6,546 matches
-
care ne permit o evaluare mai corectă a importanței și evoluției fenomenului. În Franța, ancheta lui Horenstein și Voyron-Lemaire (în Charlot și Emin, 1997) privind dascălii victime anchetă care nu este totuși una axată pe victimizări a cuprins 269 de dascăli agresați, iar studiul de victimizare realizat de Carra și Sicot (1996) a cuprins 2 855 de elevi. Cercetările observatorului nostru au cuprins peste 30 00 de elevi în Franța, peste 1 500 de elevi în Anglia, Belgia sau Spania și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
are, prin Bureau of Justice Statistics, legături importante cu guvernul. Este un model de transparență: publicarea regulată și obligatorie a anchetelor de victimizare suferite de eșantione reprezentative de 70 000 de elevi (NCVS, anchetă anuală) sau de 60 000 de dascăli și membri ai direcțiunii (School and Safety Survey, începând din 2003), eșantioane reprezentative de la 11 000 la 16 000 de elevi pentru Youth Risk Behavior Survey, din 1993, sau, din 1995, eșantioane de aproximativ 9 000 de elevi pentru School
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantioane reprezentative de la 11 000 la 16 000 de elevi pentru Youth Risk Behavior Survey, din 1993, sau, din 1995, eșantioane de aproximativ 9 000 de elevi pentru School Crime Supplement 16. De notat că aceste anchete implică atât administrația, dascălii, cât și direct pe elevii înșiși. Avem de-a face cu un instrument de cunoaștere excepțional și, totodată, important în elucidarea politicilor publice... numai să vrea politicienii să le folosească. Ne amintim că primele anchete de victimizare au apărut în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale noastre începând din 1993 (Debarbieux, 1996, 1999, 2001, 2003). În străinătate, echipa pionieră la acest nivel este cea deja veche, coordonată de soții Gottfredson (1985), care a studiat pentru prima oară legătura dintre funcționarea școlilor și victimizarea elevilor și dascălilor. Este și cazul echipei californiene a lui Furlong (Furlong et al., 1998), care a întocmit un chestionar referitor la victimizare și climatul școlar, preluat și adaptat de echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de a introduce ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă le raportăm la populația globală a gimnaziilor, între 200 000 și 300 000 de elevi francezi. Unele dintre aceste acte sunt specific școlare (agresiunea asupra unui dascăl). Altele sunt comise și în afara mediului școlar. Conform acestei anchete, școala este principalul loc de violență în ce privește violențele verbale (47% dintre elevi spun că au avut acest tip de comportament la școală, față de 1,6% în familie, de exemplu). lucru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca victime) de către dascăli, părinți sau de către personalul directoral al școlilor. Încrucișând aceste metode, încrucișând rezultatele, putem ajunge la o cunoaștere mai apropiată, tocmai fiindcă este mai distanțată, de un fapt social și educațional major. În fine, amintim că nu am abordat aici, bineînțeles
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
face cu un câmp semantic vast: hărțuire și brutalitate, tulburări de comportament, purtare necuviincioasă, chiar scandal, indisciplină, infracțiune sau delincvență sunt, pe rând, termeni invocați. Să fie o simplă chestiune de cuvinte fără interes practic? La urma urmei, ar spune dascălul și elevul care suferă de pe urma uneia dintre aceste forme de "violență", nu contează! Important e să înceteze. Totuși, iar aceasta va fi miza capitolului de față, dincolo de această alegere a cuvintelor, e vorba de înțelegerea modului în care cineva poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
țările unde opoziția politică și socială este în parte redusă la tăcere și unde pluripartidismul nu înseamnă decât o promisiune ipocrită, de a introduce în Codul penal contestații democratice. Când citim într-un raport african că greva elevilor sau a dascălilor este o violență și, ca atare, trebuie reprimată, de care parte e violența? Aici se găsește întreaga problemă a autorității legitime și a monopolului ei în folosirea forței. De asemenea, trebuie să recunoaștem că acele minor victimization cărora Denise Gottfredson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
delincvent" sau "violent" pe elevul care-și înjură un coleg? Aceasta ar fi, fără îndoială, o definiție excesivă. O definiție care se limitează la Codul penal omite și multe banalități din viața de zi cu zi a copiilor și a dascălilor, care pot avea însă, prin repetare, consecințe grave. Nu orice violență este delincventă. Să luăm un exemplu voit trivial și care ne poate face să zâmbim, extras dintr-o observație la o clasă specializată, pe când eram institutor la secția de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un alt copil mai puternic. Limitarea violenței în mediul școlar la school bullying înseamnă să nu luăm în considerare violența adulților asupra elevilor, nici violențele antiinstituționale care se traduc printr-o creștere a furturilor din localuri sau prin agresiuni împotriva dascălilor. În plus, chiar dacă insistăm pe violența repetitivă, bullying-ul care implică o continuitate în violența între colegi nu poare cuprinde violențele între tineri care nu se cunosc. De altfel, din acest motiv echipa noastră, dar și, de exemplu, echipa israeliano-americană a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violență căreia fetele îi cad uneori victime de o manieră disproporționată. Numeroase sunt cele care, după ce au surmonatat obstacolele care le împiedicau să frecventeze școala, sunt, odată admise la școală, confruntate cu hărțuirea și violențele sexuale din partea colegilor sau a dascălilor. Un raport recent despre Africa de Sud (Human Rights Watch, 2001) constată că amenințarea violenței în școală este unul dintre principalele obstacole în educația copiilor. În Ghana, Malawi sau Zimbabwe, prea numeroasele agresiuni sexuale comise asupra fetelor de către băieți și uneori de către
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Un raport recent despre Africa de Sud (Human Rights Watch, 2001) constată că amenințarea violenței în școală este unul dintre principalele obstacole în educația copiilor. În Ghana, Malawi sau Zimbabwe, prea numeroasele agresiuni sexuale comise asupra fetelor de către băieți și uneori de către dascăli în primul ciclul al învățământului secundar rămân în mare parte nepedepsite (Leach, 2003). În America Latină, un studiu realizat în Ecuador (Banca Mondială, 2000) arată că 22% dintre adolescente au fost victime ale abuzurilor sexuale în incinta școlii. În Burkina Faso, studiul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
America Latină, un studiu realizat în Ecuador (Banca Mondială, 2000) arată că 22% dintre adolescente au fost victime ale abuzurilor sexuale în incinta școlii. În Burkina Faso, studiul lui Lompo (Lomopo, 2005) arată că aproape o treime din populația școlară (elevi și dascăli deopotrivă) recunoaște că practica șantajului sexual al profesorilor asupra fetelor este o realitate. Lupta împotriva "Mediilor transmise sexual" începe să se manifeste, dar se lovește, potrivit studiului lui Lompo și celui realizat de Human Rights Watch, de certitudinea că victima
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nobile concepții antropologice, s-a dezvoltat un curent de "apărare a școlii" de presupusele barbarii care o amenință, curent de gândire care biciuiește cu mult talent derivele laxiste care ar fi dus școala la pierzanie și ar fi subminat autoritatea dascălului. Acest curent de gândire e coerent și nu-i nici pe departe marginal. E organizat în rețea, are propria presă și relații politice. Printre acestea din urmă figurează Luc Ferry, fost ministru al învățământului, filosof mediatic, prieten și coleg cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numește cu dispreț, printr-un neologism detestabil, "pedagogism". Pedagogismul acesta este instrumentul unei secte stranii de stângiști oribili, formatori la IUFM* sau în alt centru al dușmanilor cunoașterii: profesorii de științele educației care ar vrea să înlocuiască frumoasa meserie de dascăl cu o mixtură educativă fără vlagă. Un exemplu al acestei analize ni-l oferă un site de Internet, jeunesplus.org, sub un titlu lipsit de ambiguitate: "Pedagogia, sursă a violenței?": "Violența pare să înceapă tot mai devreme. Copii mai degrabă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care n-au reușit, continuă să se autodistrugă în doze mici. Demagogia a declarat că Elevul trebuia înainte de toate să fie fericit în clasă și că transmiterea cunoștințelor nu este decât una dintre misiunile secundare ale Școlii. Atunci a pierdut Dascălul ceea ce-i dădea autoritatea. Tinerii care vor să învețe își afirmă astăzi nevoia de a fi încadrați, dirijați, învățați cu adevărat: vor dascăli care să aibă mijloacele de a se face respectați. Demagogia are Crezul ei: egalitatea tuturor sau, mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clasă și că transmiterea cunoștințelor nu este decât una dintre misiunile secundare ale Școlii. Atunci a pierdut Dascălul ceea ce-i dădea autoritatea. Tinerii care vor să învețe își afirmă astăzi nevoia de a fi încadrați, dirijați, învățați cu adevărat: vor dascăli care să aibă mijloacele de a se face respectați. Demagogia are Crezul ei: egalitatea tuturor sau, mai degrabă, identitatea tuturor, ca să le fie tuturor pe plac. Pentru a-și împlini acest ideal, va trebui limitată instruirea mulțimii, pentru ca aceasta să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în Québec, Monique Gauvin (1995, p. 46) a evidențiat o convergență puternică între opinia publică, dascălii și directorii de școală și presă, care văd în familie marea cauză a violenței școlare: "Familia este așadar principala instituție acuzată pentru incapacitatea de a-și asuma educația copiilor și pentru raporturile de violență care se produc". Putem fi scârbiți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
părinților, lipsa de interes și implicare a părinților pentru activitățile școlare sau cele din timpul liber ale copiilor. Invers, fapt deosebit de important pentru subiectul cărții noastre, o implicare puternică a părinților în activitățile școlare, dublată de o bună cooperare cu dascălii, este unul dintre cei mai importanți factori de protecție. Când cele două mari instanțe de socializare colaborează, ele creează un fel de "cerc virtuos", spre marele beneficiu al copiilor. Stilul parental este și el un bun predictor: stilul parental represiv
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
organizări comunitare (muncă în echipă, împărțirea rolurilor și o reală participare a elevilor la decizii) are un efect puternic de protecție atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice și ceilalți membri ai personalului. Imaginea cadrelor didactice se schimbă total: dascălii din școlile organizate în mod comunitar lipsesc mai rar, au un moral mai bun, sunt mult mai mulțumiți de munca lor, iar modul lor de predare este perceput mult mai favorabil de elevi. Aceste concluzii sunt confirmate de cele ale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
construită, în parte, școala laică franceză, ci alături, chiar în colaborare strânsă cu acestea. Acest fapt e accentuat în școlile care nu asigură cursuri cu program întreg, iar copiii își petrec atunci o parte importantă din timp la școala coranică. Dascălii înșiși și-au afirmat adesea credința în fața noastră, iar predarea limbii arabe în școli întărește legăturile între laic și religios. Totuși legătura comunitară nu înseamnă doar o comunitate de credincioși, iar islamul pare să profite aici de o lungă tradiție
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
după mai multe cercetări în comunități economice foarte sărace (Brazilia, Burkina Faso și acum Djibouti), că există o "forță a celor slabi" care poate ajuta la supraviețuirea solidară și la educație, școala beneficiind de ea cu atât mai mult cu cât dascălii sunt ei înșiși legați de mediul social, din care provin adesea. Prezența părinților în școală este frecventă, în curte, în biroul directorului, în cantină... În sate, un "șef" joacă rolul mediatorului și contribuie la supravegherea comunitară a copiilor și, fără
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vieții școlare. Școala este școala comunității și este influențată de legătura socială. Această socialitate poate părea uneori apăsătoare, iar un director evoca, de exemplu, "problemele familiilor care se continuă la școală", dar, în condițiile de izolare în care trăiesc unii dascăli, ea este adesea un ajutor important. Discursul despre părinți este de obicei pozitiv în discuții purtate cu noi. De exemplu, un director declară că "importanța școlii este bine înțeleasă de părinți, care, deși analfabeți, își supraveghează copiii". Această trăsătură pare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
excepții notabile pe care le vom avea în vedere, aceasta rămâne totuși o practică relativ curentă. Ba încă multe voci cer "revenirea" ei, ca soluție împotriva violenței în școală. Ar fi o practică normală, tradițională. Forte des îi auzi pe dascăli spunând că-s împărțiți între cerința părinților de a-i da câte una la fund elevului și teama că, fie și dacă îl lovesc ușor pe un copil, aceeași părinți vor depune imediat plângere. Îmi amintesc de un grup de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ohio, Oklahoma, Pennsylvania, Carolina de Sud, Tennessee, Texas și Wyoming. Totuși aceste state nu sunt toate la fel de punitive, iar în unele practica a căzut în desuetudine. Există la nivel federal o statistică precisă a evoluției numărului de elevi loviți de dascăli, ca parte din ancheta anuală de victimizare pe care am menționat-o deja. Raportul menționează că s-a ajuns de la un total de 1 415 540 de elevi care se declarau loviți de cadrele didactice în 1980 la 457 754
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]