4,061 matches
-
unde intra femeile până la brâu și se fac sănătoase de orice boală ar avea. Și cele căsătorite care nu pot avea copii se vindeca și pot avea copii după ce au intrat în acea apă. Mare minune poate face acel izvor binecuvântat de Dumnezeu. Așa ne-a spus părintele David. în jurul peșterii sunt copaci de măslini și vegetație. Urcăm ceva mai sus pe o cărare prin munte și ajungem la mormântul Sf. Elisabeta - mama Sf. Ioan Botezătorul. Acolo este și o pustnica
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
se strângea mizeria de la spălatul jertfei care se aducea la templu. (Icoana 4) în timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocita Ana. Ea auzise tot ce spunea Solomon și a zis: „Ferice de tine, lemnule! Binecuvântat vei fi!” Mai tarziu, în acea groapă s-a format scăldătoarea Vitezda unde își spălău oamenii păcatele și unde se spală și jertfă adusă templului. Se spune ca îngerul venea și tulbură apă. De pe acel lemn tulbură. Cel care intră
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Acolo viețuiau măicuțe, că am întâlnit două care ne explicau despre acea mănăstire. Atât de multă dragoste aveau în vorbă lor către noi și foarte mult s-au bucurat că leam vizitat. La plecare ne-au îmbrățișat și ne-au binecuvântat călătoria noastră. Fântână lui Moise și Mănăstirea Sf. Ecaterina Acolo, în Egipt, în calea noastră am trecut și pe lângă Fântână lui Moise. A oprit mașina și am coborât să bem apă. Fântână arată că un bazin mare. Este păzita
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Muntele Sinai are peste 2.600 m înălțime. Fiind obosită și suferinda de tensiune, am renunțat să mai merg cu ei pe celalalt munte. Atunci, părintele Irineu m-a condus vreo 300 m coborâre de pe Muntele Sinai și mă binecuvântat să ajung cu bine jos la mănăstire. Deși a zis că, dacă vreau, plătește un beduin să mă coboare cu cămilă. Costă vreo 13 dolari coborârea pe cămilă din munte. Eu nu am vrut. Mi-era așa de milă de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ecaterina se oficia slujba. Am participat și eu. La ora 8 s-a terminat. S-a slujit în limba greacă. La ora 240 După aceea am văzut moaștele (mâna) Sf. Ecaterina și le-am sărutat. Un preot călugăr ne-a binecuvântat și ne-a dat câte un inel de argint cu inițială Sf. Ecaterina. Apoi am vizitat întregul locaș și m-am odihnit puțin. Seară, la orele 20 au venit de pe Muntele Sf. Ecaterina părintele Irineu, părintele Ștefan și ceilalți. Am
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Am adus și câteva pietre cu Rugul Aprins. După ce am vizitat peste tot, ne-am luat rămas bun de la părintele Samuil de la mănăstire care ne-a condus peste tot, ne-a fost ca un ghid nouă. Apoi ne-a binecuvântat și ne-a dat câte o vedere cu Mănăstirea Sf. Ecaterina. Ne-a îmbrățișat pe toți, ne-a mulțumit pentru vizita și ne-a urât sănătate și mântuire la toți. La ora 830 a venit egipteanul cu microbuzul să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
zis: „Aici e locul unde a fost Cină Cea de Taină”. Era și o icoană cu Cină. Ne-am închinat în taină și am privit trupește și sufletește Locul. Cu sufletul am văzut pe Domnul stând între ucenici la masă, binecuvântând pâinea și servindu-i pe toți. Este sfânt acel loc, e sacru. În acel Loc, când eram în genunchi, mă gândeam printre altele, că stau pe Urma Pașilor Părintelui meu Prea Bun. Nu-mi venea să mă ridic, priveam locul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lucrat. Și mă îndeamnă la lucru bun Să am grijă, nu s-aman. La chinuri să nu meargă, Si ma-ndeamna să muncesc, Pe lume cât mai trăiesc, Munca este o comoară ! Cine o cinstește, Bine se pregătește Și este Binecuvântat ! Căci cu cinste a lucrat. tot pelerinajul și editarea unei cărți cu un tiraj de 500 exemplare și o a O mare bucurie mi-a făcut și aceasta minune: că am reusit sa imi plătesc doua ediție în 200 de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nou mi-a spus că-mi va trimite bani pentru plata datoriilor, deși n-am pomenit niciodată de nevoile mele. Apoi a profetizat că războiul din Irak va înceta, dar până în anul 2000 vor mai fi câteva războaie. A sfârșit binecuvântându-mă cu multă căldură. Ce vis! Aveam multe alunițe pe față, care se transformau în constelații. Eram cu René, dar nu-l vedeam, apoi, în pat cu el. Era mult mai tânăr, poate dintr-un timp când nu ne cunoșteam
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ca și cum am avea acces real la alte dimensiuni ale conștiinței. Este ziua în care am aflat că a murit I.B. Singer, la 87 de ani, după o boală lungă, cancer. Dragă Isaac, cât de mult iubesc toate cărțile tale! Fii binecuvântat în sânul lui Dumnezeu! Seara, am aflat că englezii au descoperit o nouă planetă în Calea Laptelui, de câteva ori mai mare decât Terra. Înaltă jubilație: am început să traduc Cartea de vise a lui Swedenborg. Nu există nici o traducere
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de la Bruxelles: Lionel se află pe aeroport cu Ralf, care îmi povestește că Lionel a început deodată să tremure. A fost dus apoi acasă, triști că nu pot veni la sărbătoarea mea, pentru că Lionel nu se simte bine, totuși mă binecuvântează cu o voce plină de căldură și vitalitate, spunând că vor veni luni. În aceeași zi, pe când Fanny (Kuritzen) aranja masa de jucat poker, s-a sunat la ușă; un domn înalt, cu alură atletică, mi-a dat un pachet
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îmi fac complimente, și femeile mă invită la ele acasă, toți emană o căldură autentică, ce lipsește altor locuri unde se adună bătrânii care au dus o viață normală și n-au fost desfigurați de umilință. Se aprind și se binecuvântează lumânările de sabat, vinul și pâinea, se cântă lui Adonai, și simt dorul pentru ceva necunoscut, dar extrem de familiar venind din hăul anilor despre care nu știu nimic. Este sigur că am trăit multe vieți, și luciri din ele apar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-și de multe ori viața. La balconul special străluceau regele și regina, ca niște păpuși onirice. Andrei era atât de fericit, încât adormea, și eu îl trezeam cu un cot! Înainte de Crăciun, Lionel mi-a trimis 15 000 de coroane, binecuvântându-mă pentru sărbători și Noul An. Amintindu-mi că „Lumina va veni spre seară”. Noaptea am citit din nou scrisorile lui René, ca să-l simt aproape și să mă readuc și pe mine însămi din trecut, acea persoană din multe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
spune că eu sunt adevărata lui fiică, iar el este tatăl meu. Mă întreabă dacă am nevoie de bani, răspund ca de obicei că nu, și promite că totuși îmi va trimite ceva ca semn de binecuvântare. Încheie convorbirea telefonică binecuvântându-mă cu inima lui fierbinte, și pentru că m-a auzit plângând la telefon mă consolează, asigurându-mă că ne vom revedea, sigur, acolo unde toate sufletele devotate se vor întâlni. 16 iunie. Cu Andrei (Bart), la sărbătoarea lui Hedi Fried
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
alte băuturi dintre cele mai fine. A strâns mâna tuturor, i-a îmbrățișat, încurajat, a dat bibliile lui „urmașului său”, care va duce mai departe activitatea Bisericii Evanghelice Libere, apoi s-a așezat pe o sofa, lângă Ralf, i-a binecuvântat pe toți, s-a aplecat spre umărul lui Ralf, zâmbindu-i parcă înveselit, și apoi a murit, s-a stins ușor, căzând parcă într-un somn lin, fără trezire. Era ora 13.15, era timp luminos, soarele strălucea, timpul în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
primit tinerii pământ la însurătoare drept zestre, ori prin moștenire. Cam toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu prea au fost în ele, decât numai dacă au fost solicitate special, prin noile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în toate mișcările: stânga, dreapta, piruiete și cu ritmul muzicii în executarea a șase șapte dansuri populare ca: Țânțărașul, Coasa, Bătuta, Cărășălul și altele. Costumul să fie la fel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
primit tinerii pământ la însurătoare drept zestre, ori prin moștenire. Cam toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu prea au fost în ele, decât numai dacă au fost solicitate special, prin noile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în toate mișcările: stânga, dreapta, piruiete și cu ritmul muzicii în executarea a șase șapte dansuri populare ca: Țânțărașul, Coasa, Bătuta, Cărășălul și altele. Costumul să fie la fel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noastră se face cu elemente culese din țară, și că porțelanul se va face cu caolinul care s-a găsit de curând În țară; când vom da acestei populațiuni, pe lângă activitatea ei agricolă, și activitatea ei industrială, atunci.... țara va binecuvânta pe acei care au făcut legea și pe cei care au votat-o”. Deoarece liberalul P.S. Aurelian combătuse partea legii privitoare la casele de ajutor și pensiuni pentru lucrători, Carp s-a simțit obligat să-i răspundă, zicându-i: „D-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
salonul (care constituie, în aceste cazuri, mai ales la femei, o familie spontan organizată), un preot bătrân, modest și simplu, un om oarecare, un fel de moșneag de țară travestit în popă, s-a închinat, împreună cu femeile participante și a binecuvântat-o cu tămâie pe fata bolnavă. (Am văzut scena întâmplător, întredeschizând, din greșeală, ușa salonului.) De a doua zi fata s-a schimbat; ca și cum ar fi fost alta, a devenit comunicativă, s-a dus în oraș, unde i s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cele mai triste, duioase, frumoase locuri de pe pământ. Aș spune, deci, că sunt atât de îndrăgostit de natură încât îmi place oricum, montană, campestră, lacustră, maritimă fluvială. Nu înțeleg mofturile în această privință, ca și în ce privește timpul, pe care îl binecuvântez, fie el oricum, ploios sau primăvăratec, torid sau geros. Nu îmi permit mofturi, nu mai am timp de capricii. Sigur că această atitudine poate fi considerată un soi de grosolănie. Pricep subtilitățile preferențiale ale altora; sunt și eu capabil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vinurile au sclipit, dintr-o dată, neturnat, ca o oglindă în care se răsfrângea minunea de mireasă. Și lăutarii au cântat cu altă măsură, una cerească, nu pământească. După ce Popa Cristea, apărut dintr-o dată, nechemat, și el și dascălul Pârvu, a binecuvântat perechea mirii erau neînchipuiți în frumusețe, că se făcea cald în jurul lor și se înmuiau și lumânările de atâta lumină caldă -, au schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]