4,974 matches
-
să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Autoarea I. EDUCAȚIA MORAL RELIGIOASĂ CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Principiile moral - religioase în Noul Testament 1.1.1. Legea morală a Noului Testament Legea Noului Testament este expresia cea mai tipică și mai desăvârșită a voinței divine. Ea este cea mai desăvârșită lege, deoarece prin persoana Întemeietorului ei, Iisus Hristos, Care a primit de bună voie să se facă om asemenea nouă, dar fără de păcat (Filip. II, 17), harul și adevărul au primit realitatea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Autoarea I. EDUCAȚIA MORAL RELIGIOASĂ CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Principiile moral - religioase în Noul Testament 1.1.1. Legea morală a Noului Testament Legea Noului Testament este expresia cea mai tipică și mai desăvârșită a voinței divine. Ea este cea mai desăvârșită lege, deoarece prin persoana Întemeietorului ei, Iisus Hristos, Care a primit de bună voie să se facă om asemenea nouă, dar fără de păcat (Filip. II, 17), harul și adevărul au primit realitatea temporală. Această lege aduce cu sine o înnoire
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
credinței, spiritualizează viața creștinilor și o face vie; ca lege a harului și a libertății, aduce cu sine ajutorul divin și scoate pe creștini din robia păcatului spre adevărata libertate și stare de fii ai lui Dumnezeu. Este cea mai desăvârșită lege creștină, deoarece se înfățișează ca lege a iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și plinirea ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 5, 45). Desăvârșita iubire de Dumnezeu și de aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unui creștin nu trebuie să se limiteze la stăduința de a nu face rău, ci trebuie să cuprindă și străduința de a face binele, cât mai mult bine. În acest înteles Sfântul Apostol Iacov numește legea Noului Testament „Legea cea desăvârșită a libertății” (Iacov 1, 25). Faptul că Mântuitorul înfățișează împreună fericirea și desăvârșirea arată ca acestea sunt strâns legate. Într-adevar, nimeni nu poate fi fericit fără a fi desăvârșit, iar cel ce cucerește desăvârșirea morală dobândește prin aceasta și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea să dorească a fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea veșnică, pe care, prin credință și nădejde, ei o gustă încă pe pământ, dar deplin o vor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iubirea cu fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie să transpună în forme concrete iubirea afectivă. “A fi îndurător față de alții înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul, Care este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe copii. Ideile pedagogice ale celor doi mari Sfinți Părinți - Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ian Gură de Aur - se armonizează și se completează într-un mod fericit. Locul în care aceste idei se întâlnesc în forma cea mai desăvârșită este Sfânta Liturghie - încununare a pedagoiei creștine, ca doctrină și lucrare în lume. 2.1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat tradiția Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care o dorim - o spunem iarăși - una specială în economia revistei noastre. Am avut astfel prilejul de a intra în dialog cu două persoane deosebite, două distinse doamne, care, fiecare în felul său, cu răbdarea, cu tactul și cu amabilitatea desăvârșite care dau noblețea acestei profesii, atunci când ea vizează superlativul, s-au arătat dornice să ne împărtășească din vasta experiență - de școală și de viață - acumulată, acceptând, în același timp, cu multă solicitudine (pentru care le mulțumim și pe această cale
OAMENI DE LA CATEDRĂ Cei ce ne-au dat nume.... In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
grei ai primului război mondial, a fost adăpostit vremelnic, capul lui Mihai Viteazul, adus de la Mănăstirea Dealu de preotul profesor Al. Dolinescu și profesorul ieșean Th. Naum, pentru a fi protejat de o eventuală profanare. Totul s-a petrecut în desăvârșită taină. Se știe că, la 9 august 1601, la Turda, din ordinul lui Gh. Basta, marele voievod a fost decapitat, că paharnicul Turturea a adus capul despărțit de trup și a fost îngropat, cu grijă creștinească, de către Radu Buzescu. La
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
consolidată cu ancoraje metalice care să-i asigure rigiditatea și stabilitatea. Nu este o construcție care să atragă atenția în mod deosebit din punct de vedere al arhitecturii, dar este un document nepieritor de convingere creștină, înălțat din credință ortodoxă desăvârșită, într-un timp și într-un loc în care spiritualitatea creștină, trebuia să se afirme și să se impună. Planul este în formă de cruce (treflat) și interiorul este împărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar. Nu există perete despărțitor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1881, în „Casa Doctorului”, lângă Grădina Mihai Bravu. Tatăl său a fost profesor de matematică, iar apoi directorul Școlii Superioare din Craiova, actualul Colegiu Carol I. Mama sa, Ana, de origine alsaciană, era o iubitoare de muzică și o pianistă desăvârșită. De la părinți, de la familie, a moștenit talentul pentru muzică, matematică, inginerie. Bunicul din partea mamei a fost inginer. A urmat Școala Primară Obedeanu. Se povestește că în acea perioadă a construit un telefon cu ajutorul căruia comunica din dormitor cu mama sa
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
provincii locuite de români, subliniază caracterul tumultos, calitățile excepționale de om politic, de bun organizator și genial stratag, ale lui Mihai Vodă Viteazul. După Unirea Transilvaniei cu Țara Românească în urma obținerii victoriei depline asupra turcilor la Călugăreni, Mihai ca un desăvârșit politician, ispitește pe Împăratul Rudolf II al Austriei, solicitându-i “o regească” îngăduiță pentru ocuparea Moldovei. Măgulit de această cerere, deși favorabil aducerii sub suzeranitatea sa a unei noi regiuni, împăratul consideră că trebuie să țină seama și de îngrijorarea
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
fluxului ideatic, ceea ce a însemnat și o schimbare a însemnătății conceptului de politică. Omul aristotelic era o ființă politică de la natură; cea mai bună lucrarea a omului era polisul, statul. Pentru că, la Aristotel, ființa umană se măsoară prin lucrările sale desăvârșite, aceste lucrări constituie țelul suprem al strădaniilor umane, motivul existenței omului. Aristotel măsoară activitățile umane după rezultatul lor. El nu întreabă: ce poate realiza omul? Care sunt limitele capacității sale de acțiune? El întreabă: Aristotel pleacă așadar de la o lucrare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
doua întrebare pornește în schimb de la premisa că aceste capacități umane nu pot fi legate de nici o lucrare specifică; această lucrare este întotdeauna finită, putând fi astfel mereu îmbunătățită și extinsă. Lumea nu mai este așadar o casă gata construită, desăvârșită, ci un șantier pe care se lucrează permanent, și nu doar pentru a o desăvârși, ci mai ales pentru a o ameliora. Granițele acestor lucrări de construcție sunt puse de caracterul limitat al capacităților umane și de caracterul regulat al
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sacrificii dramatice, sacrificii care dovedesc forța fatalității și limitele posibilității umane de a-și realiza aspirațiile. Monoteismul iudaic aduce ca element nou faptul că tot ceea ce se petrece în univers este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc Creația divină și deci nu poate schimba nimic în Univers, dar nici măcar nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în jurul său. În interpretarea stoicilor, evenimentele nu sunt necesare doar pentru că au
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
inevitabil pradă, va fi preluată și către monoteismul iudaic. Elementul nou pe care îl aduce monoteismul este convingerea că tot ce se află în univers și tot ceea ce se petrece este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc creația divină și deci nu poate schimba nimic în univers, dar nici măcar nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în jurul său. În viziunea monoteismului iudaic, subordonarea omului față de Dumnezeu este mult
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
oricărei construcții metafizice: libertatea spiritului în abordarea obiectului pe care și-l propune. În lucrarea Meditații metafizice, Descartes are în vedere faptul că voința pe care o avem de la Dumnezeu este ”cât se poate de întinsă și, în felul ei, desăvârșită”, iar acest aspect ne favorizează libertatea. Prin exercitarea liberului arbitru devenim stăpânii faptelor noastre. În viziunea autorului, , deci libertatea poate fi însoțită de responsabilitate în măsura în care alegerile sunt premerse de cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
-l zărească până în acel moment și începea să debiteze expunerea lui în formele unei dicțiuni impecabile, fără sprijinul vreunei note, nu ca un savant care înfățișează rezultatele cercetării lui, ci ca un artist care construiește în fața publicului încântat opera sa desăvârșită. Numeroase sunt documentele contimporane care descriu arta oratorică a lui Maiorescu, demnitatea ținutei lui, căldura glasului muzical, marile efecte sugestive scoase din jocul mâinilor și al bărbiei. Alți contimporani ne-au descris în vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar, comparată
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
fi putut concretiza ; în al doilea rînd principiul de viață al lui Descartes: bene vixit qui bene latuit a fost cauza principală a dedicării Meditaților, doctorilor de la Sorbona și a transformării lui Augustin în patronul său ; prin această mișcare tactică desăvârșită dar condamnabilă, Descartes a blocat orice atac al teologilor . În acest fel magistral, care-i afectează însă inevitabil credibilitatea, Descartes a reușit să-i țină în șah atât pe cei care-i atacau originalitatea, cât și pe cei ce l-
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
focului, a aerului ori a vreunui alt corp în care au plasat-o adepții materialității sufletului. Se conturează astfel o ierarhie a tipurilor de cunoaștere, în care cunoașterea de sine a sufletului este superioară celei corporale întrucât este imediată și desăvârșită. În acest fel își prezintă Augustin cogito-ul în De trinitate. Pornind de la motivul îndoielii, se pot identifica punctele în care cele două cogito-uri se intersectează și uneori chiar se suprapun. Atât Augustin cât și Descartes au respins rezultatele cunoașterii sensibile
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iar apoi în întregul evantai al modurilor sale de manifestare, căci spiritul se desface ca un arbore în ființa omenească. Prin aceea că este liber de orice conținut, cogito-ul este absolut simplu și ca urmare își este suficient sieși; tocmai desăvârșita lui simplitate face din el primul și fatalmente ultimul punct absolut cert al sinelui. Căci cogito-ul, străbătînd calea tuturor incertitudinilor posibile, a reușit doar să deschidă calea certitudinilor, fără să o străbată, căci în afară de intuiția directă a existenței el nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dată la noi, repaosul la pat în formele acute ale psihozelor. În Iași, doctorul Al. Brăescu se bucura de prestigiul unui medic talentat, atât ca internist cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul dintre puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglosaxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene era fără pereche. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]