4,175 matches
-
-se capabil și iubitor de țară și neam. 37 Savantul Dimitrie Leonida (n.25.V.1883, Fălticeni - m.14.III.1965, București) este fiu de ofițer care a funcționat În epocă la Regimentul 16 Dorobanți din oraș. 38 Constantin Rădulescu, cărturar din București, fost elev al lui E. Lovinescu la un liceu din Capitală. Tatăl cunoscutei ziariste Pia Rădulescu de la ziarul „România liberă”. Bibliograf, În corespondență cu personalități marcante din țară, a realizat fișiere bogate, la care apelau cu Încredere scriitorii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a Însemnat foarte mult, purtând cuvântul dvs. și gânduri despre dragul meu tată care pentru mine a fost Întruchiparea dragostei părintești. Bunul Dumnezeu l-a Înzestrat cu o deosebită inteligență și talent poetic, fiind În același timp și un adevărat cărturar, după cum Însăși dumneavoastră Îl caracterizați. De la bunul meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor, considerând că acum Își vor găsi locul meritat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dimitriu, Îți mulțumesc din suflet pentru surpriza ce mi-ai făcut trimițândumi lucrarea de mare valoare știința În Bucovina vol. II, la realizarea căreia ai depus o muncă de albină fără odihnă! Deasemenea, pentru studiul Aurel G. Stino 212 distinsul cărturar fălticenean. Numai cine a lucrat În direcția aceasta - cercetarea și descoperirea lor poate să-și dea seama câtă energie și răbdare au consumat. Îți urez ca noul an - 1984 să-ți mențină sănătatea și puterea de muncă pentru a continua
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul lor. E plauzibilă și lecțiunea Marian pentru acea doamnă, așa că o adopt, și cred că e destul de posibil să aparțină familiei cărturarului S.Fl. Marian. După cum vedeți, s-a terminat (oare?) faza cu plicurile de dimensiuni impresionante, iar ceea ce vreau să vă supun spre consultare Încape Într-unul normal, deși ponderea informațiilor În chestiune nu e deloc „ușoară”. Iată despre ce e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să vă deconspir că am vorbit despre dvs. cu domnul Datcu. Vă prețuiește și dânsul, ca și mine, și mi-a spus că, de Îndată ce se eliberează puțin - e prins și el cu predarea primului volum al dicționarului de scriitori și cărturari al Academiei, de care răspunde la Institutul G. Călinescu - va recenza cartea dvs., cu multă plăcere. Apoi am să comit abuzul de a vă ruga să mă Înscrieți pe lista de așteptare pentru un volum din Orașul muzelor, care sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zona Fălticenilor, nu a dat măcar o hârtiuță pentru „Galeria oamenilor de seamă”. Dăruise cândva, prietenului său Nicolae Moscaliuc, colecția completă a revistei „Înmuguriri”. Poetul sucevean a legat-o frumos În două volume și mi-a dat-o pentru „Galerie”. „Cărturarul” care acum ne ura pe amândoi și nu mai vorbea cu noi, s-a făcut luntre și punte pe lângă directorul Complexului muzeal și a luat colecția acasă. Mai mult, la București a luat de la d-na Ursu, corespondența lui A.G.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cerut biografia, nu-mi mai amintesc. Poate mi-a trebuit pentru Cartea de citire, scoasă Împreună cu A. Gorovei. Poate. 935 N. N. Răutu a fost - În cei 5 ani cât a stat la Flt. - Într-adevăr figură interesantă și profesor excelent. Cărturar În cea mai nobilă accepțiune a noțiunii. Îmi pare rău, că n-am de la el decât puține scrisori. Cele din urmă două: o c.p. și o scrisoare Îi arată sufletul ales de prieten credincios și iubitor. Le păstrez pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru independență și a locuit alături de ctitoria familiei Gane. 981 pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care am folosit mult În discuțiile noastre. Trăia din darul enoriașilor. Apoi rabinul-șef, fiul său, a trimis „Amintiri” pentru Anuarul lui Gane (la sărbătorirea Centenarului), amintiri care nu sau publicat, fiind... evreu(?) (De asemeni și avocatul-publicist Iacob
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
folcloriștilor la „Galerie”, dar nu aveam material documentar. Dacă mi-ar fi parvenit cele promise de doamna Despina Teodorescu, le-aș fi dus personal acolo. Ce am obținut pe alte căi, stă În vitrine și ilustrează activitatea acestui folclorist și cărturar cunoscut În epocă. 1005 TEODORESCU, Ion Gh.657 1 Dolhești(i) (Mici), 7/9 - 971 Stimate tov. Dimitriu, Mai Întâi vă rog să mă iertați că vă răspund atât de târziu la stimatele Dv. scrisori. Căci luat de vârtejul treburilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
v-a dat spre copiere scrisori de la mine și de la Ovidiu Papadima, Înseamnă că aveți acum ceva material 670 Arhivist, cercetător științific, publicist, directorul Arhivelor Statului din Iași. Prieten apropiat al lui G. T. Kirileanu la Piatra și al multor cărturari. 671 De fapt În casa scriitorilor Vasile și Horia Lovinescu, de pe str. Sucevei. 1013 pentru viitoarea monografie. E bine, totuși să apelați și la d. Papadima. știu că el a scris un amplu și judicios studiu care trebuia să prefațeze
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar fi fost dusă la bun sfârșit, după cum convenisem cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava, moartea profesorului Popa și am rămas doar cu frânturi din activitatea acestui ilustru cărturar fălticenean, care a trudit mai mult pe plaiuri băcăuane. Aprecierile lui G. Călinescu, N. Iorga, colaborările cu Ovidiu Papadima, C. N. Turcu, Vasile Ciurea, Constantin Mătase, sunt suficiente pentru a dovedi valoarea preocupărilor sale. 1014 ȚANU, Dumitru 675 1 București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură 689. Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic”690, chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s-au petrecut, după cum rezultă din carte 691, 689 Imediat după susținerea acestei lucrări de atestare la București, Consiliul Culturii mi-a propus publicarea, cu condiția să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se scrie astăzi mai mult despre Artur Gorovei; eu sunt foarte mulțumită că am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar fi fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu aici, voi cere colaborarea D-lor G. Ursu (pe care-l cunosc bine) și M. șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să merg cu tot materialul adunat și să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că nu voi renunța. Articolul Dstră pentru volumul nostru este, după părerea mea, foarte interesant, și dacă mai aveți ceva, e bine să Îmi trimiteți. La fel, cred că e bine să-mi trimiteți și manuscrisul inedit al mult regretatului cărturar și distins profesor Aurel Stino, mulțumindu-i stimatei Doamne și din partea mea, Vă rog - pentru colaborare. De asemenea, tot ce socotiți Dstră că e demn să apară În aceste „Mărturii”. Eu am mult material inedit din arhiva Gorovei, amintiri de-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
G. G. Ursu, M. șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin acțiuni directe ale statului, fie prin lăsarea cu bună știință în paragină a celor mai prețioase mărturii ale trecutului nostru. Se pare că acum a venit rândul, nici mai mult, nici mai puțin, decât mânăstirii Antim din București, ctitoria cărturarului mitropolit Antim Ivireanul, georgian de origine, dar iubindu-și țara de adopțiune și păstorind-o cu mai mare grijă decât o fac în ziua de astăzi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, al căror glas nu s-a ridicat încă în apărarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ceva dintru acestea ce cu bunăvoință le-am așezat, unul ca acela să fie afurisit de Tatăl, de Fiul și de Duhul Sfânt și să aibă pârâși la înfricoșata zi a judecății pre toți sfinții. Acest om al bisericii și cărturar venit din îndepărtata Gruzie a scris într-o frumoasă limbă românească, a tipărit cărți românești, a clădit mânăstiri în țara care l-a primit cu brațele deschise, a știut să trăiască și să moară cu demnitatea cerută de înalta treaptă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
luni În apartamentul său, și chiar dacă nu aș fi revenit vreodată În Încăperile acelea, cum am făcut-o apoi săptămânal, cred, ani de-a rândul, tot nu aș fi putut uita maldărele de volume fosforescente crescând cu fiecare zi În jurul cărturarului chemat de Poezie. Hăituit de cotidian, Înlănțuit adesea cu pasiune de contingent, locatarul nu avea cum scăpa de fantasmele care Îi tot somau decolarea. „Toate-s la sol și așteaptă ceva... Nu știu de unde mirosul ăsta de mare”, citim În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
una câte una. Lamentoul gingășiei ultragiate Își află cadența urgentă și, deopotrivă, melodioasă, „iluminarea”, de o memorabilă expresie lirică, pare gravată În argint subțire și durabil, ca Într-o nouă, modernă, dramatică și dureroasă Cântare a cântărilor, În care Regele cărturar se vede Înlocuit de o vorace și volatilă prințesă poetă. Orfana logodită Logosului Își cheamă perechea, izbăvitorul: „Caută-mă. E dimineața pe lume/ Pământul/ și o tristețe grea ca pământul mă apasă/ Tu Îndepărtează te rog de pe mine cu palmele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre Rebreanu, În volumul comemorativ pe care l-a Îngrijit. Am și făcut-o, nu știu cât de bine, mai mult de dragul lui. Admiram grupul echinoxist pe care Îl tutelase cu o superioară grijă pedagogică, rolul său de mentor al unor tineri cărturari și artiști cu o lucidă conștiință a menirii lor intelectuale, instruiți să reziste la clișeele și presiunile de tot felul. Ispitele compromisului nu sunt puține, nici nefirești, iar firea fragilă și solitară a scriitorilor le confruntă deloc mai ușor decât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
maximală” ar fi fost Însă ca autoritățile române „să Încerce să aducă cele două urne ale soților Eliade În țară, să le Îngroape creștinește la Cimitirul Bellu și să Înalțe un monument funerar pe măsura meritelor și a prestigiului marelui cărturar”. Dacă am fi rămas În contact, aș fi avut, eventual, posibilitatea să-l plimb pe profesorul clujean prin colegiul Bard și să-i arăt micul cimitir „interconfesional” În care se odihnește Hannah Arendt. Mormântul: pământ plat, cu o piatră simplă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fuseseră declanșate, spunea fostul meu corespondent, de „câteva persoane originare din România, care aveau habar de valoarea și importanța numelui lui Eliade”. Motivul nesăbuitei acțiuni n-ar fi fost decât un pretext... „pretextul unui episod din tinerețea marelui scriitor și cărturar”. Pretexte se găsesc, firește, În toate vârstele marilor și micilor dispăruți, doar oameni sunt, nu sfinți, cum Îi vrea memoria națională, ar fi nevoie doar de persoane ordinare, dispuse să se ocupe de ceea ce Mircea Zaciu numește, codificat sau pudibond
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care Eliade a simpatizat „la origini” ar fi evoluat ulterior „Într-un sens negativ”, ceea ce ar fi dus la despărțirea dintre simpatizant și simpatizată. În sfârșit, se răspunde și obiecției care privea lacuna de memorie și de remușcare a marelui cărturar. „I se reproșează de ce nu și-a făcut, măcar la sfârșitul vieții, mea culpa. Nu considera probabil că cineva are dreptul să se amestece În intimitatea opțiunilor sale dintr-un anumit moment, dintr-un anumit segment biografic, care Îl privea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
realist”, Paul Georgescu părea decis, În acei ani tulburi, să păstreze, „sub cenușa mohorâtă a unui aparent conformism, jarul viu al idealurilor sale”. Greu de dedus dacă idealistul vorbea vreodată despre caricatura În care conformismul transformase idealurile. Absurdul juvenil al cărturarului Însetat de „angajare” politică nu-i poveste nouă... Cine l-a cunoscut pe Paul Georgescu, fie și În deceniile următoare, mai ambigue, dar deloc mai idilice, Își imaginează cu ușurință bucuria celor care Îi fuseseră În preajmă, stimulați de un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]