KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...142 143 144 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mijloacele de informare catolice și prin Giornale di Roma (1849), care era portavocea Vaticanului, precum și prin imboldul dat iezuiților de a înființa La Civiltà Cattolica (1850), revistă ce a devenit în scurt timp un punct de referință culturală pentru toți catolicii europeni. După câțiva ani, a luat ființă L'Osservatore Romano (1861), care până în 1870 însă nu a avut un rol important în răspândirea ideilor Vaticanului. Papa Leon XIII (1878-1903) a avut numeroase intervenții asupra mijloacelor media; unele au continuat activitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Spania. Sfântul Părinte a apărat libertatea Bisericii în cadrul statului liberal 137 care uneori așa cum s-a întâmplat în Portugalia a interzis episcopilor să publice documentele pastorale 138. El a dispus înfruntarea și combaterea presei anticlericale 139, sfătuindu-i pe catolici să evite contradicțiile interne, să fie uniți și să se supună autorității episcopilor 140. Modernismul a avut la bază un concept de adevăr care accepta principiul de imanență; cu alte cuvinte, adevărul nu era un principiu constant al omului, ci

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
se organizeze oficii naționale (aflate sub supravegherea unei comisii episcopale) și asociații internaționale (înființate doar cu acordul Sfântului Scaun și care să depindă de el). Prin aceste mijloace și sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopale) și asociații internaționale (înființate doar cu acordul Sfântului Scaun și care să depindă de el). Prin aceste mijloace și sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un grad mai ridicat de dezvoltare. Am început cu Spania pentru că ritmul de modernizare a acesteia a fostul unul mai lent și cu o dispută privitor la modul de guvernare (păstrarea monarhiei sau trecerea la republică). În aceste realități politico-sociale catolicii au încercat să se organizeze și să înființeze instituții de presă unitare la nivel național și un ziar reprezentativ pentru toți catolicii, indiferent de orientarea politică, care să prezinte și să apere interesele Bisericii; această situație a fost asemănătoare cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu o dispută privitor la modul de guvernare (păstrarea monarhiei sau trecerea la republică). În aceste realități politico-sociale catolicii au încercat să se organizeze și să înființeze instituții de presă unitare la nivel național și un ziar reprezentativ pentru toți catolicii, indiferent de orientarea politică, care să prezinte și să apere interesele Bisericii; această situație a fost asemănătoare cu cea din România, unde din cauze diferite, nu a existat o reprezentare unitară a presei catolice iar dezideratul a fost de a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezinte și să apere interesele Bisericii; această situație a fost asemănătoare cu cea din România, unde din cauze diferite, nu a existat o reprezentare unitară a presei catolice iar dezideratul a fost de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii în capitala țării. I.3.1. Spania Principalii inițiatori ai dezvoltării presei catolice în Spania au fost Donoso Cortés și Jaime Balmes 170. Pe lângă ei, Sfântul Antonio María Claret a înființat în 1846 "Frăția Spirituală a Cărților Sfinte" și la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Las Replesalias, El Municipio Libre sau La Revista Social. Socialismul a contribuit la creșterea numărului de ziare cu El Socialista, La Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
redus la 103 în 1900, s-au dublat (211) în 1908, pentru a ajunge la 287 în 1913182. I.3.1.2. Evoluția presei din Spania în prima jumătate a secolului al XX-lea Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director Ángel Herrera Oria

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
directivele ierarhiei ecleziastice. Cei ce revizuiau textele erau ierarhii metropolitani conduși de episcopul de Madrid-Alcalá. Ziarul s-a opus în 1913 măsurilor de secularizare ale contelui Romanones, consolidându-și poziția în lumea jurnalistică și adunând în paginile sale articolele unor catolici cu viziuni diferite (sindicate, asociații juvenile etc.). De la cele 4500 de exemplare pe care le distribuia inițial, a trecut într-un an la 13.000 de exemplare, iar în 1922 ajunsese la aproximativ 100.000 de exemplare 183. În 1926

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut necesare, precum cele despre economie 196. Era dificil să se catalogheze drept "catolic" sau "necatolic" un mijloc de comunicare precum ziarul, deoarece pe parcursul existenței lui se schimbau directorii și circumstanțele sociale, ziariștii care scriau în el, temele de discuție și viziunile ierarhiei; mai mult, majoritatea subiectelor pe care le tratau jurnalele de informație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de informare a constat în scăderea atenției față de jurnaliști, față de responsabilitatea caracteristică unei profesii ce se contura în perioada de care ne ocupăm. Instanțele sociale și Magisteriul au manifestat tendința de a vorbi despre responsabilitatea ziaristului. Această postură a unor catolici, la începutul secolului al XX-lea, era de înțeles într-o societate care excludea Biserica prin legile sale. În același timp, presa liberală avea o atitudine potrivnică similară, iar unele dintre articolele publicate în paginile ei în acei ani manifestau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv, uneori articolele puteau fi interpretate ca o negare a autorității constituite 217. La inițiativa organizației Opera dei Congressi, a luat naștere în 1880

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
I.3.2.2. Presa din Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea La începutul secolului al XX-lea, Vaticanul a considerat comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita politică. Un exemplu a fost L'Unione susținut de cardinalul Ferrari și așa-numitul "trust", constituit în 1907

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]