10,969 matches
-
unei autorizații speciale de cultivare a speciilor de plante sălbatice sau a unei autorizații speciale de creștere în captivitate a speciilor de animale sălbatice, care se eliberează de către agențiile teritoriale de protecție a mediului, la solicitarea celor interesați. (2) Pentru cultivarea sau creșterea, în orice condiții, a unor specii de plante sau de animale sălbatice exotice, este obligatorie obținerea permiselor de mediu din partea autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul științific prealabil al Academiei Române, care se poate elibera numai în baza
ORDIN nr. 201 din 14 martie 1997 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, de pe teritoriul tarii, în scopul comercializării pe piaţa interna sau la export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118093_a_119422]
-
tractoarelor agricole și forestiere și a motocultoarelor. Excepții: Fabricarea tractoarelor rutiere pentru semiremorci se include în clasa 3410 (Producția de autovehicule). 2932 Fabricarea altor mașini și utilaje agricole și forestiere Mașini și utilaje pentru agricultură și silvicultura, destinate pregătirii sau cultivării solului (pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare, tăvălugi, scarificatoare). Mașini de tuns gazonul, cositori pentru parcuri și terenuri sportive; alte cositori; alte utilaje de strâns fânul; utilaje de strâns și balotat paie și culturi furajere; alte mașini de recoltat; batoze
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
senzații organice greu convertibile, cea de frig, cea de disconfort postural, simțurile mărginite la așteptare, spațiul sălii măsurat după schimbarea în exasperare, paliativul cu trecerea patrulei, doi polițiști și un soldat, alt evacuat, fapte diverse iar aspectul narativ evazionism în cultivarea succesiunii lor, treabă de prozator tensiunea inactivității, fără alte detalii decît propria degradare, mă înființez alături din spirit de imitație, completez grăbită o integramă, ține pixul în aer, vorbește, raportarea la etaloane odioasa manevră a celor scurse pe alături, perechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aristocrația creștină a reușit să-și păstreze o influență dominantă, chiar dacă pe alocuri în Transilvania, de exemplu aceasta putea fi de altă naționalitate decît majoritatea populației. Cea mai mare parte a locuitorilor din Balcani se întrețineau din creșterea animalelor sau cultivarea pămîntului. În ținuturile aflate sub directa administrație a otomanilor ei puteau fi dijmași sau lucrători cu ziua pe moșiile proprietarilor funciari musulmani sau creștini, sau puteau deține unele loturi de pămînt în condiții care însemnau practic liberă proprietate. Toți erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mici, stăpînită de fiecare individ și a intensificării concurenței străine, țăranul din Balcani era confruntat cu o situație tot mai grea. Probleme similare existaseră, firește, și în alte părți ale lumii. Fuseseră de obicei adoptate trei soluții: modernizarea metodelor de cultivare astfel ca produsele oferite să fie mai competitive, industrializarea țării, care putea asigura angajarea surplusului populației agricole, sau emigrarea în masă în alte ținuturi. Înaintea Primului Război Mondial, cea de-a treia variantă era deosebit de răspîndită în multe din regiunile balcanice și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de 247 de acri (100 de hectare) constituiau peste 55% din pămîntul cultivat, cinci mii de moșii întinse cuprinzînd jumătate din terenul arabil al țării. În alte state europene, concentrarea proprietății asupra pămîntului dusese în general la modernizarea metodelor de cultivare. Fermele mari erau mai potrivite introducerii noilor și scumpelor mașini agricole și a metodelor științifice. Astfel de posibile avantaje erau însă rareori valorificate în România. În schimb, cea mai mare parte a proprietarilor funciari preferau să-și arendeze pămînturile unor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interesat în primul rînd să obțină un profit rapid și mare din investiția lui. El nu se alegea cu nimic din introducerea unor îmbunătățiri pe termen lung. Ca și în trecut, țăranul dijmaș furniza uneltele primitive și animalele utilizate la cultivarea solului. În România, relațiile dintre țărani și arendași erau complicate de faptul că mulți dintre aceștia din urmă erau evrei, element care implica o tentă religioasă și națională într-o situație deja tensionată. Chiar în aceste condiții, România furniza totuși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-și puteau permite decît uneltele cele mai primitive. În Bulgaria, de pildă, numai 10% din țărani foloseau pe la 1900 plugul de fier. Au fost făcute, de asemenea, puține încercări de educare a țăranului pentru ca acesta să-și îmbunătățească metodele de cultivare: statele naționale independente urmau să adopte programe vaste de ameliorare a situației din agricultură abia după primul război mondial. Cu toate că Serbia și Bulgaria aveau sisteme de posesiune a pămîntului asemănătoare, ele se deosebeau în privința unora dintre problemele cu care se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor: mai mult pămînt. Acolo unde existau moșii mari și pămînturi întinse aparținînd statului, ei reclamau împărțirea acestora. Idealul era înființarea peste tot a micilor ferme individuale de familie. Chestiunile legate de cifrele reflectînd creșterea populației, de metodele primitive de cultivare și de lipsa piețelor corespunzătoare, chiar dacă producția ar fi crescut, erau pur și simplu neînțelese în mediul rural. Mai mult, ca grup, țăranii s-au dovedit incapabili să se organizeze din punct de vedere politic pentru a deveni efectiv o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
După luarea acestor măsuri, guvernul nu a mai făcut mare lucru în interesul acestui important grup social. Producția agricolă era cam aceeași, din cauză că moșiile fuseseră întotdeauna cultivate pe bază individuală de arendașii țărani. Continuau să fie folosite vechile metode de cultivare; fîșiile de pămînt dispersate nu erau consolidate. Familiile de țărani nu aveau mijloacele financiare sau cunoștințele necesare introducerii metodelor agricole moderne. Pe lîngă aceasta, clasa lor era lipsită de putere politică. Chiar și ostentativul Partid Țărănesc avea o conducere burgheză
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
viața.24 Am văzut în secțiunile anterioare cum atitudinea față de pămînt a afectat opiniile politice și economice ale țăranului. Accentul nu era pus pe folosirea în condiții mai bune a proprietății pe care o avea, adică pe introducerea metodelor de cultivare intensivă, ci pe mărirea posesiunilor personale. În anii '30, această luptă devenise aproape disperată. Odată cu împărțirea celei mai mari părți a moșiilor întinse în urma reformelor în perioada interbelică și cu creșterea populației rurale, exista tot mai puțin pămînt pentru tot
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
împărțite. În general, bărbații erau răspunzători de muncile grele de la cîmp și de îngrijirea animalelor mari, ca boii, caii și oile. Ei erau, de asemenea, vînători și totodată apărătorii familiei. Femeile îndeplineau sarcinile mai ușoare din gospodărie, ca, de exemplu, cultivarea cîmpurilor și îngrijirea animalelor mici, de curte. Ele aveau, de asemenea, în grijă grădina de zarzavaturi și legume, creșteau copiii și se ocupau de cei bolnavi și de vîrstnici. Sarcinile din gospodărie necesitau adesea eforturi deosebite. Nu numai că nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la gospodărie. Principala autoritate era deținută de o persoană în vîrstă aleasă de grup. Îndatoririle legate de pămînt erau împărțite tot în funcție de vîrstă și sex. Această organizare era foarte adecvată zonelor primitive în care viața depindea de veniturile provenite din cultivarea pămîntului. Către sfîrșitul secolului al XIX-lea, organizațiile zadruga fuseseră desființate în cea mai mare parte în zonele mai prospere, dar unele din ele existau încă din anii '30. Pretutindeni în Peninsula Balcanică, relațiile de familie, care fuseseră stabilite în vederea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din cea a Greciei era folosit sub capacitatea sa de muncă.35 Acest excedent constituia el însuși un obstacol în calea altor îmbunătățiri. Țăranii cu gospodării mici nu aveau bani ca să cumpere mașini agricole sau să introducă tehnici moderne necesare cultivării intensive; fără acestea, producția lor rămînea foarte scăzută, iar ei nu dispuneau de nici un mijloc de a-și îmbunătăți situația. Țăranul din Balcani producea alimente doar pentru 1,5 persoane, în timp ce media Europei Occidentale era de 1 la 4. O
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puneau intenționat piedici dezvoltării economice a țării. Albanezii voiau să fie ajutați să înființeze industrii pentru producerea bunurilor de consum și să construiască rafinării de petrol. La rîndul lor, iugoslavii doreau ca ei să se concentreze asupra îmbunătățirii metodelor de cultivare și a exploatării resurselor lor minerale. Acuzațiile albanezilor împotriva consilierilor iugoslavi și a politicii lor semănau deci foarte mult cu reproșurile făcute de Belgrad sovieticilor pentru practicile economice ale acestora. Oficialli albanezi erau nemulțumiți și de acțiunile și atitudinea experților
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
A fost de asemenea acordată atenție industriei ușoare și de prelucrare a alimentelor. Asemeni celorlalte state socialiste, guvernul albanez a elaborat un program ambițios de electrificare. Agricultura constituise dintotdeauna un punct slab pentru albanezi. Cu doar 10 % din teritoriu adecvat cultivării și alte 31 % potrivite pășunatului, problema majoră era realizarea unei producții suficiente pentru întreținerea populației. Pe lîngă aceasta, terenurile cele mai bogate erau situate în regiunea litoralului, zonă caracterizată prin prezența a numeroase mlaștini și a malariei. Cu tot caracterul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
producția agricolă.36 Ca și în celelalte state comuniste, sectorul agricol al economiei a rămas în urma celui industrial. Fie că pămînturile erau colectivizate sau nu, guvernele socialiste nu acordau agriculturii o atenție la fel de mare ca industriei; situația țăranului și problema cultivării pămîntului nu figurau printre marile priorități ale comuniștilor. Descentralizarea economiei, a administrației și a organizării partidului avea să aibă un rezultat în mare parte neașteptat. Cele șase republici federale erau bazate pe vechile diviziuni naționale și istorice. După slăbirea legăturilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm o cultivare pe care nu o va putea folosi, și dacă trezim în el pretenții și nevoi pe care locul său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De aceea, detalierea paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, în ancadramentul căreia s-a cristalizat ulterior prima variantă a memoriei colective românești, este o operațiune de primă importanță. Toate proiectele de construcție a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat cu patos naționalist de Simion Bărnuțiu. Definit pe coordonatele patriotismului naționalist de tip herderian, la Bărnuțiu patriotismul "consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p. 179). Patriotismul bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotismul "consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p. 179). Patriotismul bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978. Prin toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională a poporului român, față de tradițiile comune de luptă împreună cu naționalitățile conlocuitoare, față de lupta revoluționară a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția identitară la care este chemată educația se înfăptuiește prin asigurarea "cultivării dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român" (art. 4, al. 2). Loialitatea națională și devoțiunea colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba și literatura română, Istoria românilor și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]