15,206 matches
-
prin comuniunea cu Dumnezeu și că urmărește dezvoltarea omului intelectual, spiritual, fizic. Iar un alt aspect al educației este modelarea minții și inimii omenești cu înțelepciune și iubire. Biblia prezintă un tablou fascinant, Hristos și cei 12 ucenici, mergand prin cîmpii, apoi pe malul lacului, admirînd cu ei frumusețea naturii, retrăgîndu-se împreună în inima propriei Sale creații. Cei 12 bărbați sînt fascinați de acest personaj divino-uman ascultandu-I învățăturile pline de înțelepciune. Îmi place cum istoricii sau comentatorii vieții lui Isus
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut mai bine de 2 ani de când ne aflam, muncind și vară și iarnă în această câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
cătam flămând Și gânguream printre suspine Că mare o să fiu curând. Mi-e dor să mă mai duc la școală, Cu uniformă și ghiozdan, Lucrarea scrisă s-o dau goală Ca să repet, barem, un an. Să zburd ca mânjii pe câmpie, Jucând miuța pe maidan; Atâta dor, fir-ar să fie, Nu știu de unde tot mai am! Aveam puțin și-aveam de toate; O, cât aș vrea să fiu iar mic! De unde Dumnezeu mai scoate Atâtea doruri din nimic...! Mi-e
MI-E DOR DE TINE CA DE MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358703_a_360032]
-
Nostalgic fiind, mă simt acuma trist. Povestea cu metafora drăguță... Parc-am începe clasicul cu Gută Și pe Enescu-l trecem manelist. Mai suntem doar o mână de nebuni Care mai pun o rimă-n poezie, Dând versului mirosul de câmpie Și cântecul sălbatec de lăstuni. Referință Bibliografică: M-a crescut poezia ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
M-A CRESCUT POEZIA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358762_a_360091]
-
lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Ta cea mai aleasă, Împodobită cu haruri, Ca o mireasă ! Pe toate, Doamne, Tu le-ai făcut, De aceea eu mă Închin în fața Ta, Mut ! PRIN RUGĂ NE ÎNTOARCEM LA DOMNUL Slavă, Ție, Doamne, Mărire, Ție! Munte de bunătate, Și câmpie ! Și ocean adânc, De înțelepciune, Lumea e, Doamne, O Rugăciune ! După ce ai făcut-o, Ocean de frumusețe, Și Munte de Bine, Ea se întoarce, Acum la tine ! ÎNCOTRO CURG TOATE Doamne Dumnezeule, Curg toate, Pământ și ape, Văzduh și noapte
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
ziua, o frunză ce se zbate-n neant, clarul de lună de altădată, ochii tăi, serile copilăriei, anii de școală când stăteam mut la tablă și-l înjuram pe Pitagora, mama când mă mângâia, crângul, dealul și apa, cerul albastru, câmpia verde pe care-mi pierdeam privirea când veneam singur de la gară, ziua de mai când a murit stalin și i-am tras clopotele trei zile pe flămânda (un cimitir trist), apoi parăzile de 1 mai, de 23 august și 7
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
lucește și pune temei Pe tot ce își zice ca este lumină, Din puțuri crăpate te-mbie să bei... De toate s-aduni din grămezile sorții, S-aduni și să iei (ce prostie să dai!) Și-apoi te îmbie-n câmpiile morții, Și-ți zice că-i poarta ce duce spre rai. Ridică paharul norocului, vesel. O viaț-are omul, ferice de el! Oțetul uitarii-n burete tu țese-l Și dă-i-l să-l sugă, să uite la fel. Cărarea
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 875 din 24 mai 2013 Toate Articolele Autorului SENS mergem pe o câmpie albă și pe abis și vorbim cu Tine în vis vremea noastră, Doamne, când mai vine se sleiește cerul de Tine de când așteptăm sub deal a ruginit în noi orice mineral și dealurile s-au zbârcit și și-au dat
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Și se rugau lui Dumnezeu de judecată Unde mai sunt în crânguri satele văruite Numai țăndări de oase lucind prin hududoaie Nu se mai văd pe-afară cei ce mai trăiesc încă Turlele de biserici pe zări par mari buboaie Câmpia însăși, Doamne, e cancerul întins Și tot văzduhul negru e-o mare de puroi Și zarea-ntunecată stând ca o poartă-nchisă În calea oricei raze a vremurilor noi Și pentru că nimeni nu știa care-i vina Ea trebuia creată
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
ei zidit Din linii și din scânteiri Și cosmosul cum se lumină Și apele se limpezesc Și-apare Domul de lumină Și prundul lumii românesc Și schelele acestei lumi Apăreau veșnice și prinse De bolți înalte și adâncuri Și de câmpiile antice Imnuiau plaiurile-n cer Țara-n lumină ca un templu Vizionar din temelii O sui prin timpuri și-o contemplu! Ștefan DUMITRESCU București mai, 2013 Referință Bibliografică: Ștefan DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME / Ștefan Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
tu ascunsă lunii, în adâncimea ei, Supusă rătăcirii, ispitele vei vinde Poate, apoi, vei trece prin doruri și tăcere, Ai să te dărui lumii, însă, acum, mă vrei! Sunt rugul care arde în taincă durere ... PASTEL 2 noaptea cade pe câmpie ca o dropie ucisă liniștea plutește-n urmă abia i se-aude aripa sub fluturi neașteptați lumina-nflorește pe umerii dimineții ... NAȘTERE Greu mă adun, ușor mă-mpart! Hotar între "am fost" și "sunt" - Elimin unghiuri dintr-un carte Ori
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > FEERIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ce frumos miroase floarea, iasomia, Pe câmpia plină de senin, A căzut din ceruri însăși veșnicia Pe o rană-nchisă, plinăde venin. Alunecă sub soare frunza verde, Cuvintele sunt mute și se-nchid, Aleargă gândul singur și se pierde Sub albăstreala cerului lichid. Văd împrejur beție de
FEERIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350668_a_351997]
-
română. „Moromeții”- ultimul roman din viața satului- nu mai este gustat cititori. Nu vreau să fac apologia operei lui Marin Preda, dar mi se pare că după el, numeni n-a mai scris atât de frumos despre țăranul român de la câmpie. Marin Preda, cel mai mare creator epic român după Liviu Rebreanu (Bogza). Marin Preda are ceea ce n-au mulți creatori: o filozofie de existență , un mod, adică, de a gândi omul și relațiile lui cu universul (Eugen Simion). Marin Preda
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]
-
ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm.Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MENIRE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 729 din 29 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Toamna, târziu, când crizantemele înmiresmau întreaga zare, am venit pe lume să vad oamenii, soarele munții, izvoarele, câmpia și albastra zare. Am venit pe lume... s-ascult privighetoarea, să văd pădurea foșnitoare si macii îndrăgostiți de propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în porți de paradis... Din negura
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350763_a_352092]
-
de la regulă, este o cheltuire de energie foarte mică în acte de rezistență resemnată și de apărare pasivă, este o îndârjire de a nu ceda, a nu capitula cu totul. Luptele contra turcilor se fac cu pungile de bani; belșugul câmpiilor bogate inlocuie, față de turci, vigoarea brațelor oștenilor lui Mircea și Stefan. Reprezentanții cei mai desăvârșiți ai acestei epoci sunt Matei Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii cu regimente de pungi, încărcate cu galbeni și
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
Hunedoara), a îndeplinit timp de 37 de ani misiunea de Preot paroh în comuna Ruși, cu filia Strei, fiind a cincea generație de slujitori ai Bisericii. Mama sa, Cornelia Păcurariu (1905-1974), a fost descendentă a unei familii de preoți din Câmpia Transilvaniei. Părintele Profesor și Academician Mircea Păcurariu a urmat cursurile școlii elementare din orașul Orăștie (1939-1940) și din municipiul Deva (1940-1943), apoi pe cele ale Liceului de băieți (azi Colegiul „Decebal”) din municipiul Deva (1943-1951). Dovedind multă râvnă, s-a
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului dr Plictiseala unei înserări Plictiseala plutește ca un nor peste oraș, Ploaia doarme cu capul pe un deal Când vântul adună frunze pe făraș Ulița trage casele spre câmpie ca un cal. Cioara croncăne pe o antenă de televizor, Simt în casă liniștea după amiezii Iar uneori câte o nucă în difuzor Se aude căzând cu zgomot în mijlocul cirezii. Stau pe balcon privind la cioara de pe bloc, Mai trece
PLICTISEALA UNEI ÎNSERĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358826_a_360155]
-
se lasă peste noi, Încă mai trimit gândul spre o stea Ce trage Carul Mare înspre ploi. Plictiseala plutește ca un nor peste oraș, Ploaia doarme cu capul pe un deal Vântul adună frunzele pe făraș Ulița trage casele spre câmpie ca un cal. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Plictiseala unei înserări / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 625, Anul II, 16 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PLICTISEALA UNEI ÎNSERĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358826_a_360155]