7,311 matches
-
după logica realității; este specific fiecărei societăți sau culturi și fiecărui nivel social ("Storia dell'immaginario" 291). Se sugerează așadar, fără să se fi ajuns la o definiție nici în studiul citat, că imaginarul este o altă "realitate", cu o coerență proprie, dar care înglobează experiența umană, de la aspectele colective și sociale, la cele intime și personale; ar avea în comun cu realul și o înțelegere posibil asemănătoare a termenului de reprezentare. Spre diferență de Le Goff, Patlagean nu mai comentează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dreptului medieval românesc au stabilit deja care anume aspecte ale puterii simbolice sau ale justiției și în ce măsură pot fi așezate în descendență bizantină (doar parțial), reeavaluarea reprezentărilor colective memorate în imaginarul medieval românesc (și oglindite de mărturii) atestă în schimb coerența imaginii despre guvernarea vieții materiale și spirituale a comunității, în spiritul oikonomiei creștine (și ea de sorginte bizantină, cum am precizat la începutul capitolului). Legitimitatea domniei nu a fost pusă niciodată în discuție; cu toate că spre sfârșitul secolului XVI și începutul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și împăraților bizantini sau, de altfel, regilor "taumaturgi" din Occident. La anumite ceremonii ale ritualului eccleziastic, domnul figurează chiar ca oficiant, deși nu în primul rând, ci după mitropolit sau, când este cazul, după patriarhul oaspete. (Pippidi 57-58) Importantă pentru coerența programului politic al Țărilor Române este menținerea practicii și, implicit, a acestei mentalități fixate prin reluarea sa în text, imagine și în structurile imaginative ale identității colective (Țighiliu 127-72): chiar în condițiile suzeranității otomane și ale dispunerii politice în numirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și paradoxurile imaginarului Temele politice majore identificate în textele oficiale, așa cum sunt ele analizate de Valentin Al. Georgescu, Vlad Georgescu, Andrei Pippidi sau Dan-Horia Mazilu, conferă imaginii despre sine a comunității românești medievale o trăsătură surprinzătoare: un grad ridicat de coerență, datorat tipului de cultură predominant orală (de unde nevoia de structurare, chiar de schematizare a discursurilor colective și a nucleelor narative memorate). Prin extrapolarea cercetărilor și asupra relațiilor dintre "martorii" locali, de ordin istoriografic sau iconografic, și alții externi, nu doar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Să fi simțit capcana unei metode-spirale care, de fapt, nu mai ducea nicăieri? Textele însele pesemne că au devenit neinteresante în ce privește caracterul lor unitar (care unitate impecabilă?, din moment ce intertextualitatea începe să pălească abia cu Cantemir și se "gripează" odată cu Budai-Deleanu), coerența lor indiscutabilă de până atunci și mai ales puritatea lor stilistică și de "gen". Ele se sparg precum oglinzile, iar cioburile redau fragmentar în primul rând chipul istoricului literaturii. Volumele Istoria blestemului, Voievodul dincolo de sala tronului sau Văduvele... sunt, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme, variabilitatea sau disponibilitatea receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36) M. Miclea și I. Radu propun elaborarea unui alt model pentru factorii intelectuali ai creativității, iar activitatea intelectuală cuprinde trei etape: componențial, metacomonențial și epistemic. I 1.2.8. Teorii ale creativității elaborate în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
numește Joseph K... Nu e Kafka și totuși este el. Este europeanul mijlociu. Seamănă cu toata lumea. Dar este și entitatea K... constituind x-ul acestei ecuații carnale. De asemenea, când Kafka vrea să exprime absurdul, el se slujește de coerență. E cunoscută povestea nebunului care pescuia într-o cadă. Un medic care-și trata pacienții după o metodă proprie îl întreabă dacă peștele trage la undiță. Nebunul îi răspunde sever: Bineînțeles că nu, prostule, nu vezi că-i o cadă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dumnezeu, înseamnă că există o scăpare. Și perseverența, încăpățânarea cu care Kierkegaard, Șestov și eroii lui Kafka străbat întruna același itinerar reprezintă o ciudată chezășie a puterii exaltante a acestei certitudini 28. Kafka refuză Dumnezeului său măreția morală, evidența, bunătatea, coerența, dar nu o face decât pentru a i se arunca la picioare cu o și mai mare râvnă. Absurdul este recunoscut, acceptat, omul se resemnează, și, din această clipă, știm că absurdul a încetat să mai fie absurd. Există oare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
din suma de vieți viitoare care nu vor fi ale noastre. 13 Voința nu este, în cazul de față, decât agentul; ea tinde să mențină conștiința. Ea oferă o disciplină de viață, fapt apreciabil. 14 Lucrul cel mai important este coerența. Plecăm aici de la un consimțământ față de lume. Dar gândirea orientală ne învață că putem depune același efort de logică alegând împotriva lumii. Această atitudine e la fel de legitimă și ea fixează atât perspectiva, cât și limitele eseului de față. Dar, când
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
între operele de artă și tipul de obiect relevant lor. În timp ce toate credințele simțului comun formează pre-conceptul unui anumit tip de artă, relația dintre pre-conceptul oferit de simțul comun și termenul oferit de numitori trebuie să fie într-o anumită coerență. Metoda prin care putem afla statutul ontologic al artei ține de experimentarea și explicarea statulului ontologic, care este creat de practicile relevante, precum și de credințele celor care analizează arta. O sistematizare concretă a artei și o punere a lor în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acest lucru pare să nu corespundă și în cazul literaturii. Acest lucru se datorează faptului că nu există un suport material al sunetelor pe care le auzim în timpul performării unei simfonii. Prin urmare, problema centrală a ontologiei artei constă în coerența dintre înțelegerea comună și practicile care determină tipurile de entitate ale operei de artă. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie să apelăm la metafizica fundamanetală prin care putem oferi un sistem categorial ontologic specific operei de artă. Prin intermediul unui sistem logic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
trebuie să țină cont de teoriile și cercetările de ultimă oră sunt cele în care sunt analizate motivele psihologice de bază, cum ar fi: - sistemele motivaționale care răspund acestor nevoi fundamentale; 149 - nevoia de stimă de sine, de securitate, de coerență și realizare; - procesul și consecințele exercitării scopurilor - corelația dintre motivație și satisfacția muncii. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea nevoilor, stimulilor, scopurilor, motivelor și procesele de autoreglare care dictează comportamentul uman, în toate formele sale. Motivația a fost o preocupare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
soldatul, ochiul și orbirea, câinele etc.), Marin Sorescu (prin infuzia sacralității într-o realitate aparent degradată) și suprarealismul (similitudine ce trebuie privită totuși cu rezerve de vreme ce poemele lui V., spre deosebire de incontinența imagistică a avangardiștilor, își relevă adesea nu numai o coerență strictă în planul reprezentării, ci și un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi ziceam/ și ce dacă se
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
A. P. Cehov, Luigi Pirandello, Alfred Jarry, este vizată o conceptualizare a limbajului teatral ca sistem de semne deopotrivă verbale și nonverbale. Considerații structurate concentric în jurul unei viziuni similare apar și în următoarele cărți, Teatru și actualitate (1984), Pragmatica teatrului (1987). „Coerența specifică” textului dramatic ca „literatură aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice ale structuralismului, adică
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
inoperanți”. Postulând ipostaza unui homo narrativus ca „instanță originară și, implicit, arhetipală a formelor literare”, V. își ordonează reflecția pe capitole precum Reîntoarcere la sursele originare, În căutarea arhetipului, Sub semnul tutelar al Povestirii, Disciplina nuvelei, Heterogenitatea romanului, semnificative pentru coerența, substanțialitatea, originalitatea viziunii. Practicând cu fervoare și deosebită perseverență actul critic, Ion Vlad nu este îndeobște un teoretician abstract, ci, dimpotrivă, unul foarte aplicat, care-și configurează și mărturisește punctul de vedere pornind de la o carte despre care scrie. FLORIN
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
iluzii - „oricine îl critică pe Stalin ține cu Hitler” - care dotează mișcarea cu o formidabilă forță de intimidare și-i împiedică pe aderenți să-și pună întrebări asupra naturii totalitare a regimului sovietic. Dezlănțuirea aparent aberantă a teoriei* naziste conferă coerenței marxist-leniniste o formidabilă putere de seducție. David Caute a arătat ce anume datora aura comunismului din Franța de după războiul revanșei raționalismului francez asupra conceptelor de mit, instinct, rasă și sânge: „Aceasta însemna o întoarcere la viziunea proprie secolului al XVIII
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
penuriei în funcție de voința doctrinală de control integral și de deciziile politice privind suprainvestițiile în anumite ramuri, este reprodusă la nivel microeconomic de actorii confruntați local cu unele penurii atunci când sunt amenințați de neîndeplinirea planului. Acestă economie prezintă așadar o mare coerență, prinsă cum e între planificarea căruia i se supun toți și ocolișurile de tot felul, singurele care asigură o funcționare, fie ea și extrem de deficitară, a sistemului. Schimburi economice și echilibre sociale Acest tip de economie implică o ierarhie socială
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să impregneze o parte, uneori decisivă, a cercetărilor filosofice, sociologice și istorice contemporane. Se pare că trei ar fi rațiunile indisociabile care permit explicarea a ceea ce Lucio Coletti numea odinioară „excepționala reușită a gândirii marxiste”. înainte de orice, aceasta se datorează coerenței discursului și justificării științifice cu care acesta a fost onorat, și nu este câtuși de puțin lipsit de sens să vedem în sociologia pozitivistă „cea de-a patra sursă”, nerevendicată, a doctrinei lui Marx - contemporan al unui Auguste Comte și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rentabile, fie pentru că nu mai au perspective de creștere. Resursele astfel disponibilizate vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activității principale sau pentru angajarea în alte activități; 4. diversificare concentrică. Un grup care se dezvoltă prin această strategie este preocupat de coerența portofoliului său de activități. Grupul francez Poliet, implicat în fabricarea materialelor de construcții și în construcția de locuințe constituie un exemplu de diversificare concentrică. Creșterea dispersată are ca rezultat formarea următoarelor două tipuri de grupuri: 5. conglomeratul industrial, rezultatul unei
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
națiuni asupra resurselor naturale necesare susținerii civilizației și vieții. Dezordinea internațională și posibilul său deznodământ sub forma catastrofei nucleare constituie o realitate, chiar dacă dramatică, a politicii internaționale contemporane. Până recent, această situație a fost mascată, pe de o parte, de coerența internă relativă a celor două blocuri dominate de superputeri și de slăbiciunea națiunilor din Lumea a Treia, pe de altă parte. Noua diplomație a acțiunii este tocmai cea care amenință să aducă în prim-plan aceste tendințe ascunse către anarhie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-și subordoneze interesele naționale cerințelor securității colective, însă nu au fost dispuse nici să-și urmărească interesele naționale ignorând problema securității colective. Aceasta a fost eroarea fatală a politicii externe britanice și franceze. Urmărind ambele cauze fără convingere și fără coerență, au dat greș în amândouă. Nu numai că nu au salvat statu-quoul din Africa de Est, ci au aruncat Italia în brațele Germaniei. Au distrus atât sistemul de securitate al Ligii Națiunilor, cât și propriul prestigiu de protectori ai statu-quoului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decizia luată prin vot majoritar de către un organism parlamentar operează în contextul unui sistem complex de mecanisme care vizează schimbarea pașnică, completându-se, sprijinindu-se și verificându-se reciproc, după caz, dar fiind mereu conectate și, astfel, furnizând deciziilor individuale coerență internă și conformitate cu întregul sistem social. Pe scena internațională nu există nici un astfel de sistem de factori integratori. În consecință, este extrem de inadecvat ca anumite „cazuri” sau „probleme” să fie luate pe rând, încercându-se să se scape de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
personificate, arată autorul în finalul cărții sale, atunci am putea descrie „caracterele” lor. Astfel, funcțiile operaționale au ca trăsătură comună acțiunea, funcțiile de asistență se caracterizează prin spiritul suportiv pe care îl presupun, iar funcțiile globale au ca trăsătură esențială coerența (Schmitt, 2001, pp. 549-550). Desigur însă că nu atât criteriul de clasificare sau numărul mai mare sau mai mic de activități ar trebui analizate, acceptate sau respinse. Mult mai semnificativă este, după părerea noastră, corelarea conținutului activităților cu noile realități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alternanța sau combinarea lor. Iată câteva dintre situațiile tipice pe care le putem întâlni în mediile organizaționale reale: situația de dominanță a uneia dintre formele și forțele organizaționale care generează o anumită configurație ce asigură armonia internă și externă, precum și coerența organizației (organizația știe ce trebuie să facă și cum trebuie să facă); situația de contaminare apare atunci când forța dominantă este foarte puternică și le influențează și controlează pe toate celelalte, apărând pericolul scăpării de sub control a celorlalte configurații; situația de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În aceste condiții, individul trăiește o senzație de „flux”, de viață și de plenitudine. Cea de‑a doua particulă - zootikos - semnifică ceva „indispensabil vieții” și se referă la efectul vital pe care îl are munca, la sentimentul de echilibru și coerență creat de ea. Elementul zootikos permite individului să se afirme în activitățile profesionale și îi dă convingerea că este eficace, competent, autonom, întreprinzător, creativ (Kets de Vries, 2002, pp. 273‑274). 5. Leadership și managementtc "Leadership și management" Problematica prezentată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]