8,426 matches
-
rămâneau decât doi electori protestanți: de Saxa și de Brandenburg. Numeroși principi protestanți considerau că împăratul își depășise cu mult drepturile, ceea a constituit cauza majoră a continuării conflictului. Au rămas sub arme trei principi, în fruntea trupelor de mercenari: contele Ernst von Mansfeld, cel mai puternic, reîntors spre malurile Rinului în fruntea a 20000 de oameni; ceilalți doi, Christian de Brunswick și Georg Friedrich de Baden-Durlach, aveau fiecare câte 15000 de oameni. Aceste trupe de aventurieri erau motivate mai mult
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de necontestat, în Germania. În acest context, în 1641 au început convorbirile pentru deschiderea negocierilor de pace, dorită de toți beligeranții. Această speranță nu se va concretiza decât câțiva ani mai târziu, luptele continuând. În Germania, comanda trupelor franceze ale contelui Guébriant a fost preluată de mareșalul Turenne. Confruntat cu trupele imperiale ale lui Mercy, acesta va fi sprijinit de ducele Enghien, iar francezii cuceresc pentru scurt timp Fribourg, la 3 august 1644, apoi își întăresc pozițiile pe valea Rinului. Principalele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în măsură să anexeze Țările de Jos austriece. Ea a recunoscut soțului Mariei-Tereza de Habsburg dreptul la coroana imperială, Ludovic al XV-lea considerând cu naivitate că în acest fel va pune capăt războiului de succesiune. După negocierile de pace, contele de Saint-Séverin, care reprezenta curtea de la Versailles, nu a cerut nimic pentru Franța: "Maiestatea Sa preacreștină are grijă să facă pacea nu o pace negustorească, ci una regală", anunța el plenipotențiarilor uimiți 273. Diplomația europeană nu a putut împiedica ocuparea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Alexandru 302. În Austria, Metternich era convins că numai o confruntare armată cu Franța va împiedica dezmembrarea Imperiului său. Războiul Austriei cu Franța era necesar, o altă explicație regăsindu-se cu claritate în instrucțiunile date la 29 ianuarie 1809 generalului conte Wallmoden, de a cere ajutor Angliei: "Dorința Austriei, dacă va reuși să distrugă sistemul tributar al lui Napoleon, este de a vedea toți principii reintrând în posesiunea statelor ce le aparțineau legitim înainte de a fi uzurpate de Napoleon. Acest principiu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
său de construcție neogreacă la München, Ludovic I de Bavaria, își instala fiul în vârstă de 17 ani în reședința de la Atena. Dar tânărul rege nu știa nimic de Grecia 330. Consiliul de regență era condus de către un jurist liberal, contele Joseph von Armansberg (1787-1853). Au fost aduși și 3 500 de soldați bavarezi și funcționari 331. Statul și administrația au rămas străine poporului grec. Când regele s-a căsătorit cu Amalia de Oldenburg, prințesă protestantă, grecii ortodocși s-au declarat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Înfrângerea Rusiei mărturisea arhaismul unei țări incapabile să suporte un război de anvergură și distrugea un mit, existent din 1815, cel al unei Rusii puternice. Congresul de la Paris, reunit în perioada 25 februarie 30 martie 1856396, a fost prezidat de contele Walewski, ministrul de externe al Franței. Rusia a fost marea perdantă în urma războiului și a hotărârilor Congresului de la Paris. Congresul nu a soluționat și "problema italiană", în ciuda aportului militar al Piemontului. Deși Cavour prezentase un memoriu, Metternich a răspuns: "Italia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Metternich a răspuns: "Italia nu este decât o noțiune geografică". Unificarea s-a realizat prin război, ca și cea a Germaniei. Discuțiile aprinse și interesele divergente în privința unirii Principatelor Române au împărțit marile puteri în trei tabere. Franța, prin glasul contelui Walewski, Rusia care, ca țară învinsă, dorea să obțină o pace cât mai puțin defavorabilă -, Prusia și Italia (ambele urmărind scopuri identice, adică realizarea unității politice) s-au pronunțat fără rezerve pentru unirea Principatelor; Anglia s-a pronunțat cu rezerve
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că Tratatul austro-german nu o angaja să acorde ajutor Austro-Ungariei în cazul unui atac contra Rusiei 454. Desigur, moral ar fi fost imposibil de adoptat o hotărâre care să determine care dintre cele două părți era agresorul. Împăratul Germaniei și contele Caprivi, care în 1890 au anulat Tratatul de contra-siguranță întrucât crea "o situație prea complicată", au făcut totuși proba sensului comun pe care îl dădeau acestuia. Poziția puternică a Germaniei se resimțea tot mai mult în relațiile internaționale. Începutul anului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
semnat în Sala Oglinzilor de la Versailles, la 28 iunie 1919538; semnatarii erau Clemenceau, W. Wilson și Lloyd George, din partea puterilor învingătoare; de partea cealaltă, copleșiți de gravitatea momentului și de povara clauzelor cuprinse în tratat, membrii delegației germane, condusă de contele Ulrich Graf Brockdorff-Rantzau. Din punct de vedere teritorial, Germania pierdea Alsacia și Lorena în profitul Franței, Schleswig-ul în cel al Danemarcei 539, iar regiunea Saar a fost plasată sub tutela Ligii Națiunilor 540: în total, teritoriul Germaniei se micșora cu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
București, 1998. KISSINGER, Henry, Diplomația, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Memoiren, I-II Band, Wilhelm Goldmann Verlag, 1981. KOCKA, Jürgen, Les bourgeoisies européennes au XIX-ème siècle, Paris, 1996. KOHL, Helmut, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999. KROCKOW, Christian conte von, Germanii în secolul lor (1890-1990), All, București, 1999. LACHE, Șt., ȚUȚUI, Gh., România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978. LAGARDE, G. de, Individualisme et corporatisme au Moyen Âge, "Etudes" II, Universit( de Louvain
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stat german", rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului romano-german (1806). Documentul stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat conform principiului majoritar, succesiv de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Gh. Bichicean, op. cit., p. 137-138. 236 După ce reușise să organizeze apărarea localităților Ratisbonne și Ingolstadt, a murit în acest din urmă oraș. 237 D. Ogg, op. cit., p. 472. 238
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ale Principatelor. Domnitorul I. Caragea (1812-1818), de pildă, primea informații prin intermediul cavalerului de Gentz. În capitala Austriei se afla și Tudor Vladimirescu (Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 55). 315 G. Hermet, op. cit., pp. 171-172. M. Tymowski, op. cit., p. 73. 316 Contele Klement Metternich (1773-1859) a fost numit ministru de externe al Imperiului Habsburgic în ajunul semnării Tratatului de la Schoenbrunn (14 octombrie 1809), care îngenunchea total Austria după înfrângerea celei de-a patra coaliții. Istoria diplomației, I, pp. 417, 433. 317 H.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
elaborate de Haushofer. 325 Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 166-167. 326 Ibidem, p. 129. 327 Ibidem. 328 Ibidem, p. 131. 329 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 155. 330 Grecia independentă număra 50000 km2 și opt sute de mii de locuitori. 331 Contele Joseph von Armansberg, profesorul Ludwig von Maurer și generalul Wilhelm Freiherr von Heydeck (1788-1861) au condus în 1826 echipa de consilieri militari trimiși de Ludovic I pentru a forma noua armată greacă. 332 Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 138-139 333
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
380-387. Teoretician la revoluției industriale din Anglia este creditat Adam Smith (A. Maurois, Istoria Angliei, pp. 190-191). 346 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 30. 347 Mary Fulbrook, op. cit., p. 133. 348 T. S. Ashton, op. cit., pp. 39-41, 65-66. 349 Christian conte von Krockow, Germanii în secolul lor, 1890-1990, All, București, 1999, p. 19. 350 Pentru această perioadă, vezi W. Manchester, Armele lui Krupp, București, 1973, pp. 80-83. 351 P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, I, All, București, 1998, pp. 7-8
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1858, cele două Principate Române s-au unit, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn la 5 și respectiv 24 ianuarie 1859 (Iași și, respectiv, București). Gh. Bichicean, op. cit., p. 98. 398 Mary Fulbrook, op. cit., p. 41. 399 Christian conte von Krockow, Germanii în secolul lor (1890-1990), All, București, 1999, p. 19. 400 J. Kocka, Les bourgeoisies européennes aux XIX-ème siècle, Paris, 1996, p. 17. 401 În acest sens, a se vedea și Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în 1952, la vârsta de 82 de ani, cu titlul de președinte de onoare pe viață al Comitetului Olimpic Internațional. Henri de Baillet-Latour, a fost președintele C. I. O. între 1925 și 1942. În timpul președinției sale, care a durat șaptesprezece ani, contele de Baillet-Latour a luptat neobosit pentru menținerea idealurile olimpice. El a încercat în permanență să păstreze sportul liber, departe de orice comercializare și la înălțimea nobilimii și frumuseții sale ca mod de a fi. Pierre de Coubertin a fost președintele
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
atunci cînd nu mai erau în contact, ar trebui să se identifice una cu alta pentru ca tot ceea ce, în experiențele lor, îi era străin unei sau alteia să fie absorbit în gîndirea lor comună. Cînd domnișoara de Lespinasse îi scrie contelui de Guibert, îl poate face să înțeleagă ceea ce simte departe de el, dar în societăți și medii mondene pe care el le cunoaște, fiind și el legat de acestea. El și-o poate închipui pe iubita sa, după cum și ea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de Gheorghe Adamescu, Moldova, Iași, 1998, vol. I, pp. 177-178 (n. tr.). Julie de Lespinasse (1732-1776), femeie de litere franceză, al cărei salon era frecventat de iluștri oameni de cultură ai epocii, printre care d'Alembert. Corespondența sa cu Jacques-Antoine-Hippolyte, conte de Guibert (1743-1790; viitor membru al Academiei Franceze), cu care a avut o relație amoroasă, a fost publicată în volum. 32 (V28) prin noi înșine și prin propriile frămîntări. 33 (V29) nici pe moment, nici mai tîrziu, cînd ne amintim
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan în ușoară pantă. O scară înaltă din piatră urcă printr-un capăt al cerdacului foarte larg și umbros. Un bărbat cu figură distinsă de conte ne întâmpină poftindu-ne în casă. Intrăm și ochii ne sunt atrași de tablourile dintre care unele încă miros a ulei proaspăt...Când atmosfera s-a mai încălzit, maestrul ne spune că „Arta n-are nevoie de robi. O domini
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
întrebuințări ale mărcilor personale care îndeplinesc o funcție în propoziție (subiect, complement direct...) și care pot fi înlocuite cu grupuri nominale. Însă, în momentul de față, vom lua în considerare următoarea întrebuințare: (Nana, după ce a rupt relația cu protectorul bogat, contele Muffat, cere vești despre el de la fostul ei frizer, Francis:) A, e cu Rose acum, spuse ea. Ei bine, să știi Francis că puțin îmi pasă!... Să vezi, nenorocitul! Îți deprinde obiceuri, nu așa, nu poate să țină post doar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o rugam, de față cu stăpână-sa, mă respingea cu încăpățînare... Contelui în schimb, în timpul ceremoniei, chiar în clipa în care îmi dădea cuvântul... Și el rîdea citind, fățarnicul... Iar eu, ca un prost...Nu, domnule conte, degeaba, n-o vei avea...n-o vei avea97! Acest fragment este centrat pe momentul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
oare să înșeli ? Când o rugam, de față cu stăpână-sa, mă respingea cu încăpățînare... Contelui în schimb, în timpul ceremoniei, chiar în clipa în care îmi dădea cuvântul... Și el rîdea citind, fățarnicul... Iar eu, ca un prost...Nu, domnule conte, degeaba, n-o vei avea...n-o vei avea97! Acest fragment este centrat pe momentul enunțării și pe subiectivitatea locutorului. Întâlnim astfel fenomene dialogice (vocative, interogații, "nu", "n-o vei avea"...), enunțuri neterminate etc. Dintre aceste ele-mente subiective, putem evidenția
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un prost", "fățarnicul". Este vorba despre substantive de calitate 98. Din punct de vedere sintactic, le identificăm datorită proprietății de a putea figura în două poziții speciale: acest sau -l + Substantiv de calitate + cum e + Substantiv (acest perfid cum e Contele), și în incident în diferite locuri ale frazei (Citea, rîzând, perfidul!). Acestor particularități sintactice le sunt asociate particularități semantice care le separă de substantivele obișnuite. În timp ce acestea din urmă au un semnificat relativ stabil, independent de cutare sau cutare enunțare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
putem delimita a priori. În plus, prin folosirea în incidentă a substantivelor de calitate, atribuirea acestor substantive unui individ trebuie să fie justificată printr-o legătură semantică între acest individ și predicatul care îi este atribuit: în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind". Astfel, substantivul de calitate este strâns legat de subiectivitatea enunțiativă și de actele de enunțare individuale. Este de ajuns să apară acest tip de substantive pentru a se impune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa e cu încălțământul, cizme roșie, meși galbeni și cipici negri europeni.“ Cu două luni mai devreme, poposise scurt timp în același oraș contele Anatol Demidov, în fruntea unei expediții științifice ale cărei rezultate le va consemna în al său Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Imaginea lui asupra preumblării aristocratice de la Șosea seamănă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]