8,920 matches
-
fost astăzi?”. Dacă etapa de dinaintea convertirii poate fi caracterizată, în cazul lui Ian, ca fiind una a încercărilor oarbe și al erorii, descrierea pe care o oferă Mike cu privire la aceeași perioadă se referă la pregătirea succesului de mai târziu, prin conștientizarea talentului său artistic. La începutul interviului, când a menționat un singur punct critic al vieții lui, și anume producerea primului său film, el a spus următoarele cu privire la cei 35 de ani anteriori: Cred că toate acele capitole sunt, în principal
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
asupra criticilor. Criticile reprezintă fie afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opinii bazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare - ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face distincții între critica directă și cea implicită, precum și între critica generalizată și cea reținută. Critica directă este reprezentată prin opinii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mare ăă... bucurie, nu eram răsfățați pe vremea aia” . Comentariile Sarei sugerează o diferență de comportament - comportamentul copiilor de atunci, care mergeau cu autobuzul fără să se plângă, și cel al copiilor răsfățați din ziua de astăzi. Critica reținută reflectă conștientizarea contextului și sugerează faptul că vorbitorul este gata să își domolească judecățile în lumina circumstanțelor. Descriind cheder-ul unde a studiat, Danny spune: ...Bănuiesc că nu doar părinților mei le venea mai ușor ca eu să învăț acolo, probabil că și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ignorăm adesea asemenea aspecte tenebroase care apar în practică, probabil fiindcă ar fi prea greu să ținem cont de ele și să învățăm cum să realizăm „cercetarea”. În orice caz, studiile narative ar putea avea de câștigat de pe urma sensibilității și conștientizării cercetătorilor vizavi de existența acestor procese subtile, precum și a dorinței lor sincere de a le împărtăși cititorilor. Despre pluralism: abordări calitative și/sau cantitative Adesea se face distincție între metodele cantitative și cele calitative. Aceste metode de cercetare aparțin diferitor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de vedere și a concluziilor obținute întregii comunități de cercetători și altor persoane informate și interesate de subiect - are o importanță crucială în analiza narativă. S-au spus multe în această carte despre importanța dialogului dintre cercetători, ca și despre conștientizarea existenței dilemelor interioare și, drept urmare, a necesității împărtășirii lor. Cititorul a realizat, probabil, până la acest moment, că a avea o „listă” nu garantează neapărat decizii ușoare și acorduri de la sine înțelese. Comparate cu măsurătorile cantitative ale validității și siguranței datelor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe bună dreptate, că secolul al XVI-lea, și în special a doua jumătate, este o perioadă de largă receptare a noilor conținuturi culturale. Europa Centro-Răsăriteană, precum și aceea Sud-Orientală oferă multe alte exemple privitoare la orizontul intelectual, demonstrând o treptată conștientizare a vieții intelectuale. Dacă manifestările culturale de la cancelaria imperială pragheză, de pe lângă aceea regală din Buda ori din cadrul Universității din Pécs marchează epoca de început a umanismului acestui spațiu (secolele al XIV-lea și al XV-lea), anii de înflorire coincid
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
deține această taină, dimensiunea sa temporală prilejuindu-i transcenderea unuia dintre capitolele ce definesc infrastructura istoriei: geografia. E lesne să deslușim privirea în perspectivă, fața întoarsă spre viitor, și nu spre trecut. De unde izvorăște marea libertate dacă nu tocmai din conștientizarea dublei valori, pământene și celeste, a omului? Ideea l-a purtat mai departe pe evreu, așa cum interesul s-a deplasat spre verbul „a fi” și nu spre „a avea”. Avuția comerciantului, mai târziu a bancherului sau a burghezului e un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că ne petrecem o treime din viață dormind și că visele ocupă 20% din timpul somnului, este ușor să stabilim în ce măsură activitatea onirică prezintă importanță pentru existența noastră. Ca urmare, a fi interesați de vise nu este o fantezie, ci conștientizarea unui fenomen esențial al vieții psihice. Istoria ne arată, de altfel, că din cele mai vechi timpuri oamenii au manifestat interes pentru vise și au încercat să le găsească semnificațiile, să le pătrundă misterele. Există numeroase chei de interpretare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visul este o activitate inconștientă și încă de la trezire conștientul își reia activitatea și începe să șteargă toate amintirile deranjante sau compromițătoare. În plus, cenzura (vezi capitolul I) continuă să vegheze chiar și atunci când dormim. Ea se opune fără întrerupere conștientizării conținuturilor refulate. La fel ca și Cerberul, ea păzește poarta infernului ființei noastre. Dat fiind că inconștientul este constituit din dorințe nesatisfăcute, din gânduri reprimate sau din dorințe nepermise, el are un caracter amenințător, deranjant și dureros. De exemplu, impulsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile recurente nu se opresc decât odată cu rezolvarea concretă a problemelor sau cu interpretarea lor, adică prin conștientizarea cauzelor interioare sau exterioare. Capitolul IV INTERPRETAREA VISELOR «Vrei să te cunoști? Consultă-ți visele.» Epictet « Un vis neinterpretat este ca o scrisoare necitită.» Brakhot 55 b Tocmai am stabilit că visul provine din inconștient. Din cauza abandonului fizic și mental
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
furnizarea percepției individuale, studierea simbolului în funcție de cultură, ajungerea, în cele din urmă, la adevărata semnificație obiectivă, esențială și universală a simbolului - explică cum derivă interpretarea simbolurilor din cunoașterea de sine. Căci descoperirea sensurilor induce identificarea anterioară a proiecțiilor personale, apoi conștientizarea subiectivității lor și deci, prin căutarea neutralității, dispariția atașamentului de punctele de vedere individuale și culturale, pentru a se deschide către o conștiință universală. Interpretarea simbolurilor prin căutarea de sens ne invită permanent să lucrăm cu noi înșine. 4. Metodologie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cel ce visează primește un salariu, asta înseamnă că beneficiază de rezultatele muncii sale. Modul de plată este la fel de semnificativ. Fie că e vorba de a da sau de a primi bani, monezile și bancnotele simbolizează imediatețea și mai ales conștientizarea actului împlinit. Psihanaliza a insistat de la început asupra valorii terapeutice a plății cu bani gheață: persoana măsoară în mod concret costul terapiei. La polul opus, cecul sau cardul reduc conștientizarea. Persoana nu își asumă sau refuză costul. O altă interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
primi bani, monezile și bancnotele simbolizează imediatețea și mai ales conștientizarea actului împlinit. Psihanaliza a insistat de la început asupra valorii terapeutice a plății cu bani gheață: persoana măsoară în mod concret costul terapiei. La polul opus, cecul sau cardul reduc conștientizarea. Persoana nu își asumă sau refuză costul. O altă interpretare, contrarie celei precedente, este de a considera că moneda are un caracter mai copilăresc (banii de buzunar dați copilului): trebuie să aștepte să fie major pentru a avea un carnet
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îl regăsim în expresia «este perlă rară». Ceea ce trăiește subiectul este unic și merită să fie apreciat sau măcar considerat din acest punct de vedere. Perla ne invită să nu trecem pe lângă experiențe, să nu ne ignorăm valoarea. În realitate, conștientizarea intervine adesea după ce faptul s-a consumat. Ne dăm seama (prea târziu!) de șansa pe care am avut-o sau de fericirea de care ne-am bucurat la momentul respectiv. Aproape de fiecare dată ne dăm seama prea târziu de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
târziu!) de șansa pe care am avut-o sau de fericirea de care ne-am bucurat la momentul respectiv. Aproape de fiecare dată ne dăm seama prea târziu de cea ce am pierdut. În acest caz, visul oferă subiectului mesajul unei conștientizări imediate că situația prezentă trebuie trăită din plin. Lemn Lemnul simbolizează dimensiunea brută, naturală și sălbatică. Spre deosebire de materialele moderne, nu are nevoie de intervenția omului. Nu este creația omului, ci a lui Dumnezeu. Exprimă deci partea liberă și instinctivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce interzice orice libertate, puterea castratoare. Zidurile de apărare semnifică atitudinea defensivă a subiectului. Reușita poate avea drept corolar frica și privațiunea. Castelul mai simbolizează, în anumite interpretări, iluzia, dorința nesatisfăcută, utopia. Capătă sens ca evocare a efemerității, printr-o conștientizare pozitivă ori o fixare a scopurilor inaccesibile. Există astfel castele din cărți de joc sau de nisip, construcții fragile destinate distrugerii, sau «castele în Spania», având valoarea mirajelor, a speranțelor vane și a viselor sterile. Cald, frig Căldura simbolizează iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fulgere de mânie». În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipire» de geniu sau «a se ilumina»); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulger»; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr. Consolidând această semnificație, verbul «a resuscita» înseamnă, conform etimologiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
noi, educatorii. Că trebuie să ne asumăm noi roluri în concordanță cu recentele evoluții. Înțepenirea noastră într-un proiect de formare învechit, poate revolut, anunță că ceva nu e în regulă cu noi. În fața schimbării, trebuie să devenim maiă schimbători. Conștientizarea unei stări de fapt este începutul unui nou mod de a gândi și de a acționa. Încercăm, așadar, să aducem câteva argumente în favoarea poziționării corecte în fața acestor realități și pledăm pentru înnoirea instrumentelor noastre psihopedagogice. Îi rugăm și pe alții
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele se întrepătrund parțial, se potențează reciproc, se presupun unele în altele. Procesul autonomizării este deosebit de complex, acesta presupunând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
explicită și strategiile metacognitive Cultura de tip cyber repune în discuție relația dintre accederea implicită și explicită la formațiunile cunoașterii. Să vedem acum în ce constau cele două maniere de cunoaștere. Raportarea omului la lume se face prin cunoașterea sau conștientizarea acesteia, în mod direct sau indirect. Sunt mai multe fațete ale cunoașterii: o modalitate învățată pe cont propriu, prin experimentare directă și trăire, o ipostază acaparată de la alții, prin intermediere subiectivizată și personalizată, o manieră obiectivă, prin raportare la date
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a unui flux informațional care ne inundă pe măsură ce executăm o sarcină (inclusiv de învățare!). Stocarea sau memorizarea principalelor secvențe ale acestei gestiuni ingenue formează un ansamblu de cunoștințe implicite și explicite care funcționează ca un sistem de detecție și de conștientizare a erorilor. Amaury Dehamel, într-un studiu privind tratamentul cognitiv al informației (2001) denumește acest sistem de detecție „cunoștințe”, iar secvența de acțiune controlată de acest sistem - savoir-faire (literal, a ști să faci; mai exact, pricepere, deprindere). Descripția este valabilă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ocazie de învățare propriu-zisă și 3. evaluarea trebuie vizată ca o modalitate de a lua act de ceea ce se învață (prin metacogniție). Scopul ultim al evaluării rezidă în a-i determina pe educați să-și tuteleze singuri formarea, printr-o conștientizare și o priză de conștiință a ceea ce au făcut sau urmează să facă în continuare. 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai mult despre instrucția mobilă (m-learning), ca despre o etapă post e-learning
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de conexiune fără limite Consum de timp pentru deplasarea la un site de pe internet Conexiunea se face fără cheltuieli de timp datorate deplasărilor Consum de timp pentru întâlnirile în grup Grupul este constituit prin conectivitatea virtuală Comunicare săracă, datorită insuficientei conștientizări a membrilor grupului Comunicare bogată, fără inhibiții, cu inflexiuni subiective Feedback-ul pentru elev/student Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) Pas cu pas Întăriri permanente, multidirecționale Asincron, în momente dinainte precizate Atât sincron, cât și asincron Prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
privind obiectivele: maximalizarea capacității de performanță, dezvoltarea aptitudinilor motrice, cognitive, afective și emoționale, controlul, obiectivarea și evaluarea activității și colaborării dintre antrenor, sportiv și colectivul de asistență științifică; c. principii privind conținutul: interdisciplinaritatea, raționalizarea și operaționalizarea; d. principii metodico-strategice: individualizarea, conștientizarea, motivația și efortul voluntar, accesibilitatea, interacțiunea mijloacelor verbale cu cele neverbale, supraînvățarea, modelarea, simularea, specializarea și autoreglarea sportivului. 2. Principiile specifice ale antrenamentului sportiv În această categorie se includ principiile care acționează preponderent în antrenamentul sportiv și care sunt utilizate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]