9,167 matches
-
că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc de apărare și răspuns la starea depresevă. Să cităm pe Penot (1973): „Constatăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constantă, de structurare pe un model caracterial sau psihopatic. Toți acești copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză să învețe să citească și să scrie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost normal, exceptând anorexia, până la vârsta de trei ani. Atunci această soră a fugit pe neașteptate de acasă pentru totdeauna, luând cu ea toate lucrurile sale minus rochia sa de casă. Mama spune singură că Pascal a făcut atunci o „depresie teribilă”: repliat complet asupra lui însuși, ghemuit, își sugea degetul, somnolând toată ziua învelit în rochia de casă, nu avea nici o activitate. În schimb, noaptea îi era frică, țipa, refuza să doarmă. O anorexie gravă se instalează și care va
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nostalgia unei relații obiectuale satisfăcătoare pierdută, și emergența temei morții, moartea tatălui și a fiului care este însoțită de o angoasă că ar putea fi ucis de către cineva care vine din spate, cu ostilitatea persecutorie a lumii exterioare; - lupta cu depresia pare că se manifestă prin trecerea la act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de a nu fi respins, de a nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
organizări psihopatologice dominate de poziția depresivă și de mecanismele de apărare psihică care sunt trecerea la act, mai ales, și negarea, proiecția, omnipotența defensivă. Trebuie notat faptul că, în ceea ce privește familia, nu știm dacă părinții și, mai ales, mama au recunoscut depresia copilului lor atunci când acesta avea 4-5 ani; acest lucru pare posibil după cum arată apelarea la consultul unui medic generalist. În schimb, este sigur că, după această perioadă, aceștia au negat masiv depresia lui Pascal și suferința acestuia. Mouren și Dugas
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dacă părinții și, mai ales, mama au recunoscut depresia copilului lor atunci când acesta avea 4-5 ani; acest lucru pare posibil după cum arată apelarea la consultul unui medic generalist. În schimb, este sigur că, după această perioadă, aceștia au negat masiv depresia lui Pascal și suferința acestuia. Mouren și Dugas (1982) au studiat evoluția pe termen lung a patruzeci și trei de pacienți deprimați. Studiul lor permite regăsirea a șaptesprezece dintre ei, de la care aceștia au obținut informații fie prin poștă (de la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
datorită numărului relativ mic de cazuri, dar mai ales datorită unui număr mare de non-răspunsuri sau a cazurilor clinice pierdute (60% din totalul de cazuri). Pe de altă parte, în acest studiu era vorba despre copii al căror diagnostic de depresie a fost pus fie în timpul consultației, fie în timpul spitalizării. Este vorba deci despre depresii grave, sau despre un mediu familial atent care a acceptat diagnosticul. Ori, mult prea adesea, depresia la copil este acceptată cu greu: multe depresii ale copilului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
non-răspunsuri sau a cazurilor clinice pierdute (60% din totalul de cazuri). Pe de altă parte, în acest studiu era vorba despre copii al căror diagnostic de depresie a fost pus fie în timpul consultației, fie în timpul spitalizării. Este vorba deci despre depresii grave, sau despre un mediu familial atent care a acceptat diagnosticul. Ori, mult prea adesea, depresia la copil este acceptată cu greu: multe depresii ale copilului, mai ales dacă acesta este mic, nu sunt nici recunoscute nici, a fortiori, tratate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acest studiu era vorba despre copii al căror diagnostic de depresie a fost pus fie în timpul consultației, fie în timpul spitalizării. Este vorba deci despre depresii grave, sau despre un mediu familial atent care a acceptat diagnosticul. Ori, mult prea adesea, depresia la copil este acceptată cu greu: multe depresii ale copilului, mai ales dacă acesta este mic, nu sunt nici recunoscute nici, a fortiori, tratate. Chiar și atunci când starea depresivă este recunoscută, nu înseamnă că cei din jurul său iau, în final
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diagnostic de depresie a fost pus fie în timpul consultației, fie în timpul spitalizării. Este vorba deci despre depresii grave, sau despre un mediu familial atent care a acceptat diagnosticul. Ori, mult prea adesea, depresia la copil este acceptată cu greu: multe depresii ale copilului, mai ales dacă acesta este mic, nu sunt nici recunoscute nici, a fortiori, tratate. Chiar și atunci când starea depresivă este recunoscută, nu înseamnă că cei din jurul său iau, în final, măsurile adecvate. Exemplele clinice Pascal și, în mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mică măsură, Sandra sau Vincent dovedesc destul de bine acest lucru. Cazul Pascal este interesant datorită unei supravegheri lungi de la 3 ani la 17 ani. Această supraveghere a fost în același timp prea intermitentă pentru a putea modifica evoluția naturală a depresiei și suficientă totuși pentru a stabili jaloane solide acestei observații. El are „avantajul” că nu amestecă patologia depresivă cu problematica socială cum ar fi, de exemplu, schimbări de domiciliu multiple sau separări. Este vorba, în sfârșit, de o depresie care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a depresiei și suficientă totuși pentru a stabili jaloane solide acestei observații. El are „avantajul” că nu amestecă patologia depresivă cu problematica socială cum ar fi, de exemplu, schimbări de domiciliu multiple sau separări. Este vorba, în sfârșit, de o depresie care apare la un copil cu inteligență normală și care își păstrează posibilitățile cognitive pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
domiciliu multiple sau separări. Este vorba, în sfârșit, de o depresie care apare la un copil cu inteligență normală și care își păstrează posibilitățile cognitive pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul cvasi meteorologic al termenului care este exprimată tipic prin desenul caselor), apoi o tentativă de reconstrucție defensivă și idealizantă, dar al cărui scop este negarea suferinței și a sentimentului de pierdere (exprimată de această dată prin plimbarea idilică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și expeditivă „nucleul depresiv” explică dificultatea aplicării tratamentului corect: acesta ar trebui să-l facă pe Pascal să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tendința antisocială” este o conduită de revendicare secundară unei suferințe și unei situații privative, sau pe Flavigny (1977) care evocă o „discontinuitate zdrobitoare a primelor relații afective”. Totuși, ar fi fals să deducem din cele constatate mai sus că orice depresie a copilului se organizează într-o manieră psihopatică la adolescență și mai târziu. Sunt posibile și alte evoluții. O problemă majoră, cu urmări clinice, teoretice și chiar terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să deducem din cele constatate mai sus că orice depresie a copilului se organizează într-o manieră psihopatică la adolescență și mai târziu. Sunt posibile și alte evoluții. O problemă majoră, cu urmări clinice, teoretice și chiar terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă. Unele anchete epidemiologice încep să furnizeze câteva rezultate. Astfel, Kovacs și colab. (1984) constată că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă diagnostice abuzive. Ea aduce totuși informații și clarificări utile în unele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să inducă diagnostice abuzive. Ea aduce totuși informații și clarificări utile în unele cazuri. În plan descriptiv, se poate evalua rolul existenței în copilărie a unei separări de părinți, în legătură cu care adolescentul păstrează amintirea unei trăiri dureroase și traumatice, asupra depresiei. Din cei patruzeci și unu de adolescenți prezentați în studiul lui Fahs și Marcelli (vezi capitolul 2 și 4), șapte adolescenți au o astfel de amintire. Dintre ei, trei au fost adoptați (doi la 6 ani, unul la 9 ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
transformări și deplasări, obișnuite în adolescență, reactualizează la Denise vechile suferințe legate de separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a fost recomandat de către pediatrul său
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mama, au evocat trecutul lui Vincent: atunci când acesta avea 15 luni tatăl său a decedat subit. Era un bărbat care avea cu douăzeci de ani mai mult decât soția lui. Mama lui Vincent recunoaște ca a suferit atunci o gravă depresie, cu un sentiment de gol și de prăpastie care a durat mai mulți ani. Doar mângâierile lui Vincent, care venea pe genunchii săi, o scotea puțin din această stare depresivă. Mult timp această femeie n-a înțeles cum de Vincent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]