6,690 matches
-
mai corecte și mai complexe pot fi dezvoltate, susține Linklater (1998: 60, 74), doar prin transcenderea "fuziunii distructive" realizate de statul modern și prin promovarea unor comunități de dialog mai largi. Efectul general ar fi, prin urmare, de a "de-centra" statul în contextul unei forme de organizare politică mai cosmopolite. Aceasta necesită ca statele să instituie și să se poziționeze în mai multe forme suprapuse de societate internațională. Linklater (1998: 166-7) listează trei forme. Prima, o societate pluralistă de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
centrale în abordările postmoderne din relațiile internaționale. Totuși, în loc să le preia necritic din abordările tradiționale, postmodernismul le revizuiește folosindu-se de genealogie și deconstrucție. Postmodernismul caută să abordeze o problemă esențială privind interpretările și explicațiile statelor suverane, pe care abordările centrate pe stat au pus-o în umbră și anume, constituirea și reconstituirea sa istorică ca modalitate primară de subiectivitate în politica mondială. Astfel, ne întoarcem la genul de întrebare formulat de genealogia lui Foucault: cum, prin ce practici și reprezentări
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
degrabă, așa cum stă mărturie dubla citire a problematicii anarhiei realizată de Ashley, postmodernismul caută să explice condițiile ce fac posibilă o astfel de explicație și costurile ce decurg dintr-o astfel de abordare. Ce se pierde prin adoptarea unei perspective centrate pe stat? Și, mai important, ce aspecte ale politicii mondiale omite o astfel de abordare? Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului Una dintre implicațiile centrale ale postmodernismului este că paradigma suveranității ne-a sărăcit imaginația politică și ne-a restrâns înțelegerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al luptelor transversale. Am explicat deja că deconstrucția este o strategie de interpretare și critică ce vizează conceptele teoretice și instituțiile sociale care încearcă obținerea totalizării sau a stabilității totale. Critica postmodernă a suveranității statului, este important de observat, se centrează pe suveranitate. Statul suveran este într-adevăr modul dominant de subiectivitate în relațiile internaționale de astăzi, însă este discutabil dacă pretenția sa de a fi subiectul politic primar și exclusiv este justificată. Relatarea cea mai riguroasă a costurilor etico-politice ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă descrierea ontologică pe care se bazează argumentele etice tradiționale. Ea avansează o noțiune de etică ce nu se sprijină pe o limitare rigidă și fixă între interior și exterior. Cealaltă idee se centrează pe relația dintre bazele ontologice și argumentele etice. Ea se întreabă dacă ontologia trebuie să preceadă etica. Prima abordare este înaintată cel mai complet de Ashley și Walker (1990) și Connolly (1995). Fundamentală cercetării lor este o critică a credinței
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
J. Brunschvig 16 observă că ambele reprezintă, în același timp, discurs și practică, individuale și/sau colective, iar ipoteza de la care pleacă în cercetarea sa e că filosofia greacă, începând cu Heraclit, stă sub semnul polemicii. Studiul său diacronic este centrat pe avatarurile "discordiei", așa cum a fost ea gândită din Antichitatea greco-romană spre timpurile moderne. Fie că este conceptualizată ca "instanță cosmologică" (Polemos la Heraclit, Neikos la Empedocle), fie că este intim asociată viziunii socratice prin care "dialogul nu e niciodată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de zero și de infinit, deși doctrina sa era încă dependentă de ideile aristotelice. Un contemporan de-al lui Brunelleschi, un cardinal german numit Nicolaus din Cusa, a aruncat o privire asupra infinității și a declarat imediat: „Terra non est centra mundi“ (Pământul nu este centrul universului.) Biserica nu a înțeles însă cât de periculoasă și cât de revoluționară era această idee. Una dintre primele afirmații ale doctrinei aristotelice medievale - la fel de viguroasă ca și proscrierea vidului - spunea că Pământul era unic
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Deși sistemul lui Copernic nu corespundea în totalitate cu realitatea - orbitele circulare erau greșite, deși ideea heliocentrică era corectă -, el avea și avantajul de a fi mult mai simplu decât sistemul ptolemeic. Pământul se învârtea în jurul Soarelui. Terra non est centra mundi. Nicolaus din Cusanus și Nicolaus Copernic au spart coaja de nucă a universului lui Aristotel și Ptolemeu. Pământul nu se mai ascundea confortabil în centrul universului, iar cosmosul nu era închis în nici o carapace. Universul se întindea la infinit
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
le mână Duhul să meargă“. Avicenna va oferi o viziune sintetică privitoare la mișcare. Mișcarea este descrisă, pe linie aristotelică, drept mișcare a corpurilor și mișcare a sufletului. Mișcarea circulară, mai nobilă, este specifică ființelor superioare, a căror privire este centrată. Mobilul mișcării este reprezentat de ceea ce atrage sau ne atrage ca obiect al do rinței, din iubire. Ceea ce iubești constituie centrul atracției și al mișcării sufletului. Mișcarea rectilinie stă ca semn pentru multiplicarea reperelor, pentru devierea și întoarcerea privirii, a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a explica noțiuni ale disciplinelor socioumane, dar acestea sunt greu de explicat. Am asistat în ultimele decenii ale secolului XX la generalizarea unor valori ale autonomiei în ansamblul vieții sociale, dar accentul a fost pus pe aspectul personal, pe reprezentările centrate pe individ și pe cele care alimentează pove-știrile despre slăbirea regulilor sociale, a liantului social, despre "dezinstituționalizare", "pierderea reperelor", "declinul vieții publice", "privatizarea existenței", totul petrecându-se ca și cum, "fiecare individ și-ar avea propria personalitate ca totem" (Cl.-L. Strauss
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acum apel la interacționism, studiază afirmarea diferențelor, diversitatea (studiază cazuri de eșec individual în lupta pentru o locuință, pentru un loc de muncă...). Ordinea (politică) este văzută ca o construcție căreia indivizii i se supun și i se opun, fiind centrată mai mult pe drepturi economice și bani și mai puțin pe responsabilități (se vorbește mult despre drepturile omului și mai puțin de responsabilitățile lui...). Se spune că nu există popor care să nu fi luptat prin toate mijloacele, să nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu trebuia tratat ca un copil căruia i se dă, ci ca unul ajutat să se susțină singur, asumându-și responsabilități; diversificarea formelor de suport suport financiar direct, de tip contributiv și noncontributiv, avantaje de tip fiscal, servicii; abordarea integrată, centrată pe problemă, cu priorități contextuale; suport personalizat diferențiat pe grupuri și persoane; deplasarea accentului pe prevenire; abordarea inclusivă o societate inclusivă înseamnă o societate care produce mai puțină sărăcie și excludere socială și are capacități de a le preveni; evitarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deplasarea accentului pe prevenire; abordarea inclusivă o societate inclusivă înseamnă o societate care produce mai puțină sărăcie și excludere socială și are capacități de a le preveni; evitarea discriminării între "cei mai puțin săraci" și "cei mai săraci" politica socială centrată excesiv pe ajutorarea "celor mai săraci" riscând să accentueze excluderea acestora; scoaterea din sărăcie prin oferirea de oportunități (centrarea pe "reducerea sărăciei" înseamnă menținerea problemei sărăciei...); principiul eliminării disparităților social-economice, fapt care necesita o radiografiere sociologică a comunităților; îmbinarea politicii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mobilizare financiară în favoarea teritoriilor în dificultate. Introducerea contractului reînnoia aceste eforturi prin crearea unor fonduri de amenajare urbană destinate reamenajării centrelor orașelor, sporirii confortului locuirii, construirii de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare 1981, misii locale 1982, consilii de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la dezvoltarea socială a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Ele se pot organiza în rețele de cooperare, pot construi împreună "bazine de ocupare", "zone transfrontaliere" etc. Orașele actuale sunt invitate să trăiască decent prezentul și să se pregătească de viitor, adică: să atragă investiții publice și private; să se centreze pe rezolvarea problemelor grupurilor; să lupte pentru promovarea propriului brand; să facă proiecte pentru dezvoltarea turismului, construcția de parcuri industriale, tehnopolis-uri, zone high tech, rețele de transport integrate (cu aeroport, gară, autogară, transport în comun, transport privat conectate, pentru a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
despre patrimoniul local, obiecte de artizanat, felicitări de Crăciun, grădinărit, vânzare de flori și legume, reciclarea hârtiei, organizarea unui loc de servit micul dejun etc. Competitivitatea mediului Grupurile de acțiune locală care fac forturi pentru dezvoltarea durabilă a satelor se centrează și pe construcția competitivității mediului 308. Competitivitatea mediului poate crește în funcție de capacitatea actorilor locali de a păstra și îmbogăți mediul. Relația dintre om și mediu a fost mult timp limitată la exploatarea resurselor oferite de acesta. Dreptul de proprietate a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
muncii și al sociologiei organizațiilor. Printre evenimentele care au contribuit la apariția sociologiei medicale putem enumera criticile aduse medicinei, reorganizarea studiilor medicale etc. Au urmat: cercetări sociologice asupra instituțiilor medicale, primul doctorat în domeniu, contribuțiile lui Thure von Uexküll (care centra epistemologia medicinei pe "mediul ființei vii"), ale lui Manfred Pflanz (care studia influența factorilor sociali asupra începutului și evoluției bolii), ale lui Alexandru Mitscherlich (care definea boala ca pe un conflict între ego și mediul social). Apoi sociologia medicală a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
contexte, situații pline de teamă, anxietate, angoasă. Strategiile pentru a face tolerabilă tensiunea indusă de asemenea experiențe trimit la efortul individual depus pentru a controla situațiile stresante și pentru a reduce emoțiile negative create de aceste situații (persoana se poate centra pe problemă (strategie vigilentă), emoție (strategie de evitare), reevaluarea situației. Aron Antonovsky 373 a dezvoltat un model care arată că persoanele care rezistă cel mai bine bolii sunt cele cu un "simț ridicat al coerenței", cele care percep mediul în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cercetătorul fixează o temă și construiește un ghid de convorbire directiv sau un chestionar auto-administrat; întrebări puține, deschise, formulări definitivate în contact cu interlocutorul; întrebări numeroase, formulate mai rigid, strict, prestabilite (întrebări deschise cu alegeri multiple, întrebări închise, scalate); convorbire centrată pe persoană; convorbire centrată pe problemă; libertate lăsată interlocutorului; libertate restrânsă lăsată interlocutorului; răspunsuri ample, bogate, complexe, se rețin nuanțe; răspunsuri scurte, precise, limitate, dacă se poate fără nuanțe; se caută identificarea unui profil al persoanei, folosindu-ne de toate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și construiește un ghid de convorbire directiv sau un chestionar auto-administrat; întrebări puține, deschise, formulări definitivate în contact cu interlocutorul; întrebări numeroase, formulate mai rigid, strict, prestabilite (întrebări deschise cu alegeri multiple, întrebări închise, scalate); convorbire centrată pe persoană; convorbire centrată pe problemă; libertate lăsată interlocutorului; libertate restrânsă lăsată interlocutorului; răspunsuri ample, bogate, complexe, se rețin nuanțe; răspunsuri scurte, precise, limitate, dacă se poate fără nuanțe; se caută identificarea unui profil al persoanei, folosindu-ne de toate nuanțele formulărilor sale; urmărim
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unui nivel de instrucție mai înalt. Teoriile "clasice" ale managementului educațional au pus accent pe organizarea formală, "de sus", pe educator și pe transmiterea de cunoștințe, elevul fiind "obiect" al educației etc. Teoriile "neoclasice" acordă mai multă atenție elevului, se centrează pe activitatea sa, pe dezvoltarea originalității sale, pe sporirea autonomiei sale etc. Teoriile "actuale" ar trebui să depășească modelele birocratice, standardizatoare, fiindcă se învață mult și în afara clasei, a școlii, pe tot parcursul vieții). Instituțiile școlare ar trebui să dialogheze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
informări cantitative și calitative asupra reușitelor celor care au luat anterior bacalaureatul, aprofundarea cunoașterii ofertei și exigențelor învățământului superior: conținuturile și exigențele specializărilor, diferitelor discipline, a metodelor de lucru, a condițiilor reușitei etc. cunoașterea meseriilor, profesiilor și exigențelor formărilor, acțiuni centrate pe cunoașterea de sine, pe explorarea intereselor, motivației etc. informări privind bacalaureatul, filierele din învățământul superior, diferite "pasarele", diferite modalități de formare: cursuri clasice, învățământ în alternanță etc. -acțiuni tematice privind: Cunoașterea sectoarelor de activitate, a profesiilor și condițiilor de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și viața socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber. Autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale: să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare; să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap; să asigure personalul de specialitate în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au optat pentru descrierea unei relații cu un adevăr care transcende umanul, eliberat, așadar, de orice influență socială. Este vorba despre o viziune pe care lumea occidentală a primit-o ca pe o moștenire: Noi suntem moștenitorii acestei tradiții obiectiviste, centrată pe presupoziția că trebuie să ieșim în afara comunității noastre suficient de mult timp pentru a o examina în lumina a ceva care o transcende, și anume, a acelui ceva pe care îl are în comun cu oricare altă comunitate umană
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că "(...) puterea explicativă a modelelor devenite clasice din științele naturii nu trebuie supralicitată ori supraapreciată în detrimentul altor tipuri de explicații. Imperiul faptelor sociale nu are contururi exacte, limite precise ori sfârșit. El este în continuă extindere. Interesul cercetătorilor s-a centrat tocmai pe surprinderea acestei varietăți în mișcare și pe formularea unor explicații care să corespundă realmente diverselor situații particulare" (Teodora Prelipcean, Explicația în științele socio-umane, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004, pp. 117-118). 363 Ibidem, p. 221. 364 Karl R.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]