3,942 matches
-
fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și Artă din Zalău s-au găsit, în vatra veche a satului, pe șes, fragmente ceramice care țin de o locuire. Cercetătorii zălăuani susțin că satul s-ar putea să fi fost distrus de tătari, în invaziile acestora din sec. XIII . Anul 1458, când apare prima informație scrisă despre existența satului Marin, coincide cu urcarea pe
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În partea estică a satului Banca se află dealurile Chirei și Coasta Recea, cu înălțimea de 250 metri. Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est - vest, se întinde Dealul Podiș. Deși cercetările arheologice au scos la iveală fragmente ceramice vechi, caracteristice culturii Criș (sec.IV), culturii Dridu și culturii Sântana de Mureș (sec.IV), cele mai multe fragmente ceramice descoperite pe teitoriul satului Banca provin din secolul al XVII-lea. Vestigiile descoperite dovedesc continuitatea locuirii acestei zone, chiar dacă unele perioade istorice
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est - vest, se întinde Dealul Podiș. Deși cercetările arheologice au scos la iveală fragmente ceramice vechi, caracteristice culturii Criș (sec.IV), culturii Dridu și culturii Sântana de Mureș (sec.IV), cele mai multe fragmente ceramice descoperite pe teitoriul satului Banca provin din secolul al XVII-lea. Vestigiile descoperite dovedesc continuitatea locuirii acestei zone, chiar dacă unele perioade istorice nu sunt suficient documentate sau se bucură de o reprezentare mai slabă. Prima atestare documentară a așezării aflate
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
catagrafia întocmită de ocupanții ruși între anii 1772-1774, satul nu apare deoarece el a fost reîntemeiat mai târziu, dar pe aici au locuit cu siguranță sezonieri aduși de diferiții proprietari ai moșiei drept dovadă stând ultimele descoperiri(2007) de fragmente ceramice aparținând sec. XVI, XVII, XVIII și XIX. De altfel, în nordul satului a fost descoperită și o așezare de tip "la Tène". La prima catagrafie a Moldovei și anume cea de la 1803, numită și "Condica Liuzilor", satul "Canțerești" a fost
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
noului sat tocmai datorită vechimii lor ca arendași și foști clăcași. La întemeiere, satul avea 30 de familii cu 176 de suflete. În 1970, la sud de fostul CAP, în jurul izvoarelor din dreapta DN 15 D Vaslui-Roman, s-au descoperit resturi ceramice de tip „Poienești” (sec. II-III), resturi de amfore romane, precum și fragmente de vase caracteristice secolului al IV-lea d.Hr. Satul Ștefan cel Mare face parte din comuna cu același nume și este situat la 12 km nord de orașul
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
reședință al comunei Dărmănești din județul Suceava, Bucovina, România. În zona Siliște, la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot fi
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot fi atribuite secolelor XV - XVI. Satul Măriței este atestat documentar pentru prima dată într-un document din secolul al XV-lea, împreună cu Dărmănești. Pe la anul 1634, episcopul Evloghie al Rădăuților a cumpărat satul Meleșeuți și jumătate
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO". Fortificația acesteia constă dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de cca. și cu o înălțime de , care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge pe alocuri 2 m. Azi teritoriul e ocupat de un cimitir reformat. În interiorul cetății s-au găsit obiecte ceramice neolitice, romane și medievale. E posibil ca fortăreața să fi fost utilizată încă din perioada lui Árpád (*845; †907). Regele Ungariei și Croației Andrei al II-lea (1205-1235) a făcut cadou satul magistrului Denes, unul din strămoșii familiei Bánffy, familie
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe. În punctul „Piatra Tăiată“ (în ) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație. Cel mai probabil ar fi ca fortificația să aparțină primei vârste a fierului, inclusă în categoria fortificațiilor de refugiu. De asemenea a fost descoperită o așezare din epoca bronzului și mici fragmente ceramice atipice, datând cel mai probabil de la sfârșitul mileniului III înainte de Hristos. Legendele vorbesc despre o mare comoară, care s-ar afla ascunsă în hotarul satului Luna de Sus în locul numit Kincses domb (dâmbul comorii). Toate încercările de dezgropare a acestei
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
două așezări sucesive numite de cercetători "Ariușd-I", respectiv "Ariușd-II" ce aparțin uneia și aceleași culturi, caracterizată printr-o ceramică pictată, bicromă și tricromă, înrudită cu aceea de la "Cucuteni". În nivelul de humus gălbui de la suprafața stațiunii s-au găsit fragmente ceramice cu impresiuni de sfoară și un târnăcop cu brațele opuse aparținând "culturii Schneckenberg". Ceramica celor două straturi eneolitice de locuințe de la Ariușd, lucrată cu mâna, prezinta trei categorii și anume: ceramica monocromă (cenușie sau roșiatică mată, neagră sau brună lustruită
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
așezări din prima epocă a fierului, suprapusă de o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
a fost descoperit un important tezaur monetar, format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa. De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
existența, foarte probabil, a doua așezări rurale:În partea de hotar numită „Fanatele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, care indică o locuire sporadica în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului.De asemenea ,în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici să
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
un podium de lespezi de piatră aveau urnele acoperite cu capace, iar podiumul avea circa 1mp și se afla cu 5-7 cm deasupra urnelor. Mormintele fără urnă aveau o groapă simplă, nearsă și conțineau oase calcinate, cenușă, foarte rar fragmente ceramice, niciodată vase întregi și doar într-un singur mormânt s-a găsit o fibulă de bronz, fragmentară. Mormintele de înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau, în
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande, din: obiecte de podoabă corporală (cercei și inele din argint, mărgele de forme și din materiale diverse, brățări din fir de argint sau din bronz, pandantive din fier sau bronz), accesorii vestimentare (fibule din bronz sau fier
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie . În Soporu de Câmpie s-a cercetat pentru prima dată o necropolă care poate fi atribuită autohtonilor din provincia Dacia. Materialul ceramic de factură dacică este format dintr-un lot de aproximativ 42 de vase, lucrate exclusiv cu mâna, din pastă cu multe impurități, combinând nisip și pietricele. Principalele forme sunt oalele fără toarte. Decorul este sărac, format din ornamente în relief
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
foarte friabilă, păstrându-se, în general fragmente, ceea ce face ca o tipologie să fie dificil de stabilit. Descoperirile din cele două necropole de la Soporu de Câmpie și Locusteni care constau din vase folosite ca urne, permit considerații asupra acestor categorii ceramice. În ajutorul stabilirii unor serii tipologice se remarcă marea diversitate a formelor și dimensiunilor vaselor, îndeosebi a celor lucrate cu mâna, situație care l-a determinat pe D. Protase să afirme că, dacă ar fi să luăm în seamă toate
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Ariușd-Cucuteni", ceramică decorată cu sfoară aparținând culturii "Coțofeni" și un strat de cultură dacică din a doua epocă a fierului. Pe dealul " Vârful cu mesteceni" s-au descoperit două topoare de piatră din neolitic, o secure de bronz și fragmente ceramice din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai gasit un fragment dintr-un vas lustruit și o cană ce ar putea aparține epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]