ar fi trebuit. Explicațiile care se scriau la tablă nu le vedeam bine și pierdeam astfel înțelesul unor lecții. Dar cum să te hotărăști să pui pe nas o "bicicletă"? Aveam semnele mele cu care recunoșteam un om de la distanță, felul cum mergea, legănatul corpului, mișcarea umerilor... Bucureștiul, din această pricină, mi se părea fascinant. Chipul oamenilor, în general, nu-și arăta pentru mine urâțenia. Al femeilor, și fetelor cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se iviră lumini care începură să coboare către ea, șerpuind. Se opri și auzi un zgomot care semăna cu un foșnet de insecte. Luminile creșteau și, îndărătul lor, putu să vadă niște burnusuri uriașe sub care scânteiau roți subțiri de bicicletă. Burnusurile o atinseră în treacăt. Trei lumini roșii se iviră în întuneric în urma ei și pieriră aproape în aceeași clipă. Din nou începu să alerge spre fort. Când ajunse la jumătatea scării simți atât de ascuțit arsura aerului în plămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
MUȚI Iarna era în toi, dar deasupra orașului, care-și începuse forfota, se înălța o dimineață luminoasă. La capătul digului, marea și cerul se împreunau în aceeași strălucire. Yvars nu vedea însă nimic din toate astea. Înainta cu greu pe bicicletă, de-a lungul bulevardelor care domină portul. Își sprijinea piciorul infirm pe pedala fixă, în timp ce cu celălalt se chinuia să învingă pietrele caldarâmului, ude încă de umezeala nopții. Fără să ridice capul din pământ, aplecat pe șa, ocolea șinele fostului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nici el nu știa ce. În dimineața în care mergea la lucru, dimpotrivă, nu-i mai plăcea să privească marea, ce-l întâmpina ca întotdeauna, dar la care nu se uita cu adevărat decât seara. În dimineața aceea înainta pe bicicletă și mai anevoie ca de obicei, fără să-și ridice ochii din pământ; își simțea inima împovărată. Când se întorsese în ajun de la întrunire și când spusese acasă că vor relua lucrul, Fernande îl întrebase bucuroasă: - Asta înseamnă că patronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mai îmbătrânit puțin. Își simțea sufletul tot mai greu când se gândea la atelier, la tovarășii de muncă, la patron, cu care în curând va trebui să dea ochii. Fernande se neliniștise: - Ce-o să-i spuneți? - Nimic. Yvars încălecase pe bicicletă, dând din cap. Strângea din dinți; pe fața lui mică, negricioasă și zbârcită, cu trăsături fine, nu puteai desluși ce gândește. - O să muncim. Nu-i deajuns? Acum mergea pe bicicletă, cu fălcile încleștate, stăpânit de o mânie tristă și rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se neliniștise: - Ce-o să-i spuneți? - Nimic. Yvars încălecase pe bicicletă, dând din cap. Strângea din dinți; pe fața lui mică, negricioasă și zbârcită, cu trăsături fine, nu puteai desluși ce gândește. - O să muncim. Nu-i deajuns? Acum mergea pe bicicletă, cu fălcile încleștate, stăpânit de o mânie tristă și rece, care-i întuneca până și cerul. Lăsă în urmă bulevardul și marea și intră pe străzile umede ale străvechiului cartier spaniol. Dădeau spre o parte a orașului unde nu vedeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
aștepta în tăcere un grup de muncitori. De când lucra aici era prima oară când găsea dimineața porțile închise. Se vede treaba că patronul ținuse să le arate că tot el e mai tare. Yvars o luă spre stânga, își duse bicicleta sub șopronul aflat în prelungirea hangarului, apoi se îndreptă către intrarea atelierului. Îl recunoscu de departe pe Esposito, un vlăjgan oacheș și păros, ce lucra chiar lângă el, pe Marcou, delegatul sindical, cu chipul lui de tenor, pe Saïd, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fi trebuit să-l cheme înapoi, ușa se și închisese. Yvars se îmbrăcă fără să se mai spele, le spuse și el bună seara, dar din toată inima, și toți îi răspunseră cu aceeași căldură. Ieși repede, se duse la bicicletă și se urcă pe șa, simțind iar oboseala din spinare. Începu să străbată orașul forfotind de lume în înserarea care se lăsa. Mergea repede voia să ajungă cât mai repede la casa lui bătrânească și la terasă. Se va spăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
își regăsește, probabil, fiul nenăscut, pânzele tinereții, iubitul, închisoarea, portretul Simonettei, revede soarele, chipurile contemporanilor, casele, culorile cerului. Suferința declanșează gesturi anapoda, panica de-a reînvia : veștile proaste, nenorocirile o gonesc spre florării sau spre stadioane, să vadă copii, parcuri, biciclete, rochiile femeilor. S- ar scălda iar în râul rece, ar cere căni cu lapte proaspăt muls, ar invoca lungile beții cu vorbe și vin, până în zori... Așa s-a întâmplat, probabil, când „doctorul“ estetician i-a vizitat atelierul. Nicidecum vreo
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
meci sau hipodrom, diplome, cecuri, suvenire, coronițe, lenjerie proaspătă, creioane colorate, semințe, lozuri, papagali, rețete de musaca și gogoși, tichete de tren și de vapor, hanorace, discuri, decorații, ceasuri cu cuc și cucuvea, papuci, cărți de joc, brelocuri, repartiții, ventilatoare, biciclete, trotinete, piuneze, ochelari de soare și iar cecuri și diplome, premii și repartiții și bilete de amor. Zăduful, labele grele, trupul de urs crescut, adunând lent căldura, reținând-o, clipă peste clipă, grad peste grad ; zăduful plutește, se plimbă, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]