4,262 matches
-
în lumea rațională din afară vedem o țesătură cu logică șchioapă care-l înfășoară autoritar altfel. Și de aceea adevărul devine marcă a subiectivității, zicere necesară pentru salvare a fiecăruia dintre noi. Dixi et salvavi animam meam. Nota Editorului Schiță biografică Nicolae GEORGESCU, născut la 6 septembrie 1950, în satul Jupânești, com. Coșești, jud. Argeș, este absolvent în 1969 al Liceului teoretic nr. 2 din Onești, jud. Bacău, iar în 1973 termină cursurile la Universitatea București, Facultatea de Limbi romanice, clasice
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
elanurile lui creatoare” (Horia Sima). Ei au fost generația care și-au înțeles și asumat destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
38 Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune / 45 Mize filozofice și experiențe de libertate / 48 Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire / 55 Libertatea politică și libertatea filozofică / 57 Fericita excepție a societăților libere / 62 Repere biografice / 65 Raymond Aron (1905-1983) Introducere Politica ca știință și ca problemă Lucrarea lui Raymond Aron este ca politica însăși: aparent simplă ca acces și totuși greu de surprins în ultimul ei resort și în scopurile ei finale. Abordăm politica cu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
restul societăților au vocația de a-și organiza viața în comunitate după modelul nostru. Spun că nu trebuie niciodată să uităm, în măsura în care iubim libertățile sau libertatea, că ne bucurăm de un privilegiu rar în istorie și rar în spațiu. Repere biografice Raymond Aron (1905-1983) * 1924-1928: École Normale Supérieure; a legat o prietenie cu Sartre, Nizan, Canguilhem. A reușit primul la concursul de agregație pentru filozofie * 1930-1933 : sejururi în Germania * 1935: La sociologie allemande contemporaine. * 1938: - Introduction à la philosophie de l
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
sau interpretare; el constă într-o succesiune organizată de întrebări (Havârneanu, 2000a). Elaborarea chestionarului parcurge o serie de etape (Evans, 1985; Dussaix și Grosbras, 1996; Havârneanu, 2000b): a) circumscrierea problemei de studiat; b. construirea propriu-zisă a chestionarului; c) stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților Orice chestionar cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune se solicită subiecților o serie de date biografice. Aceste date - determinanți sociali (De Singly et al., 1998) - sînt solicitate în funcție de scopul și ipotezele cercetării. Exemple de determinanți sociali (adaptare după DeSingly et al., 1998, pp. 49-60): -genul și vîrsta (de regulă, se stabilesc categorii de vîrstă pe intervale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sau mai mulți; ambii părinți sînt activi din punct de vedere profesional, unul dintre părinți este șomer, ambii părinți sînt șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări nu sînt necesare toate datele biografice amintite anterior, în timp ce în altele este necesară introducerea unor date suplimentare (de exemplu, numărul de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se poate opta (și este recomandabil) pentru plasarea acesteia la sfîrșitul chestionarului (Evans, 1985). Unii autori recomandă inversarea celor două secțiuni, considerînd că în timpul completării chestionarului se stabilește o anumită legătură bazată pe încredere și colaborare între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
la sfîrșitul chestionarului (Evans, 1985). Unii autori recomandă inversarea celor două secțiuni, considerînd că în timpul completării chestionarului se stabilește o anumită legătură bazată pe încredere și colaborare între cercetător și subiect, acesta din urmă fiind mai deschis în furnizarea datelor biografice solicitate la final. -A treia și cea mai voluminoasă secțiune a chestionarul include întrebările. Întrebările ce pot fi cuprinse într-un chestionar pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: în funcție de natura răspunsurilor pe care le solicită, întrebările pot fi directe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cercetare aplicate în cazuri individuale ce reunesc toate etapele investigative, cum ar fi metoda anchetei de asistență socială, o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare. Este o metodă atît de „la modă” în această perioadă, încît au apărut o puzderie de manuale și ghiduri dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau a configurației unui fenomen educativ. Pentru aceste situații, logicianul Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat în condițiile respectării unor faze (etape). Acestea au rolul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nici analiza unui caz tragic (că în Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda), nici detectivistica parabolica (Dumitru Radu Popescu), nici analiza psihologică (Al. Ivasiuc) etc. Românul e deliberat construit sub forma labirintului muzical și imagistic. Reconstituirea puzzle-ului biografic propune tipologia unui „intrus”: copil, el asista la deportarea familiei din Basarabia, tatăl e trimis la Canal, fiul exclus din facultate, silit la reprofesionalizare (șofer), si, după mai multe aventuri dramatice, ucis. Însă realitatea e serios concurata de umbra ei
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
joc de biliard”. Principiul de articulare încalcă cronologia verosimilității, frânturile de viață din epoci diferite fiind expuse fortuit (unul din anii ’70, altul din „obsedantul deceniu”, al treilea surprins în perioada interbelică etc.), după care urmează, la fel de amestecat, continuarea povestirilor biografice. Astfel, textul suporta o lectură atipica, putând porni de la oricare capitol, de la mijloc, început sau chiar de la sfârșit. Personajele acestui roman-frescă capătă și un fel de reconfigurări virtuale ale biografiei. Spre exemplu, Mircea (activist de partid), unul din cele mai
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
lumea Ploieștilor și universul operei marelui comediograf. Cartea corectează omisiunile, structurând informația, valorificând detalii de atmosferă (cum ar fi istoria tumultuoasă a „republicii de la Ploiești”) etc. T. extinde investigația la opera propriu-zisă, mai precis la acele texte în care momentele biografice revin ficționalizate. Exemplară este analiza schiței Grand Hôtel „Victoria Română”. Tipul acesta de cercetare e continuat în culegerea Mențiuni caragialiene (2000). Problematica formației intelectuale a scriitorului beneficiază aici de o revizuire (capitolul Școlarul Caragialli L. Ioan). T. coroborează lectura documentului
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
de viață, maniheist pozitive sau negative, iar comportamentul lor trebuie să justifice această demarcație rigidă. Romanul Împlinire (1966), structurat în trei volume: Fata din inima țării, La capătul nopții, Sub Arcul de Triumf, inspirat din viața Ecaterinei Teodoroiu, are caracter biografic, e lipsit de realism, cu personaje aparținând aceleiași tipologii bipolare. Dacă în primul volum intențiile encomiastice, replicile-lozincă ale protagoniștilor nu fac din T. un romancier, ci mai mult un autor de vieți romanțate, în celelalte două se remarcă un efort
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
și-a definit viziunea critică și opiniile estetice în textele cuprinse în Pagini de critică literară (I-V, 1968-1977), iar anterior în special în cea dintâi carte a sa, cu același titlu, din 1938. Se pronunță împotriva metodelor istorice, sociologice, biografice, de fapt împotriva oricărei metode, ca fiind incapabile să conchidă asupra originalității spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practică. Relativist, întrucât esența artei ar fi ceva imprecis, iar opera ar avea „un duh inanalizabil”, S. consideră că
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Ion Creangă. Cele mai multe idei de aici vor fi reluate în micromonografia editată postum, în 1971. Deși combătuse biografismul chiar și în studiul din Clasicii noștri, exegetul își schimbă după câteva decenii atitudinea, adoptând modul de cercetare călinescian, și anume reconstituirea biografică extrem de scrupuloasă documentar. O făcuse și în monografia Calistrat Hogaș, apărută în 1968. El contestă caracterizarea lui Creangă drept scriitor rabelaisian ( G. Călinescu) sau renascentist (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) și afirmă că „miracolul Creangă” izvorăște din folclor, scriitorul transformând narațiunile populare „în
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Junimea, își face debutul în 1901, la „Deșteptarea”, cu un articol despre Avram Iancu. Va fi unul din fondatorii revistei „Junimea literară” (1904), din al cărei comitet de redacție face parte. Mai colaborează cu articole de critică literară, însemnări, note biografice, cronici la „Gazeta Bucovinei”, „Cronica”, „Lupta”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Dacia”, „Glasul Bucovinei”, „Ismailul cultural” ș.a., semnând și Dr. Interpelescu, G. Bucovineanu, G. Codreanu. Este membru al Societății Scriitorilor Români din noiembrie 1911. Dar activitatea sa publicistică se identifică
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
Cuvintele pe care Nicolae Titulescu, în anii aceia ministru de Externe al României, le-a transmis redacției Universului cu prilejul morții lui Bacalbașa, îi relevă acestuia meritele reale și nu putem să nu le amintim aici, în încheierea acestor repere biografice, desigur incomplete: „Independența de gândire, talentul lui și combativitatea lui, care nu a călcat niciodată regulile curteniei vor rămâne de-a pururi pilde pentru greaua profesiune de ziarist.“37 * În afara unei opere ziaristice masive, probabil fără precedent - din punct de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu numai chinez, pentru că, orice s-ar spune, moartea lui Mao nu e o moarte de rînd, iar chinezii sînt un popor de multe sute, nu de cîteva milioane. * Cred că am mai amintit undeva acest lucru: îmi plac filmele biografice. Azi am văzut unul despre Anton Bruckner (1824-1896). Compozitorul austriac era un bărbat scurt și gros, care părea mai degrabă un negustor oriental decît un intelectual occidental. A fost cincisprezece ani învățător, apoi organist, în fine profesor de armonie și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fie spus, n-am apucat să scriu nici o cronică sau recenzie, întrucît în redacție de cărțile sale se ocupă Sporici, fostul lui coleg de liceu; personal îl consider mult mai bun ca eseist decît ca prozator) a început cu „partea biografică”, relevînd că în Bacău a parcurs cîteva „experiențe cruciale”, inclusiv pe cea a debutului în literatură. Orașul nostru a constituit „nucleul de foc al existenței sale”. Felul său de a pronunța cuvintele m-a făcut să mă gîndesc la un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]