10,875 matches
-
între bunici în special bunicii materni și nepoți, o intimitate mai lipsită de constrângeri și de reglementări normative decât acea existentă între părinți și copii; vârstnicii și copiii par a se simți în largul lor împreună, întrețin cu multă ușurință conversații libere (fără constrângeri care vizează subiectul abordat sau formele gramaticale), reprezintă unii pentru ceilalți buni ascultători, permițând exprimarea necenzurată a gândurilor și sentimentelor, iar aceasta face ca unii să devină cu ușurință confesorii și, deseori, complicii celorlalți, își acordă reciproc
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ar fi avut un caracter catarctic, subiecții care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se practicau sporturi mai
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
bolnav. Un prim contact pozitiv va influența favorabil atât diagnosticul, cât și tratamentul. Dacă bolnavul nu-și va destăinui, în mod spontan, propriile sale probleme, atunci revine medicului sarcina de a acționa cu tact și prudență, a începe să conducă conversația. Se va lua în discuție felul de viață, situația profesională sau școlară, familială, adaptarea la mediul social al bolnavului, precum și bolile suferite de acesta anterior, modul de debut și evoluție a bolii actuale, starea prezentă. Convorbirea medicală Pentru a se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
școlară, familială, adaptarea la mediul social al bolnavului, precum și bolile suferite de acesta anterior, modul de debut și evoluție a bolii actuale, starea prezentă. Convorbirea medicală Pentru a se realiza o anamneză, între medic și bolnav se va desfășura o conversație cu caracter de interviu, care ulterior trebuie să se transforme într-o relatare liberă, nedirijată, deschisă și sinceră a bolnavului (narațiunea clinică a bolii). Convorbirea medicală urmărește clarificarea diagnosticului în scopul instituirii celui mai adecvat tratament. În acest sens sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie să se transforme într-o relatare liberă, nedirijată, deschisă și sinceră a bolnavului (narațiunea clinică a bolii). Convorbirea medicală urmărește clarificarea diagnosticului în scopul instituirii celui mai adecvat tratament. În acest sens sunt avute în vedere următoarele reguli ale conversației medicale cu bolnavul: a) medicul nu trebuie să pună bolnavului întrebarea într-un anumit fel și nu trebuie să aștepte răspunsul acestuia, ci bolnavul trebuie să aibă impresia că el este cel care dă sensul discuției; b) medicul trebuie să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-și observe bolnavul, cu răbdare și înțelegere, fără a influența răspunsul acestuia; c) medicul trebuie să deducă, din relatările bolnavului, elementele valorice semnificative în raport cu boala, eliminând toate amănuntele lipsite de importanță clinică. Se au în vedere următoarele aspecte din cursul conversației: vocea, mimica, gestica, ținuta corporală, igiena personală, manifestările emoțional-vegetative ale bolnavului etc.; d) este deosebit de important mai ales ceea ce bolnavul relatează în mod spontan, faptele sau evenimentele care-l interesează sau care l-au impresionat cel mai mult din trecutul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu-i sugereze idei străine etc.; g) conducerea discuției medicului cu bolnavul depinde de atitudinea, atenția și interesul medicului, ca stil profesional, fapt care contribuie în mare măsură la crearea unei atmosfere de intimitate favorabilă contactului și desfășurării sincere a conversației; h) pe tot parcursul conversației medicul trebuie să aibă o atitudine de seriozitate prietenească, deschisă și înțelegătoare, dând impresia că poate oferi încredere și ajutor eficient bolnavului în rezolvarea problemelor acestuia. În psihiatrie, convorbirea medicală cu copiii și adolescenții, are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc.; g) conducerea discuției medicului cu bolnavul depinde de atitudinea, atenția și interesul medicului, ca stil profesional, fapt care contribuie în mare măsură la crearea unei atmosfere de intimitate favorabilă contactului și desfășurării sincere a conversației; h) pe tot parcursul conversației medicul trebuie să aibă o atitudine de seriozitate prietenească, deschisă și înțelegătoare, dând impresia că poate oferi încredere și ajutor eficient bolnavului în rezolvarea problemelor acestuia. În psihiatrie, convorbirea medicală cu copiii și adolescenții, are un caracter particular. De regulă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginare; d) anomalii marcate în producerea vorbirii, incluzând volumul, înălțimea, accentul, viteza, ritmul și intonația; e) anomalii marcate în formarea conținutului vorbirii, incluzând uzul stereotip și repetitiv al vorbirii; f) deteriorare marcată în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții, cu toate că posedă un limbaj adecvat. 3) Repertoriu restrâns de activități și interese, manifestat prin următoarele aspecte: - mișcări stereotipe ale capului; - preocupare persistentă pentru anumite părți ale obiectelor; - indiferență marcată în legătură cu modificări în aspectul banal al ambianței; - insistența irațională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și „înțelegere” psihologică a „cazului”, dar, în egală măsură, și probleme serioase de psihopatologie. De regulă, în practica curentă atenția este centrată pe suferințele relatate de bolnav. Este un punct de vedere care însă rămâne cantonat la aspectul formal-extern al „conversației medic - bolnav”. Esențialul în înțelegerea acestei „suferințe” este ca să pătrundem dincolo de relatările bolnavului, pentru a descoperi și înțelege natura personalității acestuia, motivele și mobilurile suferinței sale. Este necesar prin urmare, adoptând o atitudine psihologică, să vedem cine sunt și cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau ca literatură și despre „manierele de altădată”. Acest din urmă subiect vizează fizionomia unei colectivități așa cum reiese dintr-o incursiune printre cărți românești publicate de la 1800 încoace care au ca subiect convenții retorice ale „epistolelor elegante”, coduri de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar de retorică (2002) autoarea realizează o sistematizare a domeniului, ocupându-se și de tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
muzică și școala sa de muzică. Tinerii au început să frecventeze întruniri - școala de educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul aristotelic, Grădina epicureică, Museion-ul din Alexandria ș.a.17. Odată cu acestea s-a modificat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre cerul albastru dominând ansamblul; dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și atletism; în fine, de jur-împrejur se înălțau printre ramuri de copaci clădirile gimnaziilor, sălile cu exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii”, discipolii lui Platon, își duceau viața în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale maestrului susținute în centrul exedrei și de studiul învățăturii sale prin conversații și dialoguri de tip socratic. Acesteia i se adăugau numeroasele jocuri funerare, regulate, consacrate zeităților - de obicei infernale, precum Poseidon, Adrastos sau Dionysos 11. Și, desigur, antrenamentul sportiv și întrecerile atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fabulis... fuit quidan nostrorum temporum Cato... Rerum quoque naturalium causas subtilissime perscrutator Cecropii dogmatis Attico se melle saginavit („Ca unul care era dedicat studiilor literare, a cucerit eternitatea prin învățături savante... Dialectician înfocat în cărți, maestru de declamație plăcut în conversații... a fost un Cato al vremurilor noastre... Chiar și cercetător minuțios al preceptelor ateniene în ceea ce privește cauzele fenomenelor naturale, s-a îndopat cu miere atică”). După Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ivana Markova, intră în dialog, „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și repezentările sale, comunică simboluri și furnizează grile de interpretare, influențează, schimbă, surpă stabilitatea, stimulează căutarea. Produse ale interacțiunii pe linia individ-grup-societate, născute și dezvoltate prin „conversații cotidiene” relative la circumstanțe culturale și istorice, reprezentările se referă deopotrivă la viața cotidiană, dar și la cea științifică, politică sau economică, furnizând un „aviz comun”, un „ultim cuvânt” la toate chestiunile cu care o societate se confruntă (Seca, 2001
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fără a mai pune la socoteală familiile și prietenii, a fost redusă la tăcere și supunere prin teroare primitivă și inocularea unei frici necontrolate. E. Psihologia cozii Motivul cozii (vom reveni într-un alt text asupra acestui motiv) a dominat conversațiile cotidiene, îndeosebi în timpul dictaturii lui Ceaușescu. În preocupările actorilor sociali, așteptatul la coadă (nu importă pentru ce - la magazine alimentare, la librărie, pentru o carte dorită, la instituțiile publice, pentru a solicita un drept sau a-ți satisface o plăcere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
importantă, cultivată de semeni, flatată, manipulând relații sociale și traficând binele altora. Orice societate are categorii de indivizi care se bucură de privilegii. Victoriile cotidiene priveau, în cea mai mare parte, procurarea alimentelor necesare supraviețuirii. Cuvântul noroc apărea frecvent în conversațiile zilnice: am avut noroc că am găsit brânză sau orice altceva, am avut noroc că am luat ceva fără coadă, am avut noroc că am intrat în magazin și am găsit ceva etc. Mi-aduc aminte că prof. ștefan Milcu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
peste noapte, mersul la cafenele sau grădini publice deveniseră minunate prilejuri de a vorbi câte-n lună și-n stele. Iar dacă cineva avusese norocul să vadă un film la care tânjeam cu toții, trebuia neapărat să-l povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are ea, exercițiul verbalizării depășeau cu mult producția scrisă. Pe bună dreptate, Andrei Pleșu considera că „euforia oralității explică, în opinia lui, absența literaturii de sertar și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Scrisul era asociat cu spațiul public: ne scriam articolele - teme de plan fără elan, ele erau spațiul cenzurii; oralitatea însemna libertate, creativitate, neconvenționalism, spontaneitate și, mai presus de toate, emoție. și, cu toate că funcționa suspiciunea, în cârciumi vedeai oameni absorbiți de conversații, degustând cu satisfacție imperfecțiunile răului, avantajele arbitrarului, limitele factorului uman, având adesea în centru un extrovert vesel care manipula cu artă contagiunea și ridica viața la rangul pe care-l merita. Se cădea în normalitate, se compensau frustrări, se sublimau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se poate deduce caracterul social al gândirii naturale ținând seama de patru proprietăți ale acesteia: a) extensiunea, adică împărtășirea unei idei, credințe etc. de către un grup social sau profesional, apartenența, adeziunea până la dobândirea identității sociale; b) modul de elaborare: prin conversație, comunicații interindividuale sau prin sisteme de relații și raporturi sociale. Ambele sunt marcate social (Doise, 1990), sunt subordonate dinamicii sociale, se supun unor reguli, norme, scenarii specifice diferitelor situații sociale; c) funcțiile sale sunt acelea de a orienta comunicările și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
context, prin interacțiunile în care erau implicați actorii sociali, prin sistemul de norme practicate de ei. Trei sunt mecanismele prin care se realizează acest transfer de la reprezentări către memoria colectivă: a) prin procesele obișnuite de comunicare, prin interacțiunile sociale curente (conversații, schimburi de păreri, discuții curente); b) prin apartenența grupală ce orientează conținuturile reprezentării, care elaborează coduri comune și conferă identitate; c) prin limbajul livrat de context, prin conservarea tipului de discurs ce transmite anumite semnificații și creează o gândire și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
imaginat situația în care o persoană matură conversează cu ofițerul de Securitate și îi dă informații sensibile despre rude, prieteni sau cunoscuți fără să-și dea seama ce face. În realitate, una dintre „subtilitățile” muncii operative era „exploatarea în orb” - conversația amicală cu un personaj despre care nu bănuiai că ar fi ofițer sau pe care-l cunoșteai ca „ofițer de serviciu”, un fel de responsabil oficial al întreprinderii, interesat de chestiuni economice, tehnologice sau, în orice caz, de cu totul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mâna lui, uneori refuză explicit să scrie, dar oferă oricâte informații i se cer, fără parcimonie și fără ezitare - evident, și fără remușcări. Singura urmă pe care o lasă acest gen de turnătorie sunt rapoartele ofițerului, care transcriu cu acuratețe conversațiile prelungite cu sursa, deși aceasta nu a fost nici o clipă recrutată în mod oficial. Opusul „exploatării în orb”, acest gen de relație ofițer-colaborator reprezintă, poate, fața cea mai respingătoare a poliției politice: avem de-a face cu informatorul pe deplin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]