3,801 matches
-
fi considerate părți componente ale programelor pentru adulți. Cursurile reprezintă generic o expunere, predarea unei materii/discipline de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri, de seminarii aplicative de o durată mai scurtă sau mai lungă. Problema conceperii, organizării și derulării de cursuri și programe de educație pentru adulți este însă cvasisimilară. Datorită similarității problematicii manageriale pe care o comportă, de multe ori, acești termeni sunt folosiți juxtapuși. De aceea, îi vom trata împreună, semnalând, acolo unde estecazul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
avizat al ofertelor educaționale, cu interese și așteptări tot mai clare de pregătire. De aceea, oferta de formare trebuie atent gândită și pregătită, astfel încât să satisfacă nevoi de formare diverse și să atragă cât mai mulți cursanți. Procesul managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți presupune o înlănțuire ciclică a unor etape: identificarea nevoilor de formare, proiectarea și implementarea ofertei, evaluarea (Hălmăgean, 2001, p. 113), etape care sunt, de fapt, similare cu ale oricărui proces managerial ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective. Programele și cursurile de educație a adulților sunt organizate în funcție de variabile precum: mărimea și caracteristicile grupului-țintă, interesele grupului-țintă, timpul necesar în atingerea competențelor de dezvoltat, numărul și tipul întâlnirilor dintre cursanți și profesori, logistica necesară, specificitatea conținutului etc. În conceperea unui curs/program de educație a adulților, este necesar să se parcurgă câțiva pași (Caffarella, 2002, p. 23): descrierea unei imagini de ansamblu a conținutului, elaborarea unui plan de idei, aranjarea ideilor în ordinea importanței lor, formularea obiectivelor, schițarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de implementare, cu toată problematica specifică, pentru ca, în final, să-l evaluăm multidimensional (atât cu privire la calitatea cursului pe ansamblu, cât și cu privire la rezultatele obținute etc.). Să vedem, mai detaliat, în ce constau etapele distincte, anterior menționate, ale procesului managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți și care este specificitatea acestora. Este de menționat că aceste delimitări/etapizări le-am făcut mai mult din punct de vedere didactic, deoarece se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În instituțiile de educație a adulților sunt planificate, dezvoltate, promovate și implementate diverse programe/cursuri. Programele educaționale cuprind cursuri și module care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situație familială, vârstă, domiciliu, resurse disponibile; de exemplu, accesul la tehnologii de informare și de comunicare și competența de a le folosi) și alte date care să contureze un profil individual cât mai fidel. Astfel de date sunt indispensabile pentru conceperea unui curs adaptat, care să vină în întâmpinarea unor nevoi reale ale adultului devenit educabil și care să asigure acestuia nivelul dezirabil de cunoștințe și competențe. Nu vom insista asupra acestei etape, asupra manierei în care se realizează analiza cerințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematica aferentă realizăriilor; - aspectele financiare (modalități și condiții de plată, costul fiecărei activități pentru cursant și pentru instituție etc.): cine stabilește bugetul de dezvoltare/derulare a cursului, cine îl controlează, ce „putere” are coordonatorul cursului de a dirija alocarea fondurilor, conceperea și păstrarea evidenței disponibilului de bani etc. Pentru ca această etapă a proiectării să fie realizată cu maximă eficiență, trebuie traversate următoarele subetape: - definirea problemei: numărul de studenți și nevoile acestora, nevoile instituției, acest ultim aspect fiind recomandat să se realizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însă vom puncta că diferitele aspecte urmărite în evaluare (cu privire la evaluarea formatorului, a cadrului didactic, a suportului de curs, a rezultatelor învățării etc.), menționate de asemenea în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă. Acronimul CIPP derivă de la: contextul evaluării (date descriptive despre obiectivele cursului, despre rezultatele intenționate, despre criteriile de măsurare), input (strategia de concepere a cursului), proces (procedurile și strategiile de implementare/derulare a cursului) și produs (succesul cursului - evaluare sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată de evaluatori externi sau interni, uneori pentru cercetare. • Autoevaluarea este realizată de managerul cursului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de formare, care, ca orice sistem, este compusă din elemente interdependente ce produc efecte distorsionante. Aceste elemente au fost grupate de către Dennery (2001) în patru categorii: 1. Actorii formării, respectiv persoanele care contribuie direct sau indirect la definirea obiectivelor, la conceperea și organizarea formării, sunt cei care execută activitatea de formare. Pot fi formatori sau alte persoane ce intervin în procesul de formare. 2. Procesul formării este ansamblul de activități realizate de diferiți actori ce permit obținerea rezultatelor așteptate în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clarifică exact ceea ce vrea să spună în și prin spectacol. Lectura, în faza ei inițială, e de factură eseistică. Are drept scop descoperirea și extragerea unor teme cu aderență imediată la preocupările și sensibilitatea spectatorilor. O altă etapă constă în conceperea și elaborarea formei ca act de identitate al spectacolului. Inventive și riguroase, toate spectacolele lui Alexa Visarion, din punct de vedere al formei, nu se confundă cu ficțiunea dramaturgică, deși o radiografiază cu transparență, fără să o complice sau obscurizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ales conotațiile se desprind de la sine, nu insistăm; ar fi numai aceasta o temă de interpretare a legendei) de acum inutili, opera odată împlinită, veghează la căpătâiul lui Manole, și el, în sfârșit, mântuit. Eliminarea procedeelor destinate a crea iluzie, conceperea decorului ca pe o sculptură funcțională, cinetică și exploatarea mișcării atât pe verticală, cât și pe adâncime prim-plan al personajelor, soluția zidirii un asurzitor bombardament de planșe căzând precum cuțitul ghilotinei, pe ghidaje de la înălțimea de nouă metri, una
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Acest Nebun, personal cu o singură replică, rămâne în memoria spectatorului datorită tânărului Răzvan Vasilescu... [...] Florin Zamfirescu, actor ce credem că nu mai are nevoie a i se sublinia marile sale calități. El aduce însă ceva nou în modul de concepere al lui Woyzeck, își trăiește personajul ca într-o transă, iar replica rostită de el pare neimportantă, săracă, lipsită de teatralitate, raportată la drama interioară care-l macină; el dă senzația că nu-i ajung cuvintele spre a se exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
depistării unor mecanisme comune și deci a structurării unei teorii generale asupra violenței. Căutând diferitele forme ale violenței, din perspectiva psihologică, suntem obligați să investigăm manifestările violenței în relația, în interacțiunea, cu celălalt. întreaga dezvoltare a ființei umane, din momentul conceperii și până în cel al morții este condiționată de relația cu „celălalt”. încă din Antichitate omenirea a conștientizat faptul că ființă umană este „zoon politicon” adică un animal social, care nu-și realizează natura sa superioară, umană, decât într-o existență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
decedat (având în vedere ambivalența afectivă cu care l-au tratat), cât și față de cuplul parental (întrucât acești copii se consideră adeseori coautori la multiplele necazuri ale acestora). Mulți părinți cred că barca de salvare din tragedia lor existențială este conceperea grabnică a unui alt copil. O asemenea soluție nu este indicată până când cuplul nu reușește să-și „exfolieze”suferința pierderii respective. Rezultă că formula „copilului substitut”nu este deloc recomandată, deoarece se poate acompania de o suită de perturbări psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grație este excelent sugerat de J. Peric (2005, p. 62) prin maxima chinezească în care se spune că mama poartă copilul, iar tatăl poartă deopotrivă mama și copilul. Rezultă că implicarea tatălui în această tulburătoare aventură, ce se referă la conceperea și apoi educația unui copil, este indispensabilă deoarece, în absența lui nu se poate configura triada. Mai apoi, diversificarea atribuțiilor paterne din ultimii ani, în contextul restructurărilor pe care le-a înregistrat partajarea servituților domestice și conceptul însăși de autoritate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a "dreptului administrativ", în sine, respectiv a principiilor fundamentale ale dreptului administrativ, aflate la baza orientării conduitei autorităților administrației publice în raporturile lor cu particularii și garantând drepturile acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității de legiferare IOAN VIDA* PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Summary The control for the constitutionality of the enactment
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre o "identitate națională" în același sens în care vorbim despre identitatea personală înseamnă a considera că aceste categorii desemnează și altceva decât ceea ce desemnează, adică înseamnă a comite o eroare categorială. În plus, se invocă și unele dificultăți privind conceperea identității naționale, în sensul că pentru un individ ne putem reprezenta un moment al nașterii, dar pentru o națiune este mai greu; de pildă, care este momentul nașterii națiunii române, care este actul care îi certifică nașterea? Întrebări similare ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
respectiv. 3 A. Popescu, ibidem, p. 239. 4 Recomandarea nr. 199/2007 face, de altfel, trimiteri la o serie de documente comune ale Organizației Internaționale a Muncii, Organizației Maritime Internaționale și F.A.O., cum sunt spre exemplu Directivele facultative pentru conceperea, construcția și echiparea navelor de pescuit de mici dimensiuni sau Culegerile de reguli de securitate pentru pescari și navele de pescuit. 5 A se vedea, Comunicatul BIT/07/37 din 14 iunie 2007. 6 Ratificată și de România prin Decretul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul chinezesc dao, analizat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferențiază între identitate individuală și colectivă. La nivel individual, identitatea ar putea fi mai mult o problemă de trăsături sau elemente culturale: limbă, religie, obiceiuri; la nivel colectiv, e o chestiune de granițe. El ridică un semn de întrebare asupra conceperii granițelor în termeni de cultură sau elemente culturale și pune problema în termeni de schimbare a scalelor de percepție, a referințelor și reperelor, dar nu furnizează o alternativă clară pentru că nu reușește să ofere alte criterii pentru judecata socială (a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
secolelor XIII-XIV ("Le regard transimaginaire de Maître Eckhart". Thomas 64) și care se va regăsi mai târziu în scrierile lui Michelangelo (imaginea inspirată de divinitate se află în blocul de marmură, de unde artistul o aduce în lumină), dar și în conceperea operei plastice cu subiect religios. Pentru a exprima funcția dinamică a imaginii, teologul german creează un ansamblu de verbe: bilden, entbilden și überbilden (respectiv: a imagina, a "dez-imagina", a supra-imagina), tripletă ce ne indică o primă diferență de esență între
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură religioasă de tip monastic s-a pliat pe o societate slab dezvoltată urban, care nu a putut să constituie alternativa economică, socială și culturală a "cetății de scaun". Practic, conceperea rețelei de centre locuite din teritoriile românești părea să răspundă în oglindă sistemului puterii: un autocrat, căruia i se subordonează în egală măsură și lumea laică, și cea clericală − o stratificare minimală a spațiilor de civilizație, cu o Curte constituită
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
occidentală, s-ar putea afla răspunsuri la unele întrebări legate de asemănarea de ordin tematic dintre imaginarul local și alte forme ale sale din evul mediu european. Formațiunile discursive sau seturile de numitori comuni, ca și importantele diferențe filosofice în conceperea puterii politice ar putea arăta măsura și modul în care societățile medievale au interpretat moștenirea comună; de asemenea, ce anume s-a păstrat din întâlnirea dintre teoria antică asupra puterii, iudeo-creștinism, tradiția apostolică și sistemul politic imperial roman. În urma analizei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
totul specială la Heidegger. În acest fel, ea capătă un sens "logic", care o apropie de cel al constituirii de tip judicativ. Pentru a înțelege mai bine această legătură, ar trebui refăcut întregul demers heideggerian privind "deținerea prealabilă", "privirea prealabilă", "conceperea prealabilă" și modalitățile prin care acestea asigură fundamentarea existențială a enunțului, socotit el însuși un efect ontologic al "explicitării de ordinul înțelegerii".166 Dar despre această constituire va fi vorba mai cu seamă în partea a doua. În toate acestea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]