3,776 matches
-
cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a doua jumătate a secolului XVII se instalează stagnarea și regresul urban, iar după anexarea Bucovinei, dezvoltarea orașului are un ritm mult mai lent41. La cumpăna secolelor XIX-XX, Suceava se remarcă prin aspectul modern, influențat de stilul arhitectural austriac, dar și prin păstrarea tradițiilor românești, ceea ce face ca acest oraș să reprezinte un "centru al românismului" în raport cu Cernăuțiul prea preocupat de "formalismul zilelor"42. Cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
volum de amintiri intitulat Fata moartă, prefațat de Nicolae Iorga și premiat de Societatea Scriitorilor Români. Ion I. Ipăteanu, o altă personalitate botoșăneană, publică articole politico-juridice și literare, fiind și autor al unul volum de amintiri ce evocă Botoșaniul la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Unii avocați sunt voci active în presa locală de unde își promovează crezul: D. Mănăstireanu propunea o serie de criterii în coagularea unui partid politic, în articolul "Naționalismul în politică", apărut în Clopotul, în 1933. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e studiată, pentru prima dată, și „sub dictatură” - Orizont închis (2000). O constantă a metodei de cercetare a lui Z. se dovedește aceea a arcului peste timp în tratarea subiectelor preferate, ciclicitatea presupunând întotdeauna o depășire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
planuri paralele, dar nu și în măsură să insufle tensiune conflictelor, ceea ce, de altfel, nici nu i-a stat în intenție. C. își plasează acțiunea romanelor în anii interbelici, atât în spațiul românesc, cât și în cel străin. Primul roman, Cumpăna din cetate (1977), având ca fundal atmosfera vieții studențești din Anglia, aduce în prim-plan idila dintre românca Lia Matei și profesorul Claude Andrews; acțiunea se încheie odată cu reîntoarcerea protagonistei în țară. Proza se constituie într-o carte de atmosferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
lui V. Voiculescu și a nuvelisticii lui Mircea Eliade e de bănuit. Au rămas de la C. manuscrisele unor romane, memoriale de călătorie, piese de teatru redactate în română și engleză. SCRIERI: Vacanță sentimentală în Scoția, București, 1944; Poezii, Cluj, 1970; Cumpăna din cetate, București, 1977; Pasul alăturea, București, 1979; Totaliter aliter, București, 1982; Nuvele fantastice, București, 1984; Zodia Vărsătorului de Apă, București, 1988. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 25-26; Florin Manolescu, Olga Caba, „Poezii”, RL, 1970, 18; Ion Oarcăsu, „Poezii”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
denunță cu o vehemență zdrobitoare infirmități ale lumii politice și culturale românești, ale partidelor, impostura unor „somități” ale științei. Caracter polemic au și multe dintre articolele apărute începând din 1902 în ziarul „Epoca”, editate sub titlul Cuvinte adevărate (1903). La cumpăna veacurilor I. scrie la „România jună”, continuându-și colaborarea la multe dintre periodicele în care fusese prezent. Publică de asemenea în „Literatură și artă română”, „Noua revistă română” ș.a. În 1903-1906 semnează articole și note în fiecare număr al revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Revers citadin, apoi în Omul modern (1967), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi rămâne fidel. În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986), Decorul speranței (1988), Jucător de rezervă (1992), dimensiunea reflexivă, meditativă evoluează către o autoscopie lucidă, nemiloasă, menținându-se o dreaptă cumpănă între notația ecourilor senzoriale și conceptualizare. Poezia își păstrează „caracterul unei blânde confesiuni directe, asumat prozaice” (Mircea Zaciu). Dar, cum s-a observat, această „simplitate” rămâne aparentă, este un efect al lipsei de artificii, al unei deliberate „sărăcii” a discursului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1965; Revers citadin, București, 1966; Omul modern, București, 1967; Reflexii critice, București, 1968; Ritual solitar, București, 1969; Poezie și critică, Cluj, 1971; Sentiment de vârstă, București, 1972; Cântecul materiei, cu un portret de Veronica Porumbacu, Cluj, 1973; Secțiuni, București, 1974; Cumpăna bucuriei, Cluj-Napoca, 1975; Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale poeziei de azi, I-III, Cluj-Napoca, 1977-1984; Gulliver, București, 1979; Prezența criticii, București, 1982; Istorie personală, București, 1983; De toamnă, București, 1986; Decorul speranței, București, 1988; Jucător de rezervă, București, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
139-142; Tomuș, Răsfrângeri, 99-104; Andriescu, Disocieri, 159-163; Cristea, Un an, 288-289; Ion Maxim, Atitudini critice, Timișoara, 1973, 171-186; Petroveanu, Traiectorii, 163-172; Ungureanu, La umbra cărților, 25-28; Zalis, Tensiuni, 229-233; Raicu, Critica, 231-234; Culcer, Citind, 63-65; Laurențiu, Eseuri, 100-106; Nicolae Manolescu, Cumpăna poeziei, RL, 1976, 2; Alexiu, Ideografii, 146-149; Popa, Dicționar (1977), 221-222; Nicolae Manolescu, Poeți și critici, RL, 1977, 40; Poantă, Radiografii, I, 201-204; Raicu, Practica scrisului, 303-305; Ruja, Valori, 75-76; Nicolae Manolescu, „Masa de lucru” a poetului, RL, 1980, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
fiind preocupat mai degrabă de instinctul de conservare al nației din care face parte. Anul 1881 este cel în care Eminescu dedică un număr impresionant de articole chestiunii evreiești, intrând în polemică cu o serie de publicații evreiești precum Fraternitatea, Cumpăna sau Apărătorul. Remarcăm că în ceea ce privește antisemitismul eminescian, opiniile exegeților sunt împărțite, oscilând între catalogare fără apel și nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe autorul articolului "În contra maltratării evreilor", publicat în Curierul de Iași, la 29 septembrie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nivel tematic, care străbat ca un fir roșu întreaga publicistică eminesciană, dincolo de accentele sesizabile într-o etapă sau alta a carierei jurnalistice. Variabilele țin mai degrabă de nivelul expresiei jurnalistice, care câștigă în siguranță și virulență până în 1883, anul de cumpănă al marelui creator. 4.3.4. Mijloace de semnificare Mijloacele de semnificare vizează natura mesajului (oral, scris, imagine grafică, sunet etc.), tipul limbajului utilizat (denotativ/conotativ, specializat etc.), canalele folosite pentru comunicarea mesajului, eventualele blocaje, "zgomote", care obliterează comunicarea. În
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sale. Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciunii și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut În lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura singurătății: „mută, sterilă, nepătrundă”. Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se Întristează. Oceanul de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dispus În fața temei, Însă, ce bizar!, reaua stare afectivă provoacă o mai bună dispoziție a imaginației. Există, lîngă imaginația literară, o mai clar conturată imaginație materială: pămînt ars de soare, vîrtejuri de colb, iarbă mohorîtă, sîrmoasă și, deasupra tuturor, o cumpănă de fîntînă ca gîtul unui struț, semn al unei precare fertilizări (umanizări) a pustiului. O. poetică, Încă modestă, se prefigurează aici: o poetică a carbonizării, o reverie a pustietății: „focul verii”, „pustietatea goală sub arșița de soare”, „iarba mohorîtă”, „mari
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noapte. Pămîntul și cerul, ca doi frățiori, Își dau sărutare prin stele și flori. Și-n aer parfumul a florilor dalbe Plutea cu lucirea steluțelor albe...” Nu e vorba, propriu-zis, de un peisaj, ci de o reverie a intimității la cumpăna dintre două stări ale luminii: lumina stinsă a soarelui și lumina stelină. E un moment de pace, de Împăcare Între lucruri, un scurt răstimp, În fine, În care cerul și pămîntul se Întîlnesc: „În scurtele restimpuri cînd soarele declină Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui de dumnezeire, cînd natura trăiește sub regim solar. Noaptea nu-i decît o scurtă odihnă. Pămîntul intră atunci sub vraja luminii stelare și poetul găsește argumentele necesare pentru a exprima starea lui de Încîntare. Romanticii pîndeau și momentul altei cumpene (miezul nopții) pentru a coborî În inima fantasticului negru. Alecsandri nu-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la aceste lamentații: „Tu, care ești perdută În neagra vecinicie, Stea dulce și iubită a sufletului meu! Și care-odinioară luceai atît de vie Pe cînd eram În lume tu singură și eu!” .......................................................... „SÎnt ore fericite, sînt tainice plăceri Ce-n cumpăna vieții plătesc ani de dureri! Atunce falnic omul rîdică a sa frunte Și-n ceruri cu mîndrie ațintă ochiul său. Ființa lui se-nalță ca vulturul de munte, Iubirea lui n schimbă și-l face Dumnezeu! Atunci mai dulce steaua
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de atfel de poveri (“gândurile negre”, cu alte cuvinte). Sigur că trebuie să se acorde atenție și acțiunii de răspuns, în sensul ca sfaturile și ajutoarele să fie pe deplin prietenești și nu fățarnice și să ajute efectiv persoana în cumpănă. pe cât posibil, principalele trebuințe fiziologice (cele de pe primul nivel al Piramidei lui Maslow) să se deruleze normal și fără existența niciunei presiuni din exterior. Ne referim, în primul rând, la mesele principale, la dormit, la evitarea fumatului și la un
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
1999, 1-3/2000. 2. Europa: o idee în expansiune, in: Transilvania, serie nouă, XXI, 3-4, 1992, pp. 6-10 (număr european monografic). Text tradus în limba maghiară în revista Korunk, 6/1992 (Cluj); reprodus în versiunea română a redacției și în Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk (Cluj, 1994), pp. 55-59. 1. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature roumaine. Litteratures occidentales. Rencontres (Bucarest, Editura științifică și Enciclopedică, 1982), pp. 10-48. 2. Idem, La «letteratura europea», oggi, in: I
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism, in: Alternativa. Supliment politic, Cotidianul, II, 11, 5 noiembrie 1993. 2. Europa actuală: criză și misiune, in: Transilvania, XXI, serie nouă, 3-4/1992. 3. Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk, I, Cluj, 1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De o Însemnătate și mai mare sunt piesele Cumpăna de Lucia Demetrius și Minerii de Mihail Davidoglu. (Ă) În acești patru ani, În publicațiunile noastre au apărut studii sau cronici puține. Au apărut articolele și studiile lui Ion Vitner din Contemporanul, studiul lui Sorin Toma despre poezia lui Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească, Contemporanul, Flacăra ci și Scânteia, Lupta de clasă, Scânteia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a Început să capete adâncimi, poezia noastră slujește masiv țelurilor actuale ale clasei muncitoare, ea se străduiește să fie prezentă oriunde se muncește azi, culege și dăruie energie și elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]