6,333 matches
-
ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe... [ANA] Ce cuminte este Bibi... [MĂTUȘA] Da, cuminte! Ca și tine, Ca și tată-său, maiorul... Ține minte foarte bine Tot ce-i spuneți... [ANA] C-ar aduce așa mult cu dînsul? Nu, Nu găsesc asemănarea așa mare. [MĂTUȘA] Da, da! Vezi tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da de ce-i bolnav?... Pentru că am iu să iu parali? INTENT[ATIONEM] Da nu striga așa. LEIZER (strigînd) Cine strigă? Iu strig? El strigă, strigă că iu strig. Eu vreu numa parale-a niu... Eu nu strig. INTENT[ATIONEM] Fii cuminte ș-ascultă de cuvânt... LEIZER (strigînd) Cuvintele, cuvintele, cuvintele, cuvintele... eu vreu parali a niu. {EminescuOpVIII 363} INTENT [ATIONEM ] Ei! ai să capeți parale... Ascultă numai. LEIZER (încet și tremurînd) Vas zagt er vas... Cine strigă - eu strig, strigi că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
posteritate să piarză o iotă din ele. În momentul acesta animalul minunat ridică o strigare de-ți rupea urechile și însoți strigătul cu o sumă de necuviințe, încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare gingășia cugetărilor lui, elocuența limbei lui? Cine în lume e mai cu minte decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lor Vatatzes (Ioannes III Ducas) în sânul bisericii romano-catolice. Inocențiu III, cu mare părere de bine pentru intenția zeloasă și folositoare, lăudă pe regina și-i mulțumi, îndemnînd-o să urmeze necontenit întru aceasta și să aleagă mai cu seamă oameni cuminți și tăcuți ca soli, care, mergând la fața locului, să steie de priceputul Vatatzes spre a-l câștiga pe deplin pentru schimbarea legii. Dar, căzând Constantinopolul pe mînile latinilor, fanatismul și ura grecilor împrotiva francilor se adaose și mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armata romeică (romană-răsăriteană) și răsplătirea fraților Petru si Asan pentru silințele lor de-a împăca lucrurile prin dăruirea unei moșii, nu tocmai productivă, lângă Em: aceste erau cele două puncte de căpetenie ale cererii lor, care se poate numi moderată, cuminte și lesne a se primi. Dar în cartea soartei sta scris altfel, căci, fără nici o dibăcie politică, li se dete scurt si cuprinzător {EminescuOpXIV 81} tor o rezoluție negativă. Aceasta-i duru în suflet pe cei doi solicitatori, care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
l-ar aduce poate la desnădăjduire; pe când atacîndu-se chiar de la-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată ar fi numai osteneli zădarnice și o măcelărire de prisos a oștirii proprii. Dar oricât de cuminte și admisibil era acest sfat, eunucii, oamenii de casă, curtenii mai înalți și pajii imberbi ai împăratului i se opuseră cu viociune și îndărătnicie și se făcură luntre și punte pentru a pătrunde cu opinia lor, ca trupele adecă să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scăpa prin nici-o mijlocire diplomatică, ci numai prin moarte (1219). Împărăția trecu la Robert, fratele mai mic a lui Petru, om slab, nedestoinic, lipsit de putere, căruia cu toate acestea păreau a-i zâmbi de la început pacea și liniștea, căci cumintele împărat al Niceii, Theodoros Laskaris, se căsătorise cu sora lui și-l logodise cu fiică-sa. Dar Theodoros Laskaris se săvârși curând din viață, și atunci pieri orice perspectivă de pace, căci ginerele și urmașul său, Ioannes Vatatzes, urmă un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a li se lua din posesiune vro parte de teritoriu și daca anume orașul Serres n-ar fi ușor de luat. După ce cumpăni cu scumpătate atât cuvintele partidului păcii cât și sfaturile partidului războiului, se hotărî pentru opinia războinică a cumintelui său mare domestic Andronic Paleolog și porni numaidecât să atace orașul Serrae, deși împăratul era înarmat abia pentr-o călătorie de inspecție, nicidecum pentr-o campanie în regulă. Orașul Serrae, odată important, dar făcut asemenea pământului de cătră regele bulgar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din nou cu latinii în pornită ceartă de interese; iar aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia și Tessalia toată și să silească la supunere pe familia domnitoare din Epir. Soarta a voit ca să nu-și așeze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se credea în drept de-a o tâlcui cu vorbe goale, cari erau recunoscute de toți de adânci adevăruri. Cine nu credea că vorbele sânt adevăruri descoperite era eretic, deci scos din biserică și pedepsit cu asprime. Puținii oameni mai cuminți și mai nepreocupați recunoșteau aceasta și o spuneau în gura mare, dar geaba. Într-o dispută teologică între greci și latini, rânduită de patriarhul Grigorie, marele logofăt Nicefor Gregoras sfătui pe amândouă părțile să se lese cu totul de certe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără de nici o ocupație. Dacă împăratul pe de o parte se văzu amăgit în speranțele lui în privirea unei Bulgarie neprimejdioase, care să-i intre în voie, el pe de altă parte știu să-și asigure pace și prietenie prin o cuminte politică de încuscrire. Izbuti fără greutate să mărite pe fiică-sa din flori, Maria, cu tartarhanul Tuktai și să dispuie bine și în 146 {EminescuOpXIV 147} favorul interesului romeic pe acest vecin, care nu-i venea la îndemînă și care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
erezia din toate țările regatului său, deci și din Cumania și din Valachia, căci erezia samănă c-o boală lipicioasă sau c-un șarpe ce se târâie prin întuneric și s-aruncă mai cu samă asupra celor simpli, când cei cuminți nu opresc răul de cu vreme cu iscusință și asiduitate. Fiindcă un asemenea război va cere multe jertfe și va fi costisitoriu, papa enunță în Ungaria cruciată contra ereticilor, acordă regelui oficiul de onoare al unui căpitan general al bisericei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său o pierdere însemnată, se sfiiră a continua retragerea lor în Bulgaria în ființa de față a acestui îndrăzneț dușman. În această poziție grea, ce nu-l îngăduia nici a sta locului, nici a pleca, Baiazid primi espedimentul propus de cumintele vizir Ewrenos (sau Brenezes, cum îi zice Chalcocondylas) după sfatul căruia el amână deocamdată retragerea preste Dunăre, își asigură trupele contra atacurilor inamicului prin ridicarea unei taberi întărite, îl ținu pe Mircea astfel în respect și în nesiguranță de cum ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coarne; daca are el va vâna sălbăticiunea, de nu rămâne liniștit la petrecere. Trăind astfel fără de nici o grijă și fără treabă, pierdu pe de o parte mai toate cuceririle sale din Asia, pe care le luă prințul Mohamed, precât de cuminte pre atât de însetat după fapte, iar pe de altă parte el dădu putință învinsului Musa de-a prinde în liniște la suflet și de-a i se pune din nou în cale cu succes. Acest din urmă se folosi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lese de desfătări și mese întinse, ci din contra să fie cu luare aminte și cu pază la câte se petrec, iar mai cu samă să-și deschidă ochii asupra fratelui său, ce e și ambițios și întreprinzător. Dar sfatul cuminte era de-a surda, căci Suleiman, fără să-și facă grijă capului, urma-nainte diminețile și serile cultul lui Bacchus și al Venerei, nu contenea să-nchine cu păharul cătră mai marii din împărăția lui, să chefuiască nopțile și să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și reînnoi de acolo atacul său asupra lui Musa, dar tot așa făr-de rezultat ca și întîiași dată. Lipsa de succes a luptei pe de o parte, pe de alta rocoșirea si răzvrătirea unor vasali din Asia îl hotărâră pe cumintele Mohamed să se întoarcă în împărăția sa asiatică, după a căreia deplină liniștire și asigurare avea de gând să reînceapă campania asupra lui Musa cu mai mare perspectivă de succes, o propunere pentru a cărei executare el se crezu pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e totdeuna în consonanță cu cerințele simțireișiale adevărului natural. Declamațiunea trăgănată, târâită, lungită care derivă totdeuna dintr-o concepțiune falsă și neartistică poate să devină adeseori și o manieră nesuferită și să stăpânească până și pe niște artiști talentați și cuminți, cărora apoi le răpește orce efect. O măsură anumită pentru purtarea și trăgănarea tonului firește că nu vom putea-o da neciodată cu preciziune matematică; căci simțământul artistic [î]i scapă totdeuna încercărei de-a calcula nurneric. E una din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și, într-un fel, paradoxal este faptul că nu cel care a inventat și folosit cu succes sistemul de zbor, nu Dedal - tehnocratul genial (cu minte) și pilotul precaut (cuminte) - a devenit paradigma omului care zboară, ci Icar - cel a cărui încercare a eșuat în mod lamentabil, cel care a plătit cu viața candoarea și îndrăzneala de a visa mai mult decât i se cuvenea. Preferința oamenilor pentru Icar este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o viziune de bețiv, dar nu le-a transformat și nu le-a înlocuit, pentru că nu a avut cu ce.” După Traian Herseni, în epoca postdionisiacă geto- dacii au revenit la „fața senină” a manifestărilor religioase : „După tumultul bahic [...], popoarele cuminți și sărace, de oieri și plugari, și-au reluat în religie fața senină de altădată, cu tabla valorilor per- fect pusă la punct, lăsând băutura să fie ceea ce a fost ea la început : un adjuvant al religiei, de exaltare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu mi-a ieșit niciodată din minte felul în care femeile de la țară își adormeau copiii : într-o batistă sau un capăt de năframă puneau conținutul câtorva capsule de mac, răsuceau materialul textil, iar copiii îl sugeau ca niște vițeluși cuminți. Îi priveam cum se moleșesc de la un minut la altul, cum închid ochii și cum, transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori, pentru a-i liniști, pruncilor li se dădea să soarbă vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-l urâm. Ura presupune oarecare respect, pe care nu l-am simțit niciodată pentru d-sa. Ne e scârbă și rușine. Scârbă a vedea pe un om străin ca origine și apucături conducând destinele celui mai numeros și mai cuminte popor de lângă Dunăre, rușine de noi înșine, de amorțirea noastră națională, că am putut îngădui unui asemenea panglicar oriental, bun pentru a bate toba înaintea unei menajerii, să se pretindă conducător al spiritului public de la noi. Mai bine, zicem, rob
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câte 20 000 de străini pe fiece an, cîte-un oraș întreg, care însă nu se adaugă în genere claselor producătoare, ci celor consumatoare, a căror ocupație nu e munca, ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
judeca, nici de recrutație pentru a se bate, nici de școală pentru a fi mai cu minte decât toți vecinii lui. Dar ca un merit pentru popor citați că ați cerut împroprietărirea? Nu împroprietărirea ar fi cerut-o un român cuminte, ci ceea ce era înainte de Regulament: posesiunea ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub regimul actual al eredității, poporul e amenințat de diviziune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da loc la mare foamete. Statul a trebuit să intervie în ajutorul oamenilor cu grâne, făină și alte mijloace de subzistență. Cu toate acestea Banatul fusese considerat ca țară bogată, ca grânar al monarhiei. Iluzia se pierdu numaidecât. Ceea ce oameni cuminți prevăzuseră demult, s-a invederat pentru toată lumea; populația Banatului trăia - afară poate de-o seamă de țărani bogați - de la mână la gură. Puțini câștigau de cu vară mai mult decum le trebuia iarna. La vremea secerii ne și lipsește pâinea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]