3,836 matches
-
Christmas in My Heart”. Single-ul cu același nume a atins poziția cu numărul 4, în timp de albumul atinge poziția cu numărul 10 în topurile germane. „Christmas in My Heart” a fost unic prin faptul că Sarah a împrumutat colinde tradiționale germane și le-a cântat în engleză. În timpul turneului din decembrie 2005 Connor a anunțat că este din nou însărcinată, activitatea ei muzicală fiind oprită pentru un timp. În 2006, la data de 24 noiembrie, Connor lansează un nou
Sarah Connor (cântăreață) () [Corola-website/Science/312369_a_313698]
-
fratelui său mai mic, Flavio. Atât Giuliana, cât și Sergio Ferro au ascendenți venețieni din orașul de provincie Cavarzere. La vârsta de cinci ani, Tiziano a primit de la părinții săi o claviatură în miniatură, dar și o broșură ce conținea colinde pentru Crăciun, acesta fiind primul contact semnificativ al interpretului cu lumea muzicală. Tiziano a început să compună primele sale cântece la o vârstă relativ fragedă. Înregistrând câteva piese cu ajutorul unui magnetofon, interpretul și-a format un stil muzical precoce. Două
Tiziano Ferro () [Corola-website/Science/312463_a_313792]
-
și luna sub forma unor discuri ce au înscrise în cadrul lor figuri omenești puternic colorate în roșu. Apariția aceasta este considerată ca un element paleocreștin, Evangheliile amintesc întunecarea soarelui la moartea pe cruce a lui Iisus, dar nu numai atât, colindele care circulă prin Stolna și prin satele din împrejurimi, perpetuează imaginea soarelui și a lunii scăldate în sânge. Apar diferite romburi și piramide în trepte, des întâlnite în țesăturile populare. Figurarea pe tâmplă a lui Iisus Arhiereu și a Apostolilor
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la Brașov. A învățat „Psaltichia” la București, cu Anton Pann. A scris cântece laice și bisericești, a adunat și publicat material folcloric. Printre lucrările lui Ucenescu se numără: „Cântece de stea și colind” (1856), „Magazin de centuri noi și vechi” (1883). A fost dascăl la Biserica Sfântul Nicolae din Brașov până la sfârșitul vieții.
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,15%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu "pițăra". Cei care încă mai păstrează aceste obiceiuri le urează
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12 Marșuri pentru fanfara, ulterior orchestrate pentru orchestră simfonica; muzică corala (Cântece din Năsăud, "Floarea soarelui" - 12 Coruri pe versuri de Monica Pillat, Cântece din Maramureș, Colinde maramureșene, volumele de coruri: "Dragu-mi la veselie...", "Vino, bade, joi la noi...", "Badea-i cu două drăguțe...", Coruri bărbătești); 12 Psalmi pentru voce și pian; 12 Cîntece populare pentru voce și pian Dansuri din Transilvania,pentru orchestră (august, 2005); Dansuri
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru orchestră (23 iulie, 2007); Variațiuni pe un vechi colind românesc, pentru orchestră(15 decembrie, 2007); Uvertura de concert nr.3 (septembrie, 2007); Simfonia a XI-a (15 decembrie, 2007); Simfonia a XII-a (23 aprilie, 2008); Sonata a II-a pentru pian (10 iulie, 2008); Simfonia a XIII-a
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
incerte, preocuparea folcloristicii se va rezuma doar la semnalarea unor ritualuri ale popoarelor indigene, oricare vor fi fost acelea. (Vezi și Statele medievale românești) Așadar, s-a atestat practicarea unor ritualuri folclorice (din rândul cărora amintim jocurile cu măști, baladele, colindele, folclorul copiilor). Mai târziu (îndeosebi după sec. XVI) vor fi publicate notații muzicale (partituri, tabulaturi) și chiar lucrări teoretice, unde materialul muzical pus în discuție prezintă influențe de muzică „folclorică”. Conform unui studiu întreprins de etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, cea mai
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
izbește un luceafăr pe jumătate copt în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și face tot mai mult loc elementele incantatorii ale colindelor creștine / precreștine, ale descântecelor / încântecelor câmpiei, ale cultului Cavalerului Dunărean, ce au germinat în perimetrul Bărăganului teluric / celest, polidimensionând Eterna Câmpie, topos emblematic, cu oglinda-spațiu teluric, din care lucrările "ens"-ului uman, căile prin preistorii / istorii ale Valahilor / Dacoromânilor din
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
gurile topoarelor din sat. - Mamă, doar cu un vers m-am înhăitat, un vers uitat dintr-un poem turbat, ți-aduce oful legat numai de gânduri pișcat (ogar galben roata-i face, șoimel cu aripa-l trage) viuleț, nevătămat.</poem> («Colind» - ATur, 16); ori, în tiparul pur al colindului dunărean-valahic («Colindul Brândușii»): <poem>Zvârliți neamuri cai în hamuri și cătați-l pe la hramuri, în perete scris ca sfinții c-o aripă de erete să își laude părinții. Îl cătară nu-l
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
vers m-am înhăitat, un vers uitat dintr-un poem turbat, ți-aduce oful legat numai de gânduri pișcat (ogar galben roata-i face, șoimel cu aripa-l trage) viuleț, nevătămat.</poem> («Colind» - ATur, 16); ori, în tiparul pur al colindului dunărean-valahic («Colindul Brândușii»): <poem>Zvârliți neamuri cai în hamuri și cătați-l pe la hramuri, în perete scris ca sfinții c-o aripă de erete să își laude părinții. Îl cătară nu-l găsiră lăcrămară și-l lăsară. Cată-l mătuși
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
am înhăitat, un vers uitat dintr-un poem turbat, ți-aduce oful legat numai de gânduri pișcat (ogar galben roata-i face, șoimel cu aripa-l trage) viuleț, nevătămat.</poem> («Colind» - ATur, 16); ori, în tiparul pur al colindului dunărean-valahic («Colindul Brândușii»): <poem>Zvârliți neamuri cai în hamuri și cătați-l pe la hramuri, în perete scris ca sfinții c-o aripă de erete să își laude părinții. Îl cătară nu-l găsiră lăcrămară și-l lăsară. Cată-l mătuși prin brânduși
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Districti Tere Fogoras Also Komaniensi. ” Turca sau Ceata Este unul dintre cele mai spectaculoase și complexe obiceiuri legate de Crăciun, s-a păstrat până astăzi în satele din Țara Făgărașului. Numele obiceiului provine de la ceata de feciori care merge cu colindul prin sat. În Comăna de Jos, ceata este constituită din cinci feciori din sat, numărul lor fiind respectat cu strictețe. Fiecare flăcău are un rol bine definit. Ceata are rolul de a colinda familiile de gospodari din sat, odată cu venirea
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Duminică în familie", "Agentul VIP", "Confidențial", ș.a. De asemenea, Anca Parghel a fost desemnată "Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Moldovenesc", localitatea de origine a artistei. În decembrie 2008, studio-ul de productie FlyRecords împreună cu Roton au lansat albumul de colinde al artistei intitulat "Colind pentru România". În 2009, asociații FlyRecords, Tudor Ionescu, Tudor Parghel și Dan Deneș au participat sub patronajul label-ului Roton la filmarea clipului pentru single-ul "Andale" al artistei, înregistrat în toamna 2008, acesta urmând a fi
Anca Parghel () [Corola-website/Science/309857_a_311186]
-
VIP", "Confidențial", ș.a. De asemenea, Anca Parghel a fost desemnată "Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Moldovenesc", localitatea de origine a artistei. În decembrie 2008, studio-ul de productie FlyRecords împreună cu Roton au lansat albumul de colinde al artistei intitulat "Colind pentru România". În 2009, asociații FlyRecords, Tudor Ionescu, Tudor Parghel și Dan Deneș au participat sub patronajul label-ului Roton la filmarea clipului pentru single-ul "Andale" al artistei, înregistrat în toamna 2008, acesta urmând a fi acompaniat și de lansarea
Anca Parghel () [Corola-website/Science/309857_a_311186]
-
ele sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. ele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. "Colindele" nu trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
având în general între 20 și 60 de versuri. ele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. "Colindele" nu trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri. Inițial, colindele aveau o funcțiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri. Inițial, colindele aveau o funcțiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte, un scop
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale "Saturnaliilor", "Calendelor lui Ianuarie" și a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale "Saturnaliilor", "Calendelor lui Ianuarie" și a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale "Saturnaliilor", "Calendelor lui Ianuarie" și a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți), a locului de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
funcții secundare subordonate funcției de bază, care este urarea. Între funcțiile secundare cele mai des întâlnite sunt cele de: comunicare, inițiere, întărire a coeziunii grupului social, protecție, normare, manifestare a sacrului și experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice. Peste unele colinde s-a suprapus și elementul creștin, regăsibil mai ales la refren, însă acest fapt s-a petrecut abia în Evul Mediu, sub influența Bisericii. Acestea conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi. În ceea ce privește tipologia colindelor, nu
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
unele colinde s-a suprapus și elementul creștin, regăsibil mai ales la refren, însă acest fapt s-a petrecut abia în Evul Mediu, sub influența Bisericii. Acestea conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi. În ceea ce privește tipologia colindelor, nu există o împărțire strictă pe categorii. Iată două dintre acestea: În ceea ce privește felul colindatului, Emilia Comișel și Ovidiu Bîrlea identifică trei mari categorii: În vremurile precreștine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitățile cuprindeau ofrande vegetale și animaliere
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
toamna. După mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, în vecinătatea Crăciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai în vremea celor două sărbători creștine.. Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]