4,322 matches
-
și a directorului ei. Cât de instructivă poate fi cercetarea după trecerea, uneori, numai a câteva zeci de ani a unei simple liste de bucate, a unui restaurant, a unui carnet de cheltuieli zilnice, a unor fac turi, note de cumpărături diverse, necesare sau somptuare - atâtea prilejuri de reflecții nu numai economice, dar privind modul, stilul de viață al oamenilor În viața lor zilnică, gustul, fantezia și capriciul existenței și așezării lor, cum și strădania celor mai mulți de a depăși Întotdeauna con
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de oraș, În marginea pădurii, un pavilion de vâ nă toare al grofilor, unde adunase câteva copile scoase din minți, aduse cine știe de unde, depravate cu binișorul și ținute aci ca Într-un serai. Îl vedeam zilnic prin târg după cumpărături, puțin tel la Înfățișare, mersul cocoșesc, fruntea descoperită de o chelie avantajoasă, privirile circumspecte, chica de bătrân cabot, o păpușă de sex dubios, nici prea masculină, nici prea fe mi nină, zbârnâind de inteligență ca toți marii erotici. Dibăcisem și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
spre acesta. Dinu nu era nebun. În cartierul infect din New York unde locuia, nimeni n-avea nevoie de un interlocutor ca să-și delireze părerile. Ar fi însemnat să fie toți nebuni, dar uite că oamenii se duceau la muncă, făceau cumpărături, conduceau mașinile, iar duminica mergeau la biserică. Singura chestie care te îndemna să crezi că Dinu era totuși ori nițel mai nebun ori nițel mai sănătos decât ceilalți erau cele două vorbe cu care încheia orice părere. Uneori, își începea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
străzile unui cartier mărginaș cărând cu un cărucior niște varză. Soția, și ea, târa două sacoșe pline cu legume, dar râdeau și conversau ca un bărbat și o femeie care se înțelegeau în căsnicie și se întorceau acasă mulțumiți de la cumpărături. Unii oameni nu se schimbă deloc. La șaizeci de ani, era unul dintre ei. Tocmai de aceea l-am abordat cu prudență. Când o persoană seamănă perfect cu cineva cu care te-ai cunoscut în urmă cu treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
deportării l-au vizitat diferiți enoriași ai săi (dascălul Mihai Crețu, clopotarul Blaj Iojă și alții) aprovizionându-l cu diferite alimente, căci căsuțele deportaților fiind împrejmuite cu sârmă ghimpată, nimănui nu-i era permis să se îndepărteze pentru a face cumpărături. Acești deportați erau serviți de oamenii cu suflet bun din Fundata care se ofereau benevol să le aducă de la magazin cele necesare. Pr. Anton Bișoc a încetat din viață aici la Fundata, în ziua de 15 iulie 1960 din cauza rănilor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
P. Pleșca - care după spusa Pr. Petrișor (paroh diecezan de Răchiteni) „ajutați-mă să-i distrug pe franciscani”. În luna decembrie, pe la mijloc, Pr. Iosif Chelaru (OFMConv.), parohul de Săbăoani a fost arestat în timp ce mergea spre Roman pentru a face cumpărăturile necesare pentru Crăciun și pus în lotul: Pr. Albert Petru, Pr. Mihai Dămoc, comisar provincial etc... Rămânând la Săbăoani - parohie mare - numai cu Pr. Bernardin Romila, am căutat să ne facem programul ca și mai înainte, deși aveam și filiala
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din centrul orașului pe care am vizitat-o, admirând altarele, statuile și icoanele din interiorul ei, adevărate opere de artă religioasă. Întorși în camping am servit masa prânzului, după care unii dintre noi au plecat în oraș să facă mici cumpărături. După amiază, în jurul orei 16 ne-am deplasat din nou la Bazilica Preasfintei Fecioare Maria de la grotă unde am recitat împreună cu zecile de mii de pelerini sosiți aici din toate colțurile lumii, rugăciunea sfântului rozariu. Conducătorul acestei ceremonii a anunțat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o anumită pricepere în dozarea relațiilor x/z, y/z din care e compusă viața noastră. Pricepere de meseriaș cinstit, dar mai cu seamă abil. Atâta tot. De două sau trei ori pe săptămână mergeam la Brașov în ve derea cumpărăturilor, a vizitelor și a legării unor relații noi. La Satulung toată ziua ne prăjeam la soare pe malul limpedelui Târlung, înconjurați de flăcăiași înfierbântați, jucând table până la imbecilizare (bun remediu pentru liniștirea sufletului) și mâncând alune. Nu opusuri de artă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la fel ca oamenii ce fug: părăsești un loc primejdios în ultimul moment, dai undeva peste țara cât de cât potrivită, dar te stabilești aici în locul greșit și nu mai găsești în tine voința să pleci. Când merg pentru o cumpărătură la prăvălie, drumul mă duce pe lângă cais. Firește, strada are două margini și-aș putea să-l evit ținând-o de cealaltă parte a străzii. Din cauza acestui cais, mi-e cu neputință să mă duc la cumpărături pur și simplu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
merg pentru o cumpărătură la prăvălie, drumul mă duce pe lângă cais. Firește, strada are două margini și-aș putea să-l evit ținând-o de cealaltă parte a străzii. Din cauza acestui cais, mi-e cu neputință să mă duc la cumpărături pur și simplu. Să aleg o parte sau alta a străzii înseamnă să mă decid de fiecare dată dacă vreau să-i fac copacului o vizită ori prefer să-l evit. Nu-i mare dramă într-asta. Îmi zic: ia
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acestor afișe publicitare reprezintă un program cotidian oferit ochiului. Afișele își defăimează produsul în intenția de a-l supraevalua. Liniștea încremenită și dimensiunea lor ți se încuibează în creier. Așteptând autobuzul, împingând un cărucior de copil, ducând o sacoșă cu cumpărături - zi de zi se coboară tot mai mult pragul atât de însemnat dincolo de care ceva ajunge să provoace altcuiva o suferință. La fel de insesizabil și liniștit ca și afișele, cunoașterea a ceea ce este brutalitatea glisează sub pragul civil recomandabil. În timp ce sub
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ridicat al Sfintei Fecioare îți îndrepta privirea asupra inimii. Inima fusese atât de prost pictată că până la urmă era totuși reușită, preschimbându-se, fără voia zugravului, în ceva ce nu era menirea ei să fie. Uneori, când mă trimiteau la cumpărături în sat, intram ziua în amiaza mare pentru un scurt răstimp în biserică. Când mă aflam singură acolo, pentru mine nu era o biserică. Mă duceam la Fecioara, nu-mi făceam cruce, nu mă închinam. Era răcoare iar greierii țârâiau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
însă după ce fusese desproprietărit de socialism nu mai poseda decât o ladă plină de chitanțiere pentru mărfare întregi de cereale sau de cafea boabe - așadar cum ajunge un asemenea om să-și noteze la rubricile ce indică tonajul măruntele lui cumpărături cotidiene? Prima rubrică: Marfa livrată- iar el trece acolo: „Chibrituri“. A doua rubrică: Cantitatea în vagoane/tone - și el scrie: „1 pachet“. A treia rubrică: Valoarea în sute de mii/ milioane - și el scrie: „2 lei/05 bani“. Socialismul îl
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
spunea el. De fapt, își căuta un sprijin în această practică ce-i consemna declinul. În confruntarea interioară cu prăbușirea lui își căuta demnitatea. Niciodată nu se plângea de nimic, ci doar își nota cu precizie în rubricile din chitanțiere cumpărăturile derizorii făcute la magazinul sătesc: 1 metru de fitil pentru lampa cu gaz, 3 metri de gumilastic pentru chiloți, 1 tub de pastă de dinți, sau: 1 borcan de muștar. Făcea adunarea cheltuielilor din ziua respectivă, apoi a celor din
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
argumente. Unul dintre ele: Ne purtăm frumos cu ei, îi așteptăm cu ciocolată la aeroport". 17 martie 2001 Astăzi mi-a fost dat să cunosc cea mai pură întruchipare a urii față de străini. Reveneam din Franța cu rucsacul plin de cumpărături. A trebuit să mă opresc pentru a-mi ajusta o curea la rucsac. Dureri suspecte în locul în care am fost operat de hernie în timpul serviciului militar. Îmi era imposibil să-mi repoziționez singur rucsacul în spate. Cer ajutorul unui elvețian
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
joi la ora prânzului în librărie. Cumpără de fiecare dată 10-15 volume, tot ce apare nou în drept, religie, filozofie, artă, istorie. Payot îi livrează gratuit cărțile la birou. Sau doamna burgheză (mirosind discret a Chanel 5, vine mereu la cumpărături în jur de ora 11 dimineață) care îmi cere cărți de "dezvoltare spirituală". I-am recomandat... Biblia. S-a uitat uimită la mine. Niciodată nu am mai văzut o privire atât de uimită. Simplă constatare: atunci când sunt obosit, nervos sau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Germania Federală, pe benzi vechi de magnetofon? Rezistam oare griului comunist din jur ? Tot atâtea lucruri la care nu pot da un răspuns coerent. Oricum, nu prea cred că-i interesează pe helveți aceste frământări post-nostalgice-comuniste. 5 septembrie 2003 La cumpărături în Franța vecină, Saint-Julien-en-Genevois îmi place tare mult numele acestui oraș. Diferențele de preț pentru anumite categorii de alimente (carnea, brânza, ouăle) sunt sensibile, ceea ce justifică efortul de a face circa 15 kilometri pe bicicletă. În încăperea unde se depozitează
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
demn, "cu ziarul", după propriile spuse. De fapt, vinde contra un euro un ziar special editat pentru sans abris și speră să pescuiască moneda necesară pentru a împrumuta un cărucior din depozit. Facem conversație înainte și după ce recuperez căruciorul de cumpărături. Îmi spune că este din Timișoara, îi dau ceva mărunțiș pe care nu-l refuză. Mă întreabă de nenumărate ori de ce nu am mașină, uitându-se lung ba la mine, ba la bicicleta mea. Când îi spun că sunt de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
răchită plin cu prăjitura Eugenia, la modica sumă de 0.30 dolari canadieni bucata. Eugenia, blestemul comunist lucrat de timp, a devenit vehiculul nostalgiei. Au fugit de comunism și de demonii săi, iar acum ei, românii din Canada, își încheie cumpărăturile cu cel mai puternic simbol memorial al penuriei din timpul comunismului: biscuiții Eugenia. (Pasaj adăugat ulterior: un prieten puțin mai în vârstă decât mine mă roagă să nu mai critic Eugenia ca simbol al penuriei comuniste. "Eugenia a apărut în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu o cafea nenorocită și un biscuit. Tot el mă asigură că în loc de Iasnaia Poliana e bună și Uniunea Scriitorilor, ceea ce mă făcu să-i mulțumesc pentru această legătură de idei. El se miră (ceilalți doi plecaseră de dimineață la cumpărături) și îmi zise, deschis, că după o noapte ca aceea de ieri nu-mi acceptă ironiile; l-am încredințat că nu-i nici o ironie, nu citise Război și pace? Vali nu-mi răspunse, se ridică și se duse la masa
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mari, zeci de cărți, sute de fișe vârâte în plicuri au fost calabalâcul meu de studentă la română-franceză. Adevărul e că, în tot acest timp scurs între 4 și 22 de ani, între grădiniță și Filologie, n-am prea făcut cumpărături pentru casă; n-am mers la piață decât uneori, ca s-o ajut pe bunica, iar din alimentara n-am prea ieșit cocoșată de plase. În anii ’50 - pentru că nu prea aveai cu ce să le umpli, iar în anii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la cărat cât vechile nețuri de sfoară. Pentru că amândouă cuvintele - și fibră, și sintetic - erau ceva absolut nou, străin și greu de pronunțat pentru ea, băbuța a batjocorit din prima clipă plăsuțele colorate și nu le-a luat niciodată la cumpărături. O revoluție năprasnică în imperiul sacoșelor, plaselor și coșurilor au făcut însă pungile de nailon. Când fetele Witje și Klein, de-acum femei măritate, au apărut cu niște pungi mari de plastic, albe cu dungi colorate, pe care scria Engelmann
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
decrepită casă boierească cu o rămășiță de grădină, vis-à-vis de Institutul de Construcții ISPGC, la vreo trei străzi de blocul meu. De cum am dat colțul spre strada Florentinei, un șchiopătat familiar mi-a atras atenția. Flutur Veronica se întorcea de la cumpărături, cu o sacoșă în fiecare mână. Când m-a văzut, s-a luminat la față: „Haide la mine! Haide să vezi căsuța mea! Hai, că-ți fac și-o cafeluță!“. Am acceptat cu un entuziasm mult mai mare decât am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Și mă trezesc cotropită de povești despre rubedenii localizate în cele mai ilizibile sate de pe harta României ale căror găini trebuia să fi făcut ouă de aur în cuibarele colectivizate preț de jumătate de secol. Mă uit la maldărul de cumpărături ale colegilor și mă întreb de ce n-am decât un unchi care pe deasupra trăiește la oraș. Aș vrea să le spun colegilor mei că între ilicit și declarația de avere tocmai se instalează un lung vid de putere! Mă trezesc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care-i adevărul despre Adevărul, mătușa crede orbește în acesta din urmă. Controverse sângeroase ne înveselesc diminețile. Mătușa are cancer. În faza terminală. Mama, cu un spirit al datoriei care frizează patologicul, o ajută, o îngrijește, îi plimbă nepoțica, face cumpărături pentru nora ei, care este foarte ocupată. În același timp, cu o religiozitate demnă de o cauză mai bună, o admonestează zilnic, nu tocmai creștinește... Cum poți crede ce scrie în ziarul ăla? E Scânteia rebotezată! — Eu nu-s așa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]