6,583 matches
-
curiozitate. Etel, baba harabagiului din colțul hudiții, își lăsă gâsca nejumulită lângă coșteiele de pene, și veni repede cu colțurile șalului târându-se pe lângă papuci. —Moașă! moașă! hai degrabă!... strigă Reiza bălăbănindu-și brațele în toate felurile. Și pe când capete curioase se grămădeau pe la ferestre, moașa deschise ușa dând drumul gemetelor, și intră înlăuntru. Îndată făcu lampa mare; căută în dulap cafeaua și zahărul, și împinse în focul ațâțat ibricul cu apă; își pregăti într-o ceșcuță undelemnul; grămădi pe bolnavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
soarele ei copleșitor pasiunile au o violență necunoscută aiurea. Vorbele anumite erau proclamate cu o plăcere neasemuită, ca și cum ar fi cuprins în ele o savoare rară. Sudălmile care vizau linia ascendentă și colaterală feminină erau așa administrate, încât cuprindeau informații curioase despre civilizația sudică, cu ale ei excese și perversiuni. Filologicește deasemeni aveam dovezi că dumnezeii cu care se apostrofau unii pe alții rudarii erau zeii păgâni și zeii lari: dovadă că jargonul special se păstrase din vremea păgânismului. Găseam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încercase să mă încalece. La fiecare întâlnire avusesem parte doar de un sărut. Evoluase de la rapid și ferm la mai domol și mai tandru, dar nu merseserăm niciodată mai departe de un sărut. Dorisem mai mult de atât? Da. Eram curioasă în ceea ce privește motivul rezervei lui. Dar ținusem totul în frâu și ceva mă împiedicase să-mi vărs necazul lui Jacqui de fiecare dată când mă întorceam acasă după o seară în oraș încă fără să fi făcut sex și îmi băteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
viitoare. Am luat-o la pas, întrebându-mă dacă Mitch mă va urma. M-a prins din urmă înainte să ajung la lift. Hei, Anna, ai ceva de făcut acum? Nu. — Ai chef să facem ceva? Cum ar fi? Eram curioasă să văd ce propune. Ce zici de MoMa1? De ce nu? Locuiam de trei ani în New York și nu fusesem niciodată. Să fiu cu Mitch îmi oferea multe din avantajele de care mă bucuram fiind singură - de pildă, faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
n-ai de ce să-ți faci griji, fricoaso ce ești. Era o ușurare să știu că nu-și mai punea viața în pericol. Dacă și-o pusese vreodată.) Culmea, acum că totul se terminase, trebuie să recunosc că eram puțin curioasă - oare Detta îi împărtășea cu adevărat lui Racey secretele lui Harry? Era ciudat pentru că aducea mai degrabă a subiect de soap-opera decât a viață reală, dar se terminase cam abrupt. În decursul celor două săptămâni care au urmat, eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-l suni acum-acum. A zis că e foarte urgent. În ce fel urgent? —E în regulă. N-a murit nimeni. L-am întrebat. Așa că e doar urgent în sensul obișnuit, presupun. Probabil că fusese tot Kevin pe linie dimineață. Deodată curioasă, mi-am deschis mobilul; aveam două mesaje de la el. De ce voia Kevin să-l sun? De ce era urgent? Și deodată, am știut de ce. Kevin voia să-mi vorbească din același motiv din care Aidan refuza. Neliniștea, care pândise, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
De parcă și-ar face-o cu mâna lui. Știți voi. Ești obsedată, a zis Helen. Ești mai rău decât noi toate la un loc. Capitolul 15tc "Capitolul 15" —Sunt Neris Hemming. —Bună ziua, sunt Anna Walsh, vă sun pentru ședință. Eram curioasă. Curioasă, dar nu-mi făceam speranțe. OK, poate puțin. S-a lăsat tăcerea la celălalt capăt al firului. Avea să mă trimită iar pe pustii? Alți muncitori? Apoi a vorbit. —Anna, primesc... recepționez... da, e un bărbat aici cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și-ar face-o cu mâna lui. Știți voi. Ești obsedată, a zis Helen. Ești mai rău decât noi toate la un loc. Capitolul 15tc "Capitolul 15" —Sunt Neris Hemming. —Bună ziua, sunt Anna Walsh, vă sun pentru ședință. Eram curioasă. Curioasă, dar nu-mi făceam speranțe. OK, poate puțin. S-a lăsat tăcerea la celălalt capăt al firului. Avea să mă trimită iar pe pustii? Alți muncitori? Apoi a vorbit. —Anna, primesc... recepționez... da, e un bărbat aici cu mine. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
plângea. Parcă îl văd și acum, de parcă ar căpăta consistență în fața mea. Mă văd în amintire și pe mine, așezat tot pe jos, fără urmă de bucurie, desigur, dar și fără mare tristețe, ochii mei uscați și nepăsători plimbându-se curioși pe deasupra celor prezenți. De la Boabdil, devenit obez, la șeic, pe care anii și exilul îl făcuseră să arate scheletic și colțuros. Turbanul lui părea mai mare ca oricând. Era de-a dreptul imens. De fiecare dată când tăcea, se înălțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
faci deosebirea? Mă așteptam ca Iscoditorul să mă contrazică, după obicei. N-a făcut-o. Era tăcut, îngândurat, cu fruntea încruntată, iar răspunsul lui mi-a venit împreună cu o întrebare: — Ce spui tu e adevărat. Ce trebuie să facem acum? Curioasă reacție! Pe vremea când Mariam nu era pentru el decât sora unui prieten, nu șovăia să aibă el inițiativa, trecând peste ezitările mele, făcând apel de pildă la Astaghfirullah și stârnind astfel un scandal bine pus la cale. Acum, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
meu, asemenea unui amant sătul să doarmă noapte de noapte la câțiva coți de obiectul dorințelor sale. În sfârșit, Cairo! În nici o altă cetate nu uiți la fel de repede că ești străin. Abia sosit, călătorul e înghițit de vârtejul zarvei, faptelor curioase, mutrelor flecare. Cel puțin o sută de necunoscuți îl abordează, îi șușotesc la ureche, îl iau drept martor, îl înghiontesc cu umărul ca să-l provoace mai bine la înjurături sau la râsetele pe care le pândesc. De acum e vârât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îndepărtându-mă apoi demn împreună cu ea. — Nu mă așteptam să te văd purtând văluri. De n-ar fi fost măgarul, nu te-aș fi recunoscut. — Port văluri tocmai spre a nu fi recunoscută. Suntem împreună, pe stradă, în mijlocul unei mulțimi curioase și flecare, și nimeni nu-și dă seama că nu sunt soția ta. Și mai adăugă, pe un ton poznaș: — Îmi ridic vălul dacă vreau să plac tuturor bărbaților; îl port dacă nu vreau să plac decât unuia singur. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șoptească lucruri pe care el nu le auzea. Sau, poate, șoptea o rugăciune către zei. Valerius să ridică pentru a mai turna câteva picături din poțiunea lui în gura bolnavului. Îi atinse fruntea, mâinile, picioarele. — Ce-i asta? Fata urmărea curioasă fiecare mișcare a lui Valerius. — Teriac... și încă ceva, și sunătoare. Sunătoarea aduce lumina, știi? — Nu. Dar știu alte lucruri care aduc lumina. În clipa aceea rănitul deschise ochii. Îi aruncă lui Valerius o privire ce părea că vine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la mese și la cratițele aburinde. Listarius termină de tăiat prazul și puse pe foc o cratiță de cupru în care așeză coastele de porc și picioarele de iepure pe care le preparase mai înainte. Adăugă prazul, indiferent la privirile curioase cu care bucătarul-șef îi urmărea mișcările. Trase cu urechea la discuția celorlalți. — Eu sunt mulțumit că Galba e împăratul nostru. Va reinstaura ordinea la Roma - paharnicul amestecă cu grijă vinul, mierea și mirodeniile. Galba va fi salvarea noastră... Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
propria cupă unui sclav, pentru ca acesta să i-o dea lui Antonius. — Bea pentru sănătatea și pentru întâlnirea noastră! Sclavul puse cupa în fața lui Antonius; acesta nu schiță nici un gest. Cei prezenți încetară să mai urmărească luptele, observându-l - unii curioși, alții deconcertați - pe legatul Legiunii Galbiana, care de când venise nu deschisese gura. — Ia cupa și închină, îi șopti Errius. Ce-i cu tine? Antonius clătină din cap, dar nu luă cupa. Continua să-și privească mâinile, ca și cum ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
detestau din cauza vechii ei prietenii cu Nero. Se refugiase în vila de la Aquileia și aștepta să vadă dincotro bate vântul. Era extrem de bogată și nu avea copii - avantaje importante atât în vremuri prielnice, cât și în cele potrivnice. Îl privise curioasă pe Antonius Primus în seara când acesta ajunsese, lac de sudoare, cu o scrisoare din partea lui Errius Sartorius, care o întâlnise pe Calvia Crispinilla în Hispania, iar acum i-l recomanda pe legat ca fiind un bărbat curajos și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
își hrăneau puii și se pregăteau să plece în Țările Calde și cum veverițele își adunau provizii pentru iarna ce va urma. Era o vreme ciudat de călduroasă pentru acea perioadă. Deodată, din spatele unui tufiș, a apărut o lumină puternică. Curioasă fiind, am fugit să văd ce se întâmplase și de unde venea acea lumină. Făcându-mi loc printre frunzele tufișului, nu am fost atentă și am căzut într-o groapă adâncă, care părea că nu se mai termină. Era un fel
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
timp pierdută și distantă, de parcă toate gândurile îi erau concentrate într-un punct invizibil pentru toți în afară de ea. Așa mergea prin Shahkot, stranie și zăpăcită. — La ce vă așteptați? spunea Ammaji, soacra ei, inventând scuze de fiecare dată când vecinii curioși o întrebau despre starea de spirit a lui Kulfi. La ce vă așteptați de la o femeie care are în pântece un copil ca un peștișor? Dar Kulfi nu se gândea la copilașul din pântece ca la un peștișor. Se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
stătea degeaba, petrecând multe ore pașnice, de visare, în scaunele pentru ceai și cântând pentru sine în grădinile publice, până când, în cele din urmă, domnul Chawla îi găsise fiului său un post pe măsură. — Ce post? se întrebau toți oamenii curioși și băgăcioși din Shahkot. Acestora, domnul Chawla le spunea: — E un post în slujba guvernului. În slujba guvernului! Oamenii se gândeau la sieste de după-amiază. La băieți care servesc ceaiul, alergând în sus și-n jos cu paharele de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se străduia să se elibereze. În ciuda amabilității șoferului și a atenției de care se bucurase, cu ajutorul unei batiste, unui pic de scuipat și al unei cantități însemnate de pudră de talc, fata părea extrem de prăfuită când coborî din autobuz. Pelerinii, curioși în privința a ceea ce s-ar putea întâmpla pe durata unei întâlniri atât de neobișnuite între potențiali parteneri de cuplu, se buluciră și ei afară din autobuz într-o grămadă murdară și haotică. Oricum trebuiau să ia o pauză de prânz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
intră unul dintre polițiști și șopti ceva de urgență. — Ce? spuse. Ești sora bărbatului care stă sus în copac? Baba este fratele tău? Încuviință din cap cu un aer sumbru. Superintendentul ieși din încăpere și reveni însoțit de câțiva polițiști curioși. Îmi pare rău, îi spuse, n-am știut numele de familie. Vă rog să veniți cu noi. Vă vom escorta înapoi la familia dumneavoastră. Și îl împinse de la spate pe un polițist care chicotea, depășit de comicul situației. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fusese să îl vadă pe Sampath în livada de guave. Bineînțeles, și el fusese însoțit de ceea ce domnul Gupta numise „adunătură de coate-goale“. Preț de o clipă îl privise timid pe Sampath, iar Sampath îl privise pe el. În mod curios, fiecare dintre ei se simțise expus și vulnerabil în fața celuilalt. Nici unul din ei nu rosti nici un cuvânt în timp ce toți ceilalți începură, din nou, să-și verse amarul. Apoi Sampath se mutase pe pat astfel încât să-l privească printre frunze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
am primit nici un răspuns de nicăieri. Timpul a trecut până a venit ora să plec. M-am vârât în costumul meu cel mare și mi-am dat părul peste cap. În după-amiaza aceea am mai primit un telefon. Un telefon curios, un telefon ciudat. O să vă povestesc mai încolo. Un scrântit. Nimic deosebit. Unde e Selina Street? Unde e? Ea știe unde sunt eu. Numărul meu e sus pe peretele bucătăriei. Ce face? Cum face rost de bani? Pedeapsă, așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încântat că nu se holbează vreun voyeur la mine în timp ce îmi interpretez partitura romantică dintr-un film porno turnat pe podeaua subsolului. Nu, totul era cât se poate de civilizat, foarte civilizat, într-adevăr. Fata își aplecase capul, privindu-și curioasă o unghie ruptă. Cascada părului făcea ca umerii mici să pară și mai vulnerabili și palizi. Să fim serioși, Insula nu era locul potrivit pentru contrastele locale. Fata, adolescenta slăbuță, în ale cărei subsuori strânse se iveau cute de forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aroganți, cascadori, sufleuri, scenografi, oameni cu bani - oameni caraghioși, nu oameni normali. Și femei nostime, jonglând cu sexul, cu timpul și cu banii. Cine e normal? Eu nu. Sunt croit după, prins și remorcat la și înghesuit în această formă curioasă. Fiecare viață e un joc de șah care s-a dus dracului după a șaptea mutare, și acum jocul întâmplării e înghesuit și lent, un coșmar de constrângeri și interese divergente cu fiecare nouă mutare, toate piesele fiind fixate, înțepenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]