3,820 matches
-
bugetului (componenta ciclică ajustată); Bt - soldul bugetar actual; BtC - componentele ciclice bugetare pe categorii de venituri și cheltuieli. Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut. Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB (vezi anexa 1). Rezultatele obținute pentru componenta bugetară ciclică, conform metodologiei dezagregate, sunt prezentate în continuare în cadrul capitolului. Ca urmare a inerentelor probleme apărute în implementarea practică a metodologiei, OCDE a ajustat formula de calcul încorporând elemente legate de decalajele temporale în așezarea și colectarea impozitelor și taxelor și transferurile de capital (a se vedea detalii în Girouard și Andre, 2005). Astfel, soldul bugetar ajustat ciclic a fost calculat după formula unde: B* este soldul ajustat ciclic, Tj și Tj
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
altă parte, este universal folosită în cele două metode o anumită modificare procentuală a cheltuielilor cu ajutorul de șomaj, atunci când rata curentă a șomajului deviază de la NAIRU. Totuși, în timp ce varianta FMI presupune ipoteza unei elasticități unitare a cheltuielilor cu șomajul în raport cu decalajul dintre rata curentă a șomajului și NAIRU, în varianta OCDE există estimări econometrice pentru a calcula această elasticitate în cazul fiecărei țări în parte. În final, estimarea soldului bugetar structural se face prin scăderea cheltuielilor ajustate ciclic din veniturile ajustate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Internațional este explicată pe larg în Hagemann, 1999 și Fedelino, Ivanova and Horton, 2009. Metodologia OCDE este detaliată în Giorno, Richardson, Roseveare and van den Noord, 1995 și Girouard and Andre, 2005. De asemenea, produsul intern brut potențial și respectiv decalajul de producție (output gap-ul) sunt calculate folosindu-se metodologii diferite: Sistemul European al Băncilor Centrale utilizează filtrul Hodrick-Prescott, în timp ce Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sau Fondul Monetar Internațional folosesc metoda funcției de producție. În primul caz
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
1984). „Dacă guvernul nu ar modifica niciodată politica fiscală, soldul bugetar ajustat ciclic ar rămâne constant. Altfel spus, modificările în deficitul bugetar structural reprezintă acțiuni de politică discreționară. Atunci când deficitul bugetar ajustat ciclic se înrăutățește (crește) în condițiile existenței unui decalaj de producție recesionist, politica fiscal-bugetară a fost prociclică. Când soldul bugetar ajustat ciclic se îmbunătățește (deficit mai mic sau excedent), adică atunci când se manifestă decalajul de producție recesionist, spunem că avem un semnal al unei politici fiscal-bugetare anticiclice” (Baldwin and
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de politică discreționară. Atunci când deficitul bugetar ajustat ciclic se înrăutățește (crește) în condițiile existenței unui decalaj de producție recesionist, politica fiscal-bugetară a fost prociclică. Când soldul bugetar ajustat ciclic se îmbunătățește (deficit mai mic sau excedent), adică atunci când se manifestă decalajul de producție recesionist, spunem că avem un semnal al unei politici fiscal-bugetare anticiclice” (Baldwin and Wyplosz, 2006). O altă viziune a influențelor exercitate de fluctuațiile economice asupra mărimii deficitului bugetar este abordarea prin prisma politicilor fiscale și bugetare promovate de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
OCDE, în lucrările semnate de Forni și Momigliano (2004) și Golinelli și Momigliano (2007). Putem considera această dificultate ca o problemă de estimare, de prognoză. Problema este dată de diferența dintre estimările în timp real și cele ulterioare ale dimensiunii decalajului de producție aproximat de abaterea PIB real de la tendința acestuia pe termen lung Larch și Turrini (2009) demonstrează că revizuirea PIB potențial și a estimării privind output gap-ul exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De exemplu, componenta decalaj de producție (output gap) poate fi estimată prin metode diferite, care conduc la rezultate foarte diferite atât pentru acest indicator, cât și, pe cale de consecință, pentru deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de față. 26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se vedea pentru detalii Van den Noord, 2000). Datele statistice folosite pentru perioada analizată, 2000-2011, au fost furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, publicațiile Institutului Național de Statistică, Banca Națională a României și baza de date Eurostat. a) Estimarea PIB potențial și a decalajului de producție PIB potențial și decalajul de producție au fost estimate prin intermediul metodei recomandate de Comisia Europeană - metoda funcției de producție. Pentru estimarea PIB potențial prin metoda funcției de producție au fost utilizate valori trimestriale aferente perioadei 2000-2011. Principalul avantaj
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Noord, 2000). Datele statistice folosite pentru perioada analizată, 2000-2011, au fost furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, publicațiile Institutului Național de Statistică, Banca Națională a României și baza de date Eurostat. a) Estimarea PIB potențial și a decalajului de producție PIB potențial și decalajul de producție au fost estimate prin intermediul metodei recomandate de Comisia Europeană - metoda funcției de producție. Pentru estimarea PIB potențial prin metoda funcției de producție au fost utilizate valori trimestriale aferente perioadei 2000-2011. Principalul avantaj al estimării prin această metodă este
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
presupune parcurgerea următoarelor etape (Denis et al., 2006): 1) determinarea formei funcției de producție; 2) estimarea parametrilor funcției de producție; 3) determinarea intrărilor de factori de producție; 4) estimarea factorului total de productivitate (TFP); 5) determinarea PIB potențial și a decalajului de producție. Conform metodologiei descrisă de Denis et al. (2006), funcția de producție Cobb-Douglas prezintă produsul intern brut ca o combinație a forței de muncă (L) și capital (K), corectate pentru gradul de capacitate în exces (UL, UK), și ajustate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
componentei ciclice din componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
crescut de la 1,36% din PIB efectiv la 7,20% din PIB efectiv, chiar pe fondul unui exces de cerere agregată, exprimat prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al PIB deficitul bugetar structural a scăzut iar în perioadele cu decalaj expansionist al PIB deficitul bugetar structural
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
exprimat prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al PIB deficitul bugetar structural a scăzut iar în perioadele cu decalaj expansionist al PIB deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al PIB deficitul bugetar structural a scăzut iar în perioadele cu decalaj expansionist al PIB deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul de afaceri politic. Îngrijorător, România a procedat la consolidare (ajustare) fiscală în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul de afaceri politic. Îngrijorător, România a procedat la consolidare (ajustare) fiscală în perioadele de decalaj recesionist, creând spațiu fiscal care a fost epuizat în perioadele de expansiune puternică (vezi exemplul din perioada 2006-2008). Capitolul 2 Reforma indicatorului sold bugetar structural - estimarea soldului bugetar ajustat ciclic și în raport de absorbție (CAAB) În primul capitol am
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și estimarea capacității acestei țări de a genera surplusuri bugetare primare - pe baza unei funcții de reacție a politicii fiscale. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanța guvernamentală și stabilitatea politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute vom putea analiza procesul de decizie privind politica fiscal bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România. Interpretarea rezultatelor 1 Pentru estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscale, putem pleca de la următoarea relație (Gali și Perotti, 2003): PBit = a PB it-1 + b DEBTit + c GAPit + constant + error term, (1) unde: PB - deficit bugetar primar; GAP - decalaj de producție; DEBT - datorie publică; a, b, c - coeficienți. În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de astfel de funcții de reacție, plecând de la funcția „clasică” de reacție a politicii fiscale prezentate mai sus. Gali și Perotti (2003) sugerează
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
discreționară sunt măsurate prin modificarea în soldul primar bugetar structural (ΔCAPB). Această modificare este explicată prin poziția inițială a finanțelor publice (măsurată de soldul structural și datoria publică, ambele în momentul t - 1) și de condițiile ciclice (măsurate prin nivelul decalajului de producție) (Socol et al., 2009). Modelul CAPB/PB este un model similar celui anterior. Diferența dintre cele două modele constă în faptul că, în acest din urmă caz, modificarea în soldul primar bugetar structural (ΔCAPB) este explicată de deficitul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
subcapitol am estimat o funcție de reacție a politicii fiscale adaptată condițiilor economiei românești. Cu ajutorul acestei funcții de reacție a fost testată reacția soldului bugetar actual primar la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică și de cele induse de decalajul de producție (output gap). În plus, ca element de originalitate, a fost testată si influența indusă de rata inflației asupra soldului bugetar primar, precum și a unor variabile suplimentare ca government effectiveness și political stability. Datele cu privire la soldul bugetar primar, datoria
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
statistica Băncii Mondiale - Worldwide Governance Indicators, disponibilă pe www.govindicators.org. Am estimat o funcție de reacție a politicii fiscale de forma: PBit = a DEBTit + b GAP + c INFLi + d GOVi + e POLITICALi + + constant + error term, unde: DEBT - datorie publică; GAP - decalaj de producție; INFL - rata inflației; GOV - calitatea politicilor guvernamentale; POLITICAL - stabilitatea politică; a, b, c, d, e - coeficienți. Variabilele deficit bugetar primar, output gap, datorie publică sunt exprimate ca procent din produsul intern brut. Coeficientul a > 0 arată existența unei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
b > 0, atunci politica fiscală este considerată a fi anticiclică. De asemenea, se consideră că politica fiscală este sustenabilă dacă reacția soldului primar la șocuri ale datoriei publice este instantanee, și nu decalată în timp. O valoare pozitivă a coeficientului decalajului de producție indică faptul că politica fiscală este anticiclică, în timp ce o valoare negativă ar însemna că politica fiscală este una prociclică. Dacă d și e sunt negativi, putem interpreta faptul că o creștere a calității politicilor publice implementate de guvern
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și scadența ridicată pe termen scurt a împrumuturilor punea presiune pe reducerea cheltuielilor guvernamentale. Analiza factorilor care influențează modificarea soldului bugetar primar indică faptul că unul dintre cei mai importanți indicatori luați în considerare de autorități în fundamentarea deciziilor este decalajul de producție (output gap). Coeficientul (b = -1,029) argumentează faptul că în perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
o perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]