3,849 matches
-
rog pe milostivul Dumnezeu ca să ne lumineze și să ne povățuiască spre a nimeri cu ale noastre voturi pe acela din candidați carele mai mult merită încrederea obștească și a cărui legături cu țara închizeșluiesc 15 mai mult priincioasele 16 cugetări ale sale cătră compatrioți. Așadar, fieștecare, povățuit de al său cuget, îndeplinească chemarea sa cu depunerea votului pentru această alegere, care, potrivit cu înțălesul convenției, trebuie neapărat să ieie sfârșit în seanța 17 de astăzi". După pronunțarea acestor cuvinte, mitropolitul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
popor care mi-a încredințat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, am și devenit român. Primirea plebiscitului îmi impune, o știu, mari datorii. Sper că-mi va fi dat a le îndeplini. Eu vă aduc o inimă leală, cugetări drepte, o voință tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetățean astăzi, mâne, de va fi nevoie, soldat, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acele germanofile, ale membrilor crescuți în Franța și Germania, n-au precumpănit exclusiv în "Junimea", ci s-au echilibrat între dânsele. Au fost într-adevăr la început câțiva membri, între care s-a deosebit Bodnărescu, care își închipuiau că o cugetare e cu atât mai adâncă cu cât e mai obscură. De acolo văzurăm o sumă de aforisme compuse anume într-un stil nebulos, epigrame în exametre antice care, pentru a fi înțelese, trebuia să faci o adevărată gimnastică de minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aparițiunea Convorbirilor și pănă astăzi, care să tăgăduiască această influență În cele 35 de volume ale Convorbirilor unde este consemnat capitalul intelectual al unei întregi generațiuni, sunt multe scrieri de valoare care vor rămânea ca modele de stil și de cugetare omenească în istoria literaturei noastre și nu puțin au contribuit ele de a ne face să părăsim neologismele, exagerările, tonul declamatoriu, într-un cuvânt de a da limbei noastre scrisă și vorbită forma plastică de astăzi. Aceasta o știe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de noi cu un aer surâzător și cu o condică subsuoară. Cu multă politeță el ne-a pus condica dinainte, rugându-ne să o examinăm și să scriem și noi ceva într-însa. Am răsfoit condica și am găsit felurite cugetări, maxime, aforisme, impresiuni de călătorie, scrise în toate limbele, numai în limba română n-am găsit nici una. Într-un singur colț de pagină am găsit, în sfârșit. câteva cuvinte scrise de un român în limba franceză: J'ai passé par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
decât omenie și vrednicie. O viață exemplară de dascăl, care a știut să împletească de fiecare dată cu măiestria și înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai potrivită pentru un astfel de destin, decât înțeleptele gânduri ale voievodului Dimitrie Cantemir: Toată omenia și vrednicia omenească într-acesta se împlinește: pe neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
cînd apreciază educația ca un fapt individual și social în același timp, relevînd unilateralitatea tendințelor excesiv psihologice sau sociologice. Mai mult, exprimă un punct de vedere mai puțin întîlnit în acea perioadă, cînd făcea precizarea că fiecare om, fiecare acțiune, cugetare și simțire a sa contribuie la modificarea ființei celor cu care vine în contact, a grupului social, precum și a sa proprie. Este implicată ideea devenită loc comun astăzi a rolului de subiect al educației al fiecăruia din membrii unei grupări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru organizarea eforiilor școlare și Legea pentru școala pregătitoare și seminariile normale), adoptate în vara anului 1918, cînd era ministru al instrucției publice. După înfăptuirea unității statului legile au fost abrogate. 66. SIMION MEHEDINȚI, Poporul, ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939. 67. ONISIFOR GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de scrieri pedagogice, îngrijirea ediției OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977. Din primul său curs nu s-au păstrat decît două prelegeri, una publicată în Prolegomena la o educație românească, Cultura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și talentatul compozitor Sabin Pautza, prezentat la Studioul de Operă și Multimedia a Universității Naționale de Muzică București. 20.09.2013 SĂRBĂTOAREA CONTINUĂ A MUZICII “Nu ar trebui să te gândești la carieră. Mai întâi îndrăgostește-te de muzică.” Această cugetare a dirijorului britanic James Judd ne poate conduce la concluziile ce se desprind din comentariile prezentei relatări. Cred că trebuie să insist asupra sentimentului de frățietate și de comuniune profesională care observ că s-a conturat în mai multe colaborări
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a zecea, Ilenuța -, că alta cuminte și cinstită nu găseai.“ Pentru mama lui Marinel, frumoasele erau desfrânate, cheltuitoare și arțăgoase, pe când urâțelele, dacă mai erau și sărace lipite pământului, ofereau garanții maxime de loialitate, chibzuință și iubire. Cea mai radicală cugetare privind relația dintre infidelitate și electricitate venea tot de la tanti Sofița, care-și apăra, chiar și la patruzeci de ani, virginitatea cu un strat de grăsime de o palmă, orânduit corect pe tot corpul: „Cum vrei, dragă, să fie Lenuța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-i proastă. Nu vă pasă de nimic!“ Arhitectul Năsturel și-a dat imediat seama că săvârșea o prostie, că, de fapt, nu avea nimic interesant să le spună. Că berea aia proastă făcea mai mult pentru tinerețea lor ca toate cugetările obosite ale unuia care nu mai ieșise la o cârciumă cu prietenii de la douăzeci de ani, de când hotărâse să devină cel mai mare arhitect al țării. Și uite că ajunsese cel mai mare. O știau vreo zece persoane, care, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acesta cu aerul că de-aici trebuia să pornească orice discuție. „E normal - zicea Vasile B. -, dacă tăbârcanii tăi nu s-au trezit mai devreme...“ După ce se ținea un timp supărat și nu vorbea cu nimeni, Gherasim venea cu altă cugetare, la fel de radicală: „Evreii ne cumpără tot pământul din Teleorman“. „Păi, cineva trebuie să-l lucreze, dacă tăbârcanii tăi sunt în crâșmă“, răspundea Vasile B. având aprobarea tacită a celorlalți colegi. Scandalul a izbucnit nu în ziua când Gherasim din Tăbârcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
românești, biblioteca s-a constituit treptat în diverse „coridoare culturale” și a funcționat ca instituție care a apropiat considerabil civilizația noastră de cea occidentală, contribuind prin libera și intensa circulație a valorilor la continua primenire a gândirii umaniste, la înnoirea cugetării românești și integrarea culturii noastre în orizontul european. Ca un „complement” necesar al școlilor și, ulterior, al tipografiilor, la noi bibliotecile s-au constituit mai întâi în preajma unor mănăstiri, în mediile aulice și la curțile aristocratice. Bibliotecile confesionale, care au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
mai mare dramaturg din acea perioadă - Vasile Alecsandri. La deschiderea primei stagiuni Alexandru Hurmuzaki declara: „Cu acest chip ne desprindem a fi mai mult împreună, între noi, a împărtăși aceleași mulțămiri, după cum avem poate și aceleași dureri, a împărți aceleași cugetări și îndatoriri, aceleași simpatii sânte și scumpe ...” Trupa Tardini Vlădicescu și-a început spectacolele în ziua de 1/13 martie 1864. În această stagiune, care a durat până la 15/27 mai s-au dat 27 de reprezentații. Stagiunea a doua
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de condei”’, un observator atent și fin al evenimentelor din jur, pe care le-a cuprins într-o formă sau alta în scrierile sale literare. Încă din anul 1941, îi apare primul volum de sapte nuvele, intitulat “Brădetul” în Editură Cugetarea, București, carte prin iscusința cu care a fost scrisă prevestea un potențial talent literar. A urmat după aceea românul “Refugiații”, scris la finele anului 1940, imediat după răpirea nordului Bucovinei de către armatele sovietice, dar care a rămas în manuscris și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
stafii. Mama era extrem de îngrijorată; intrase în panică. Mâncați copii, mâncați boabe fierte, că poate Bunul Dumnezeu ne va ajuta și de astă dată. Trebuie să avem încredere în mila și iertarea lui. Acum, mai mult ca oricând, era valabilă cugetarea filozofului grec obligat să bea cucută: Mănânci pentru a trăi, nu trăiești pentru a mânca." (Socrate) În mijlocul mesei era așezată farfuria de aluminiu în care mama pusese boabele fierte. Lângă farfurie se afla cănița plină cu boabe de porumb în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
actului politic. Nimeni nu mai poate contesta adevărul în plină lumină. Este tocmai ceea ce se întâmplă cu adevărurile rostite de Nicolae Ceaușescu, după ce ochiul său, inteligența sa, bărbația sa le au rostit. Acum, după ce ne-a spus-o el, adâncind cugetarea marxist-leninistă, știm mai bine, chiar foarte bine, ceea ce înseamnă libertate, independență, suveranitate, dar și imperialism, agresiune, inechitate internațională. Ceaușescu e un OM, ca de altfel toți oamenii mari ai lumii. Ei sunt memoria istoriei și ei intră în marea memorie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
secretarului general al partidului nostru la recenta Plenară a CC al PCR. Paragrafele acestui document, cele care se referă la istoria noastră, vor sta multă vreme în atenția cercetătorilor, a oamenilor de știință preocupați de trecutul societății românești, îndrumându-le cugetarea, consolidându-i mai profund asupra înțelesurilor cardinale ale devenirii noastre istorice ca popor.“ („Literatură, spirit civic, patriotism“, Scînteia, 13 iunie 1982) „O artă născută în sânul unei societăți ce-și consolidează an de an temeliile, privindu-și cu optimism deplin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la rangul unor principii ale politicii de stat. Cuvântul care pornește de la istorie, de la conducerea țării, de la secretarul general al partidului ni-l asumăm și astăzi, ca și altădată, ca pe o convingere și o credință izvorând din inima și cugetarea noastră cea mai înaltă. Cu aceste sentimente întâmpinăm deschiderea marelui forum al comuniștilor din România.“ (Luceafărul, 15 iulie 1972) BALTAZAR Camil Camil Baltazar, alegător și tată (nota V. I.) „Ca primăvara asta timpurie Ți-e inima, ca soarele-n livezi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
deosebește în mod fundamental întâlnirea noastră de azi, de cea de acum câteva săptămâni.“ (Teatrul, august 1971) „Nicolae Ceaușescu, care iubește laboratoarele, care înțelege calculele, care mângâie și mânuiește mașinăriile; Nicolae Ceaușescu, care citește, studiază, cunoaște toate marile probleme ale cugetării și care cugetă îndrăzneț, fiind filozof cu substrat adânc și cu reflecție spontană; Nicolae Ceaușescu, care admiră și comentează opera de artă, care e un iubitor de literatură, care e un mare orator, care e un scriitor și care, cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un ideal de veșnicie Să mulțumim primilor oameni care au descoperit cheia Progresului Munca de bucurie și pace a omului.“ („Spre slava cetății“, România literară, 4 mai 1978) COSTIN Calistrat „Azi, plaiurile carpato dunărene învață la școala celei mai înalte cugetări; cele mai înalte pentru că este cea mai liberă. Poezia nu poate fi decât gândire. A trăi, a simți, a gândi și a scrie în chip comunist își justifică menirea, dând fireasca expresie politicii profund patriotice a PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN.“ (Ateneu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1977) SMEU Ion „Purtăm în noi statornic un glorios partid Prin care astăzi, țara își scrie măreția Sunt trei cuvinte sfinte spre care mă deschid: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Destine comuniste“, Luceafărul, 26 decembrie 1987) SOCOL Ion „Partidului la rang de cugetare din suflet îi urăm puteri de-nalt, emblemă cu simbolul din bazalt i-o vom purta adânc în fiecare.“ („De laudă partidului“, Săptămîna, 17 decembrie 1982) „E-n «Era Ceaușescu» România meleagul faptei de izbânzi solare spre-a ne-nflori
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noua, mă învățase să fumez ; de data aceasta, eu eram maestrul. și tratamentul a dat roade. Ne plimbam amîndoi tăcuți, fumînd dezabuzați și cu gulerele ridicate (cînd vre mea ne permitea), și din cînd în cînd unul spunea cîte o cugetare adîncă. Așa a fost, de exemplu, o dată cînd, pe o vreme mohorîtă, Preotu’ mi-a zis : „Pe o vreme ca asta, la volanul unei mașini țepene și ascul tînd un hard supărat, nu mi-ar mai păsa că mor“. I-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe săptămînă). Călătoream în personale cu vagoane supraetajate și cu navetiști care beau țuică din cutiuțe de medicamente - în trenurile de noapte, neluminate, încercam să desprind experiențe poetice din singu rătatea cu mine însumi (întîlnisem, în sensul ăsta, și nu știu ce cugetare în Caietele lui Camus) sau mă gîn deam la tipul din Pivnițele Vaticanului care-i făcuse felul bătrînicii ăleia - și, ajuns în Capitală, pierdeam ore întregi căutînd din hotel în hotel o cameră liberă (am dormit în mai toate hotelurile
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Sfântul Francisc și Sfântul Dominic?”. Se gândea la multe altele care i se păreau bune și-și propunea să facă lucruri aspre și grele. Când își punea în gând toate acestea, găsea în el ușurința de a le înfăptui. Toate cugetările sale îl făceau să-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o fac și eu”. După ce stăruia un timp în aceste cugetări, îi reveneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]