14,043 matches
-
demiterea diplomatului român și că acest eveniment avea ca rezultat schimbarea politicii externe românești dând exemplu relațiile României cu Polonia și Iugoslavia, ceea ce în viziunea omului politic român , sublinia “un echilibru mai sănătos” al orientării externe a Bucureștiului. În desfășurarea convorbirii, istoricul român accentua pe fundamentele noii politici externe a României, una care apărea în totalitate anti - titulesciană. Pentru exemplificare redăm din cuprinsul textului redactat chiar de către Gh. I. Brătianu: “...În ce privește problemele externe, politica noastră se poate rezuma în următoarele puncte
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
face o putere europeană și o mare, primejdioasă, modificare a echilibrului de forțe, de unde și apropierea Vienei de Prusia (Neustadt) și chiar alianța cu Turcia (tratatul de subsidii). În raportul său din 18 septembrie 1770 către Maria Tereza, privitor la convorbirile de la Neustadt, Kaunitz făcea următoarele precizări: Friedrich al II-lea a recunoscut că, în cazul trecerii Dunării de către ruși, austriecii vor fi obligați să intervină, că el, Kaunitz, a fost de acord cu o pace rapidă, cerând regelui să conlucreze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ceară mediația noastră și să pună condiții rezonabile; dacă ea va refuza mediația noastră, eu, Kaunitz, mă voi socoti îndreptățit să presupun că ea a preferat să împingă lucrurile la extrem, ceea ce ne va obliga să decidem. Kaunitz a încheiat convorbirea sa cu Friedrich al II-lea, înșirând catehismul său politic, bazat pe o conlucrare strânsă, loaială austriaco-prusiană. Am abuzat de întinderea acestui rezumat al expunerii lui Kaunitz pentru că o socotim cheia deslușirii conduitei politice austriece: legături strânse cu Prusia, conservarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cel mai înalt grad de modul cum vor reglementa rușii și turcii soarta Principatelor pentru că promisiunile Petersburgului făcute Vienei și Berlinului erau... promisiuni care puteau fi escamotate. La 5 septembrie 1772, Thugut îi scria din Focșani lui Kaunitz despre o convorbire cu Alexei Orlov, căruia i-a spus că ar fi liniștitoare o angajare a țarinei de renunțare la intențiile sale anterioare față de Moldova și Muntenia, la care plenipotențiarul rus a replicat că Ecaterina a II-a i-a promis aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împărăției noastre decât să le acceptăm pe acestea”. După părăsirea congresului de la Focșani de turci, Consiliul imperial rus a aprobat, în ședința din 1 septembrie, următoarea propunere a lui Panin: să se comunice lui Rumianțev ca să ceară marelui vizir reluarea convorbirilor de pace, în care scop să se mai aplice turcilor o lovitură, trecându-se peste Dunăre un mic corp de oaste; „dacă însă toate acestea nu vor duce la pace, și a început și războiul suedez, atunci e necesar să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sustrăgându-se sub pretextul că țara lor fiind sub stăpânire reală rusească, tratativele trebuiau duse prin canal rusesc. Așadar, delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aristocratică în Moldova a eșuat din capul locului. Filanowicz, de pildă, îl condamnase la moarte pe Ladislas Poniatowski, arendaș în apropiere de Galați, numai pentru că acesta întreținea relații cu Budzinski, ce-l precedase pe Butkiewicz ca emisar al partidei aristocratice. Convorbirile avute cu fostul „înrolator” la Galați, George Skarlati (Charles), și cu urmașul acestuia, Loga (Radziszewski), i-au risipit repede orice speranță lui Butkiewicz, care va primi ordinul de a pleca la București odată cu izbucnirea revoluției în Țara Românească. Într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
abil fomentată de politica înveterată a Austriei, între maghiari și români din Transilvania și Banat, consacrând drepturile imprescriptibile ale acestor popoare, un acord și o înțelegere atât de necesare în ziua primejdiei”. La Panciovo, N. Bălcescu și Ilinski au purtat convorbiri cu Perczel, Ilinski amintind că agenții români se aflau sub protecția poloneză. După cum se știe, la 16 mai 1849, N. Bălcescu și însoțitorii săi s-au prezentat la Bem cu scrisorile de recomandare ale lui Michal Czajkowski și Bystrzanowski. Spre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
peștii, ci oasele. Noua raționalitate, permițînd conceperea organizării și existenței, ar permite perceperea și a peștilor, și a mării, adică și ceea ce nu poate fi pescuit"50. "Cel care raționează are nevoie de un dușman irațional" spune Edgar Morin în convorbirea pe care am avut-o în jurul operei lui Lupasco, "ei își dau seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt total neinteligibile în modul lor de raționalizare prea închis și au tendința să spună: e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, scrisă în 19352. André Breton și Stéphane Lupasco s-au cunoscut, frecventat și respectat. André Breton a fost printre primii care au sesizat importanța filosofiei lui Lupasco pentru înțelegerea artei. Într-o convorbire publicată la Madrid în 1950, Breton spune: "Se știe foarte bine astăzi că suprarealismul nu și-a propus nimic mai mult decît să facă mintea să treacă peste bariera pe care o ridică antinomiile precum acțiunea și visul, rațiunea și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
său susținut în acest sens, el nu a încetat să evalueze elementele de sprijin pe care le găsea în dialectica lui Heraclit și a lui Hegel (ținînd cont de recentele reviziuiri aduse de lucrările lui Stéphane Lupasco) ... "3. În această convorbire, Breton face trimitere la superba carte a lui Lupasco, Logique et contradiction 4, pentru care avea o admirație constantă. Într-adevăr, opera lui Lupasco este centrată pe ceea ce putem numi antinomii transfigurate. E tocmai ceea ce îl deranja pe Sartre: "Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
scrie: "Dacă Sfinxul grecilor grec prin excelență îi devora pe loc pe trecătorii care nu îi descifrau enigma, Mathieu îi ucide pe loc fie și numai dacă încearcă să o descifreze"21. SALVADOR DALI ȘI ÎNTUNECAREA LUMINII Într-una din convorbirile lui Alain Bosquet cu Salvador Dali, asistăm la acest interesant schimb de replici : " A. B.: Care este celebritatea cu care v-ar plăcea să vă petreceți noaptea ? S. D.: Din păcate, e mort : Max Planck. A. B.: Curioasă idee. S. D.: El
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
emul pe celebrul scriitor de science-fiction Alfred Van Vogt, autorul volumului Lumea Â10, pe care Boris Vian l-a întîmpinat și l-a tradus cu entuziasm. Este interesant de semnalat că și Cioran punea la îndoială principiul de identitate. În convorbirea cu Lea Vergine, Cioran evocă scurta sa carieră de profesor de liceu în acești termeni: "Elevul răspundea: "Un fenomen psihic este instinctual, normal". Iar eu: "Nu-i adevărat, tot ce e psihic e anormal, nu doar ceea ce e psihic, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
obiecție, făcută în 1947, nu mai are sens în 1951 și mai ales acum, după introducerea noțiunii de niveluri de realitate 32. În tot cazul, Gonseth și Lupasco s-au regăsit în cele din urmă împreună într-un volum de convorbiri al scriitorului român Vintilă Horia, Călătorie în centrii Pămîntului 33. Dar să-i lăsăm lui Abellio ultimul cuvînt: " Aceste probleme de vocabular nu trebuie să ne mai oprească. Elucidarea lor este prețul ce trebuie plătit pentru ca transdisciplinaritatea, care are în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a raportului dintre trezirea individuală și trezirea colectivă, care se află în centrul evoluției noastre posibile. Iar evoluția, astăzi, nu poate fi decît cea a conștiinței. Abellio și Lupasco au fost mari precursori pe această cale dificilă, dar inevitabilă. 11. CONVORBIRE ÎNTRE BASARAB NICOLESCU ȘI EDGAR MORIN B. N.: În noiembrie 1968 soseam din România și foarte repede am întîlnit patru personalități ale exilului românesc, între care Lupasco. Așa am auzit pentru prima dată numele tău. Nu știu dacă ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Iași, Institutul European, 2000, traducere și studiu introductiv de Vasile Sporici. • Logică și contradicție, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere de Vasile Sporici. • Principiul antagonismului și logica energiei, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere, note și postfață de Vasile Sporici. CONVORBIRI : • "Incontro con Stéphane Lupasco", interviu realizat de Giancarlo Marmori, Revue ABC, 4 decembrie 1960. • "Quel est l'événement le plus important de 1963 ? 25 personnalités répondent", Arts, 25-31 decembrie 1963. • Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra, Barcelona, Plazas
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco", interviu realizat de Giancarlo Marmori, Revue ABC, 4 decembrie 1960. • "Quel est l'événement le plus important de 1963 ? 25 personnalités répondent", Arts, 25-31 decembrie 1963. • Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra, Barcelona, Plazas y Janes, 1971; convorbiri cu Werner Heisenberg, Stéphane Lupasco, C.-G. Jung, Miguel de Unamuno, Urs von Balthasar, Gabriel Marcel, Ferdinand Gonseth, Arnold Toynbee, Georges Mathieu, Olivier Messiaen, Raymond Abellio, Federico Fellini et al. • "Libres questions à Stéphane Lupasco", interviu realizat de Philippe Monnin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Unamuno, Urs von Balthasar, Gabriel Marcel, Ferdinand Gonseth, Arnold Toynbee, Georges Mathieu, Olivier Messiaen, Raymond Abellio, Federico Fellini et al. • "Libres questions à Stéphane Lupasco", interviu realizat de Philippe Monnin și Jo Cohen, Revue 01 Informatique, n° 121, iunie-iulie 1978. • Convorbire realizată de Jacqueline Barbin și Philippe Girod, Psychologie Humaniste, n° 23, decembrie 1982-februarie 1983. • Christine Hardy, La science devant l'inconnu, Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1983. • Solange de Mailly-Nesle, L'être cosmique, Paris, Flammarion, 1985. • Monica Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
august 1975). * Cassian Maria Spiridon, Eminescu, azi, Iași, Junimea, 2005, pp. 186, 202, 204, 228. * Patrick Paul și Gaston Pineau (dir.), Transdisciplinarité et formation, Paris, L'Harmattan, 2005, pp. 74, 211. * Georges Mathieu, Le privilège d'être, urmat de o convorbire inedită cu Christine Blanchet-Vaque, Paris, Complicités, 2006, p. 84. * Lima de Freitas, "Transdisciplina-ridade", Newton herético, Lisabona, Esquilo, 2006, p. 40. * Jean-Jacques Wunenburger, Imagi-naires et rationalité des médecines alternatives, Paris, Les Belles Lettres, 2006, p. 261. * Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
dinamică a contra-dictoriului în retrospectivă", Cronica, nr. 8, 8 august 1998. * Vasile Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul intelectual la Paris", Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul intelectual la Paris", Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică actuală", Antares, nr. 1-3, 1999. * Ștefan Olteanu, "Franța omagiază centenarul Ștefan Lupașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică actuală", Antares, nr. 1-3, 1999. * Ștefan Olteanu, "Franța omagiază centenarul Ștefan Lupașcu", Deșteptarea, 1 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Omagiu lui Stéphane Lupasco", Curentul, 9 iulie 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
in Reality: a Logical Offering", Logic and Logical Philosophy, nr.14, 2005, pp. 165-178, 187-189. * Basarab Nicolescu, "Eseuri autobiografice (X) Stéphane Lupasco și lumea artei", Caiete Critice, nr. 5, 2006, p. 13-19. * Basarab Nicolescu, "Dialogul întrerupt: Fondane, Lupasco și Cioran", Convorbiri literare, nr. 4, 2006, pp. 20-24. * Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco: du monde quantique au monde de l'art", Transdisciplinarity in Science and Religion, nr. 1, 2007, pp. 203-221. * Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco și lumea artei", Apoziția, 2007, pp. 280-288, Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Raționamentul logic e sigur, dar orb 197 Structura absolută este senară, septenară sau nonară? 201 Abellio, Gonseth și terțul inclus 207 Convertire a științei sau convertire a omului de știință? 212 Problema centrală: relația dintre subiect și obiect 214 11. Convorbire între Basarab Nicolescu și Edgar Morin 216 12. În loc de concluzii 233 Date biografice 235 BIBLIOGRAFIE 237 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Sloterdijk, La folie de Dieu. Du combat des trois monothéismes (Nebunia întru Dumnezeu. Despre lupta celor trei monoteisme), Paris, Libella Maren Sell Editions, 2008. 16 Autorul îi este recunoscător lui Jean-François Malherbe pentru că i-a atras atenția asupra acestui aspect (convorbire particulară, 13 ianuarie 2009). 17 T. A. Brody, On Quantum Logic (Despre logica cuantică), in Foundations of Physics, vol. 14, n° 5, 1984, pp. 409-430. 18 Heinz R. Pagels, op.cit., p. 155. 19 J. S. Bell, Beables for Quantum Field
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]