6,563 matches
-
ar fi fosilele Armadillos, sunt asemănătoare cu cele ale acelorași viețuitoare ce trăiesc în aceeași zonă, sugerând descendența. 2. În straturile geologice pot fi observate schimbări progresive ale caracteristicelor aceleași specii pe măsură ce straturile sunt mai recente. 3. Zonele cu aceeași climă cum ar fi Australia, Africa de Sud, California și Chile sunt populate de animale și plante neînrudite, indicând faptul că diferențele de mediu nu creează în mod direct diversitatea. 4. Plantele și animalele fiecărui continent sunt diferite deși nu ar exista nici-un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu conține cuvintele magice „încălzire globală“. Mai nou, a devenit atât de trendy să vorbești despre acest subiect, încât nici măcar reclamele nu îl mai ocolesc - chiar dacă nu îl iau nici în serios. „Femeile au știut întotdeauna să se adapteze încălzirii climei. Hainele lor au suferit schimbări dramatice pentru a dezvălui din ce în ce mai mult. ă...ț Pentru a respinge razele solare, și-au vopsit părul blond. Așa luptă femeile împotriva încălzirii globale“, spune cea mai nouă reclamă la Bergenbier Ice, în timp ce pe ecran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
totalitate. Ambiționând panorama dar și munuțiozitatea detaliilor, lucrarea debutează, cum era și firesc cu schița geografică a satelor comunei, hărțile fiind lucrate de însușii autorul. Se urmăresc nu numai configurația teritoriului, variat în formele sale de relief deluros, dar și clima, fora și fauna, pădurile și apele. Se au în vedere ocupațiile locuitorilor(agricultura prin excelență, dar și alte activități) instituțiile satului, biserica, învățământul, cultura, etnografia, conținând informații inedite despre această zonă nordică a țării mai puțin cercetată folcloric și etnografic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din care a rezultat Bălțata românească. Boii de rasă din Sura de stepă, erau căutați de negustori de prin alte părți ale țării, se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin erau duse la izlaz la Baranca, unde erau date în primire la văcari și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obiceiurile lor, care se îmbină armonios și total diferit față de cultura europeană. Deși după Macao este cel mai aglomerat oraș din lume, în Hong Kong se promovează la tot pasul dezvoltarea și menținerea parcurilor și suprafețelor verzi la un standard ridicat. Clima sa subtropicală, cu ierni în general însorite și temperaturi între 17 și 25 de grade, te îmbie să ți petreci acest anotimp în metropola asiatică. După Anul Nou oficial din întreaga lume, urmează Anul Nou Chinezesc (cu tradiții vechi de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
o nouă politică mondială? Presa internațională publică repetat și cu sadică voluptate o abundență de știri despre iminenta catastrofă a pamântului. Afli astfel că veșnica gheață a nesfârșitelor ținuturi polare se va topi în următorii 20 de ani afectând oamenii, clima și viețuitoarele. Cauza: încălzirea globală. În felul lui, pământul se revoltă: un recent cutremur de 6,5 grade pe scara Richter a zguduit Jakarta, capitala Indoneziei. Un super-taifun va lovi în viitorul apropiat Japonia. Parametrii climatologici din vestul Oceanului Pacific se
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a apărut o specie de meduze veninoase. Cauza: aceiași încălzire globală a Terrei. Evident, exemplele ar putea continua. Soluția oficială a evitării acestor dezastre cosmice ar fi acordul liderilor politici mondiali în decembrie 2009 la Copenhaga privind noul tratat asupra climei. Speranțele sunt reale, în ciuda scepticismului afișat de Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Cred că ceea ce se întâmplă acum în lume este și consecința unui lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
acolo pe undeva. Jaguar decapotabil. Drăguț, dar nu pot să mă bucur de experiență. La viteza asta mi-ar zbura peruca. Și aș putea face o sinuzită de nota zece. Așa că prefer să rulez fin, cu geamurile închise și cu clima pornită. Nu la maxim. Moderat. ăsta-i cuvântul-cheie la vârsta mea. Moderație. Consumați tot, fără milă, dar cu moderație. Nu pierdeți nici o secundă, încercați orice, mergeți până dincolo de pânzele albe, dar cu moderație. Așa e cuminte. Uof. Coloana. Asta nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
spus a paparazilor, cred că cei care au tangență cu aceștia, fie de la tv.,radio sau ziare, nu duc o viață prea ușoară, dar nici ei nu cred că se bucură de prea multă liniște, pentru că indiferent de situație, sau climă, trebuie să meargă să studieze obiectivul pentru a-l putea prezenta publicului. Chiar dacă de multe ori este prezentat în mod denaturat, subiectiv, în special cele politice, care trebuie să fie în mod obligatoriu pe placul unor persoane. Citesc adesea ziarele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ironiilor foștilor tovarăși, care nu-l credeau când le spunea că s-a realizat și și-a luat Audi A6. Așa că a făcut un filmu leț în care și-a prezentat Audi-ul („Ce genți! Ce culoare! Ce mașină! șase trepte, climă bizonică, Audi Concert! Volan în piele și toate cele!“ etc.), având grijă să le zică vreo două de dulce amicilor din țară și să le trimită înregistrarea, ca să le dea peste nas. Cumva, filmul a ajuns pe site-ul de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
burgheziei apusene. În Ardeal, se impusese încă de mult spiritul protestant, care, fără consecințe propriu-zis religioase, îi înrâurise și pe români. Stabilirea noastră la Galați însemna însă pentru mine altceva, datorită caracterului ei statornic. Mai întâi, am resimțit deosebirea de climă. Geruri atât de cumplite, întețite de viscole pustiitoare, nu mai trăisem. Și încă, prilejuindu-mi o veritabilă dovadă de bravură: am izbutit să înving cerbicia părinților mei, care mi-au permis, firește după plânsete și văicăreli, să port și pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
câtă apă curge la moară, rasismul există, dar nu e cel îndreptat împotriva culorii pielii. Aici, pe stradă, întâlnești oriunde chinezi, albanezi, pe ruani, japonezi, englezi, africani, români... sunt oameni din toate colțurile pământului. Foarte mulți olandezi (veniți aici datorită climei), foarte mulți englezi (atrași de cultură), nemți (care au întemeiat familii aici)... Și totuși, nu se discută nimic despre cei din urmă. Rasismul adevărat este îndreptat împotriva săracilor. Indi ferent de unde vin și ce culoare are pielea lor, ei sunt
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
schimbării. E suficient să facem referire la ceea ce biologii numesc "evoluția speciilor" sau la influențele mediului asupra speciilor umane și vegetale. Aria curriculară Om și societate permite, de asemenea, accentuarea elementelor schimbării. E vorba de Geografie care poate sublinia evoluția climei și a structurilor de relief, dar și de Istorie care permite analiza condițiilor istorice actuale prin prisma evenimentelor trecutului care au marcat pozitiv sau negativ umanitatea. E important însă să conștientizăm importanța asumării responsabilității în alegerile pe care le facem
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în Franța, în dorința lui de prezentare succesivă a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit însă pe cineva afirmând că prof. David a predat un astfel de curs, sau că ar fi văzut notițe sau vreun manuscris în acest sens. Oricum, geografia ieșeană și-a menținut mult timp, cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de tranziție și de largă informare, într-un stil limpede și pe înțelesul tuturor, aproape tot ce se știa atunci prin efortul propriu și al personalităților celor mai indicate în cunoașterea "naturii" spațiului românesc (trecutul geologic, principalele unități de relief, clima, apele, plantele, animalele); populația României (români și alte naționalități, viața rurală și urbană); realizările umane prin prelucrarea și valorificarea economică de către om a ofertelor naturii (agricultură, creșterea animalelor, industria, comerțul, transportul, finanțele), conducerea administrativă, viața cultural-științifică, artistică, învățământul și cercetarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spune astfel - gândurile lor. Era o populație înviată pentru o clipă, care a ieșit din străfundurile satelor până la marginea drumurilor, pentru a-l saluta pe marele șef occidental, pe când trecea cortegiul Mercedesurilor negre care străbăteau câmpia arsă deja de soarele climei continentale. Îmi amintesc de un grup de țărani de prin părțile Slatinei, îmbrăcați în alb, după vechiul port, care, scoțându-și pălăriile pentru a-l saluta pe general, 65 redescoperiseră gesturi de o antică noblețe. Astăzi, acești oameni nu mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai 1968. De îndată ce ușa avionului s-a deschis, în clipa în care generalul avea să coboare în mijlocul mulțimii ce se îmbulzea pe aeroportul Băneasa, mirosul și lumina României au năvălit prin deschizătură. Am recunoscut aerul, căldura blândă, efluviile pământului. Era clima în care se scăldau amintirile mele din anii ce aveau să se sfârșească, pentru noi, în exil. Un parfum de trandafiri îmbălsăma aerul, în vreme ce cortegiul s-a pus în mișcare, cu generalul în frunte, în picioare, într-o mașină deschisă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fi celălalt pol luminos al acestei experiențe fatidice și întunecate a anilor ’50, care trebuia să ducă la exil. Că, de aici, din Franța, tot ea, lumina asta, va face o legătură ca un curcubeu cu lumea de acolo. Lumina climei continentale, caldă și uscată vara, uscată și rece iarna, suspendată deasupra marii câmpii a Dunării și a văilor carpatice. Lumină ca un ambalaj transparent în care se păstrează, pentru mine, imaginile puternice ale României sătești. Cu atât mai puternice cu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Precum un negustor pune în negoț un ban ca să câștige doi, tot astfel statul pune în acțiune puterea vie a cetățenilor săi pentru a câștiga un folos, nu spre a o irosi în parade"372; "Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte fantastic, pe când la nord devine un apărător foarte neschimbat contra frigului, adaptându-se agenților naturii, tot astfel legile și instituțiile nu sunt decât espresia acelui instinct de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă într-o manieră particulară în secolele al XIV-lea și al XV-lea. A existat în 1315-1317 o veritabilă foamete legată de condițiile de climă catastrofale. Dar este vorba mai ales de o adaptare dificilă a economiei rurale, cu alternanță de supraproducție și de subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe pămînturi au pătimit de pe urma acestei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în domeniul cunoașterii climei din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în domeniul cunoașterii climei din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
generală pentru vegetațiunea Țărilor dacice”, P.Enculescu (1938),cu, ,Harta zonelor de vegetație a României”, în care este evidențiată strânsa legătură dintre vegetație și celelalte învelișuri geografice. T. Săvulescu a elaborat o regionare a vegetației pe baza corelării strânse cu clima. În 1941, M.Răvăruț elaborează teza de doctorat:, ,Flora și vegetația județului Iași”. V.Butnaru, în 1959, într-un studiu asupra solurilor din regiunea Belceștișipote,realizează o privire de ansamblu asupra cadrului natural, în care redă și câteva aspecte ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere că pe teritoriul comunei Șipote nu există nici o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]