3,612 matches
-
caută să nu se izoleze de spiritul continental, dezvoltă relații comerciale, religioase, culturale și medicale cu Occidentul, cu Orientul — prin Constantinopol —, cu vecinii, afirmând unitatea de obârșie, limbă, credință și ideal: libertate, prosperitate, unire națională. Acestea sunt, de fapt, componentele crezului european luminist. Dar, pentru provinciile românești condițiile sunt diferite și nevoia de cadre medicale stringentă. De aceea, tineri capabili, cu burse și fără burse, încep să se îndrepte spre centre europene, pregătindu-se juridic, medical și în alte științe. Așa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
subordonat respectului față de verosimil, a cărui importanță o măsurăm astfel. Catharsisul nu se poate realiza decât dacă acțiunea reprezentată este credibilă pentru spectator. "Credința este de absolută necesitate în poezie", scrie el în Prefața la Adone în 1620. Unde lipsește crezul, atenția sau afecțiunea lipsesc așijderea; însă unde nu există afecțiune, nu poate exista emoție și prin urmare curățire, sau amendare a moravurilor oamenilor, care este scopul poeziei." El revine la asta într-un mod la fel de categoric, în Scrisoarea despre regula
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
seculare. Secvențe În general durabile În timp sau chiar Împărtășite de societăți diferite din punct de vedere etnic: condiția istorică a ritualului este de a fi o practică tradițională repetată de-a lungul timpului, fundamentală pentru rezistența societății și a crezului religios (Garwood et al., 1991, p. 11). Manipularea rituală a simbolurilor - sub forma unor cuvinte, mișcări, sunete, reprezentări, a creării de obiecte sau semne - poate avea loc În anumite momente și locuri sau poate implica prestația anumitor persoane. Când se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o viață mai puțin tristă În lumea de „dincolo”. 6. CULTUL ȘI CELELALTE PRACTICI RELIGIOASETC "6. CULTUL ȘI CELELALTE PRACTICI RELIGIOASE" 1. Ideologia de bază a cultuluitc "1. Ideologia de bază a cultului" Orice sistem religios cuprinde o parte speculativă (crezul) și una practică (cultul). Cele două părți se completează și se legitimează, chiar mai mult, se alimentează reciproc. Baza ideologică a cultului În Mesopotamia, nu numai la sumerieni, ci și la akkadieni și asiro-babilonieni, este cea (cf. subcapitolele 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiționale (cf. supra, Religiile Iranului antic și Zoroastrului”, subcapitolul 2.1) și avestica târzie, limba restului textului avestic. În ceea ce privește restul textului din Yasna, capitolele 9-11 alcătuiesc un imn pentru Haomaxe "Haoma" (H½m Yașt), capitolul 12 este profesiunea de credință sau Crezul zoroastrismului (Fravar³n¶: „mărturisesc”), capitolele 19-21 (Bag³n Yașt, un imn către entitățile divine: bag³n) sunt un comentariu la trei rugăciuni care apar În capitolul 27. Celelalte capitole conțin invocații, formule de binecuvântare, rugăciuni, cum ar fi cele legate se ritualul apelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
talie o cămașă albă (sadre), este folosit pentru prima oară de tânărul care urmează să fie inițiat În Religia cea Bună (la o vârstă cuprinsă Între șapte și zece ani, conform diferitelor obiceiuri din India și Iran) și să recite Crezul religiei zoroastriene (cf. supra, subcapitolul 1.1). Acesta este compus din șaptezeci și două de rânduri - câte capitole sunt În Yasna - și este Împărțit În trei segmente a câte douăzeci și patru de rânduri fiecare, ce corespund celor douăzeci și patru de capitole din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
E. Lovinescu, Corneliu Moldovanu, Vasile Savel, versuri de Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Zaharia Bârsan, Victor Eftimiu, Mihai Codreanu, Mihail Săulescu, Ion Sân-Giorgiu, Corneliu Moldovanu, proză de Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Ion Dragoslav. După șaisprezece ani, seria a doua afirmă același crez estetic: „Adevăr. Clasicism. Tradiționalism”. Cele trei articole-program, Un cuvânt, scris probabil de M. Dragomirescu, Tradiționalism - modernism de George Dumitrescu și Conspirația clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
opțiune greșită, de care, pentru că este a mea, nu mă mai pot desprinde. Ea este tocmai această opțiune care devine atitudine. O viață întreagă modul meu de a gândi poate rămâne viciat, atins, filoxerat de o investiție inițială, de un crez, de o idee de care am apucat cândva să mă îndrăgostesc. „Proiectul“ este în fond pariul meu existențial, miza pe care o azvârl înaintea mea și din care îmi fac reper și îndreptar de conduită. Or, câți oameni sunt apoi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
revoluții proletare și, la capătul drumului, ale salvării: o societate fără clase. A mers pînă la a accepta o "muncă de misionar", "să merg printre oameni, să mă întorc la Botoșani în vacanța de vară, să fac agitație, să răspîndesc crezul". Iorga a reușit să-l convertească pe un fost coleg de clasă, dar convertirea la marxism nu l-a împiedicat pe acesta să devină proprietarul celui mai luxos hotel din oraș. Universitatea avea să-i schimbe radical convingerile. Ceea ce a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
restul vieții. Cuza tocmai se întorsese de la Bruxelles, unde-și făcuse studiile. Încă tînăr, elegant, lansîndu-și aforismele și epigramele, fermecîndu-le pe femeile din jurul lui și polemizînd cu Iorga în paginile ziarului "Lupta", el își propovăduia deschis sterilul și patologicul său crez antisemit. Atunci cînd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui piesă, Iorga a sărit imediat în apărarea lui, stabilind astfel o relație valoroasă 47. Urmînd cursurile Universității din Iași timp de un an și ceva, Iorga și-a prezentat teza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Multe din aspectele acestuia puteau fi adaptate, dar nu copiate în maniera "odioșilor" liberali! Deoarece România avea un trecut diferit, evoluția ei nu putea fi decît organică. Soluțiile tuturor problemelor trebuiau să izvorască din tradiția românească. Deși Iorga a adoptat crezul naționalist al lui Eminescu practic fără rezerve -, pesimismul metafizic omniprezent în opera marelui poet național este absent în opera lui Iorga. Poate că din cauză că Iorga a fost în primul rînd un luptător. Astfel încît atît de eminesciana resemnare pesimistă ieșea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
existat o modificare semnificativă în atitudinile sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga în multiplele sale ipostaze: cu naționalismul, gîndirea istorică, jurnalistica și idealurile sale estetice și critice; cu maniera sa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga în multiplele sale ipostaze: cu naționalismul, gîndirea istorică, jurnalistica și idealurile sale estetice și critice; cu maniera sa de lucru și cu viața lui de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și s-a sacrificat ca să-i definească, să-i afirme și să-i exploreze potențialul. Dacă îl iritau scăpările discipolilor săi și nu accepta distracțiile, aceasta era din cauză că orice delăsare în luptele purtate de el putea însemna pieirea "naționalismului cultural", crezul său. Mesajul vieții lui constă în faptul că și-a menținut poziția pînă la sfîrșitul său crud și că a plătit ultimul preț al devoțiunii sale. Pionierii și cruciații sînt tovarăși incomozi. Iorga nu făcea excepție de la regulă. El cerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau adesea mai cultivați decît cei din Regat), scriitorii și poeții întîmpinau piedici în calea strădaniilor lor, așa încît migrau spre București. Goga spunea: Pentru noi, soarele răsare la București". "Sămănătorul" se adresa învățătorilor de țară. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii române îi deranjau pe tinerii intelectuali. Limba română literară fusese reconstituită nu cu multă vreme în urmă, făcînd dificilă crearea unor opere importante. Intelectualii erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Șaban-Făgețel și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
săptămînă înainte de declanșarea celui de al Doilea Război Mondial: "Este oare războiul un semn de vitalitate?" "Dimpotrivă, este un semn de depravare, de disperare și de lipsă de respect față de omenire"219. Iorga asigura apariția ziarelor purtătoare de stindard ale crezului său sămănătorist . "Ramuri" a reapărut în martie 1919 și a continuat să apară, cu unele întreruperi, chiar și după moartea lui Iorga, pînă în 1944. În ianuarie 1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1929) cu întîrziere, ca prim-ministru, scriind o lucrare elogioasă în două volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui Eminescu (București, 1931-1932). A continuat totodată să-și publice ziarele literare "Cuget clar", "Noul sămănător" și "Neamul românesc literar" întru susținerea crezului sămănătorist. Pe lîngă curentele moderne din literatură și artă, Iorga și-a manifestat întotdeauna antipatia față de aspectele urîte ale civilizației moderne. El prezicea evoluția urîtă a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana in corpore sano. A prezis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anii ’50 nu erau Însă schimbările vizibile, ci schimbările invizibile. Surprinzător, În Europa de după război au reapărut state democratice autonome, care nu aveau nici mijloacele, nici intenția să se războiască și care erau conduse de oameni În vârstă al căror crez politic comun și tacit era „Fără experimente”. În ciuda așteptărilor generale, temperatura politică a Occidentului a părăsit zona incandescentă a ultimilor patruzeci de ani. Calamitățile trecutului recent fiind Încă vii În memoria publică, europenii au abandonat ușurați politica mobilizării În masă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nestins al nădejdii românești! Noi trecem cu părinții, plecăm cu ei în moarte, dar urmele pașilor noștri rămân cărări cu flori care nu se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de la noi. Pentru a aduce dovezi despre adevărul și dreptatea cauzei noastre, îndemn pe cititor să cerceteze cărțile fundamentale legionare: 1. Corneliu Z. Codreanu Pentru legionari Cărticica șefului de cuib Circulare 2. Ion Moța: Cranii de lemn 3. Vasile Marin: Crez de generație 4. Horia Sima Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui Iuda și te învață să îngenunchezi numai în fața lui Dumnezeu și a morților sfinți. Credința te învață să nu folosești cnutul mișeliei. Dar credința fără fapte înseamnă ofilire ca florile câmpului bătute de brumele toamnei. Legionarii mărșăluiesc către un crez: Crucificarea, care înseamnă trăirea aspră și severă cu alungarea luxului, a îmbuibării și iubirea aproapelui până la dăruirea totală. Legionarul a trăit neclintit râvna marilor răspunderi, refuzând permanent poftele lumești, apărând dumnezeiescul din om: sufletul. Nu putem purta cu toții fulgerul îndrăznelii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]