4,161 matches
-
întrebării când a avut loc moartea clinică a lui Gavrilescu: "la sfârșitul primului episod (de insolație) în fața porții grădinii, acum, în acest "leșin", ori mai târziu, în timpul "visului", când se simte învelit într-o draperie "ca un giulgiu"? Greu de descifrat în ambiguitatea texului, deși înclin să "optez" pentru primul moment! Este totuși evident că toate acestea trei formează o continuitate, un "rit al trecerii", cu momente succesive de modificare a conștiinței"311. Călătoria lui Gavrilescu este o pendulare între Real
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
construiește linear, adică urmând o înlănțuire logică de secvențe evenimențiale, "ci prin legea contaminării sau a contactului contagios"405: pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar, ca multe alte personaje eliadești, este victimă a amneziei, a somnului). Fărâmă vine la Borza ca să-i amintească de copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru - în text apare subliniată această intenție a lui Fărâmă, descifrată de către Dumitrescu - pentru că lui Borza nu-i "plăcea deloc memorizarea"447. Să vedem comportamentul anchetatorului Dumitrescu: de la prima întâlnire îl cataloghează "suspect" (trei ocurențe în text) pe Fărâmă ("ăsta știe ceva, ăsta urmărește ceva" - două ocurențe). La a doua întâlnire
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doar satele învecinate, Oglindești și Dumbrăvi) sabotează Istoria. Alegând mitologia și trecutul, ei supraviețuiesc unui prezent corupt, profan, ororilor războiului, morții: "Acum se găsesc comorile, când se prăbușește lumea"507. În fața Istoriei, singura modalitate de a rezista este mitologia, așa cum descifrează, von Baltasar: "Într-o mie de ani, copiii voștri au să-și amintească de comoara pe care ați căutat-o și au să o caute din nou. Alte șanțuri"508, comoară de esență sacră (căldările de aur sunt redate în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
conștiința de sine (mitul "Salvatorului salvat"). Trimisul, mesagerul, este, aici, Leana ("mesagerul e trimis întotdeauna de altcineva"518); rolul mesagerului nu este de a mântui, ci de a-l trezi pe poetul amnezic: "Mesagerul te trezește numai, te pregătește să descifrezi sensul personal al revelației care este pe cale să ți se facă..."519. Asemeni lui Simion Magul care, împreună cu Elena (întruchipare a Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia) colindând drumurile, predică mesajul gnostic, Adrian și Leana, ca niște "profeți itineranți comunică noroadelor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Laurian ca fiu. Înțelegerea mesajului pe care i-l transmit cele două călăuze în dificilul proces al anamnezei, Laurian și Niculina, coincide cu alegerea numărului trandafirilor. Marta Petreu consideră că nouăsprezece este semnul morții la Eliade, semnificație care se descifrează în registrul cosmologic, în marele joc cosmic dintre viață și moarte (un alt exemplu de acest fel este numărul camerei de hotel a lui Dominic Matei). Combinația celor două numere -din nouăsprezece se veștejesc șase, numărul destinului transuman, și rămân
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
atât anamneza este mai profundă 702. Interpretării hegeliene că în fiecare eveniment se manifestă Spiritul Universal, Ieronim îi răspunde că "asta nu înseamnă că trebuie doar să-l înțelegem și să-l justificăm", ci "să mergem mai departe: să-i descifrăm semnificația lui simbolică. Pentru că orice eveniment, orice întâmplare cotidiană comportă o semnificație simbolică, ilustrează un simbolism primordial, transistoric, universal"703. Această descifrare a semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice "poate constitui o revelație, în sensul religios al termenului", "țelul tuturor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
religios al termenului", "țelul tuturor artelor"704. Spectacolul devine "o nouă escatologie, sau o soteriologie, o tehnică a mântuirii"705, o tehnică de evadare, de accedere la libertatea absolută, deoarece spectacolul se întoarce la funcția sa de sacerdoțiu epifanic și descifrează revelarea Spiritului Universal în orice eveniment 706. Secretul acestei dramaturgii constă și în tehnici care proiectează deopotrivă spectatorii și actorii într-un "spațiu-timp" inaccesibil experienței cotidiene, tehnici care anulează condiția umană 707. Considerăm tocmai că folosirea numelui în forma Thanase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
difuzarea pe scară mondială a oricărei categorii de mesagii nu poate fi întreruptă"744. Cifrul este "atât de simplu încât poate fi învățat pe dinafară, iar, pe de altă parte, se re-codifică automat și la infinit, în cazul că e descifrat de adversar"745. Descifrarea "mesajului" nu duce la nimic, deoarece "Graalul este cu adevărat un factor de sens, de elevație morală și de echilibru numai cât durează căutarea lui: când e găsit - adică atunci când facultatea hermeneutică nu se mai exercită
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru că de acolo nu se mai poate înainta. Cel mult (din nenorocire !) ne putem întoarce înapoi.../ - Adică ? întrebă Albini./ - Dacă intuiția mea este justă, continuă înflăcărat Orobete, și cred că este justă pentru că Maestrul, Ahasverus, m-a asigurat că voi descifra enigma, amândoi au înțeles că timpul poate fi comprimat în ambele direcții, adică: și înainte, către viitor, și înapoi, spre trecut". (Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, București, Editura Fundației Culturale Române, 1992, p. 158.) 41 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
raționale obișnuite. Altfel spus, distincția dintre cele două stări ale intelectului nu este o scindare a acestuia, ci doar o nuanțare a funcțiilor sale. Metoda ecstaziei intelectului nu se aplică decât acolo unde nici una dintre metodele enstatice nu reușește să descifreze transcendentul. Toată metafizica profană (adică din afara gândirii religioase creștine), afirmă Blaga, este produsul intelectului enstatic. El crede și speră că metafizica viitoare va face apel la aceasta metodă a ecstaziei intelectuale. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Inovația blagiană nu are
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
presupune instalarea definitivă în irațional, fără eforturi de raționalizare, "ci, dimpotrivă, încercarea de a ieși din el cu ajutorul intelectului ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile sale124 mai multe "moduri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nivelul experiențelor care privesc o realitate ultimă. În consecință, hermeneutica gândirii simbolice devine "o hermeneutică a contradicțiilor cosmice și ontologice și a polarităților specifice existenței și condiției umane. Înțelegerea trebuie să accepte și să interpreteze datul primordial al contradicției, să descifreze întreg jocul antinomic al semnificațiilor"556. Prin angajarea acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și religioase, Mircea Eliade scoate în evidență "că realitatea ultimă (sacrul, divinul) depășește posibilitățile de înțelegere rațională, că temeiul ultim nu poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
specific, prelucrat și incorporat de membrii unei comunități. Achiziționăm capital cultural, scrie sociologul Pierre Bourdieu, de la familie, școală, din mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat Într-o „baie culturală”, Înconjurat de stimuli specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra În continuare mesajele culturale și ideologice Întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că În adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu, cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de forțe” (utilizez aici vocabularul dinamicii grupului, inventat de un psihosociolog de prin anii ’50, Kurt Lewin) care distribuia statusuri, linii de influență, alianțe etc., se inventa un limbaj dublu, se formau subgrupuri, se crea o cultură instituțională dificil de descifrat din afară. Frecventam din când În când Institutul real, vedeam grupul șahiștilor Învă luiți Într-un nor de fum, le auzeam vorbele În doi peri și icnetele netraductibile, dar evitam să mă apropii. Știam că e ceva acolo care-mi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Money!”. Femeia afișa un exhibiționism patologic, parcă cineva Îi apăsase pe un buton al minții, iar psihologul care trebuia să comenteze acest episod de fraternitate și solidaritate socială a avut apoi parte de o scenă și mai tulburătoare. Vrând să descifreze comportamentul acestei ființe, a chestionat-o mai amănunțit: era foarte nervoasă pentru că burlanul de la casă curgea pe o latură a ei și nu la stradă, unde era un șanț de scurgere paralel cu drumul. „I-am spus că i s-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În partea de sud a cartierului Bronx din New York, unde s-a confruntat de mic cu viața străzii, cu bandele care furau sau comiteau violențe, cu latura Întunecată a societății, dar unde a Învățat și „strategii” de cartier, adică să descifreze aluzii situaționale care te pot transforma și supune. Concluziile sale sunt confirmate de multe observații empirice după care oamenii care s-au format În contexte sociale defavorizante și au fost nevoiți să recurgă la acțiuni imorale pentru a răzbi În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sinucid cu frenezie. Derutat de agresiuni mediatice și verbale de pe stradă, debusolat de dezordinea socială și mintală a celor din jur, un amic Îmi scrie: „M-am săturat, mi-e lehamete, ce lume e asta?”. Și-mi cere ajutorul să descifreze și să pună un diagnostic. Caut În DEx: „lehámete” sau „lehamite” Înseamnă oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva), scârbă, aversiune, greață, Îngrețoșare, oroare, repulsie, urât.. Ceva care ți face pielea de găină, traduc eu efectul acestei stări
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de perfecționare, al inițierii, al autodepășirii, al purității. Delațiunea ca aspirație de purificare, ce ironie a sorții! Toți ascund câte ceva, mizând pe incapacitatea celorlalți de a descoperi secretul. Superficialitate, derizoriu și trăiri adânci, dar secrete - aici e cheia cu care descifrăm schimbarea identității satului, supus prin colectivizare. Și aici e invenția, izvorâtă de cea de-a doua profesiune a romancierei. Poartă cu toții - cu ei, În ei - pui zămisliți de fantoma ascunsă În moara părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
decenii, e un interlocutor copleșitor, gândește și comunică Într-o viteză amețitoare, amestecă temele (totdeauna intenționat), dă impresia de causeur rafinat, dar dacă analizezi mai târziu secvențele conversaționale, găsești mesaje ascunse, reflecții grave, opinii nemascate, o psihologie subtilă, greu de descifrat cu competențele unui psiholog de laborator. Descinde din altă psihologie, clinică și culturală, cum la noi practica numai Vasile Pavelcu; sau din curentul psihosociologiei clinice de astăzi, grupuscul marginal, izolat cu bariere ferme de către experimentaliști. După ce am scris rândurile de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Ivan Ivanovici, fiul cneazului Moscovei. Ele au avut loc înainte de moartea lui Mahomed al II-lea, petrecută la 3 mai, în anul 1481, dar formele s-au perfectat după acest eveniment. Din izvoarele istorice cunoscute până în prezent, este imposibil de descifrat ce s-a petrecut în mintea lui Ștefan cel Mare atunci când s-a întors spre sud, invadând Țara Românească. Să fie aceasta oare o acțiune prilejuită numai de incursiunea de pradă, făcută de către Țepeluș în Moldova până în Lunca Mare, de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ireprimabilă, dar, azi, cred că ideal ar fi să citim zece cărți pe săptămână și să cunoaștem un scriitor o dată la zece ani. În perioada debutului, eram un avid cititor de istorie. Două din personajele pe care încercam să le descifrez în paralel erau Napoleon Bonaparte și Charles-Maurice de Talleyrand, „citeam” istoria prin acest binoclu, așa cum mi-a plăcut să o ghicesc întodeauna prin asemenea cupluri. Dacă primul spune că „gloria este trecătoare, dar obscuritatea este eternă”, cel de al doilea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aflat de atâtea ori în postura dvs., îmi iau libertatea de a mărturisi că, în fond, nu există întrebări neserioase, ci doar răspunsuri neserioase. Realizatorul unui interviu trăiește cu iluzia că, fie și măcar din când în când, reușește să descifreze personalitatea celui pe care-l scrutează ori pe care chiar îl... perforează cu întrebări. Dar sunt foarte puțini intervievatorii care înțeleg că intervievatul are el însuși șansa de a-și scruta partenerul de discuție, să facă un scurt demers psihanalitic
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
orice culoare, de orice duhoare, dar balast să fie - hărmălaia ideologică se întețește. În România, vremea „arborilor doctrinari” pare a fi dispărut. A fost înlocuită de o cacofonie ideologică. Ea face aproape imposibilă folosirea vreunei grile prin care să poți descifra „pedigree”-ul actorilor politici - fie ei partide sau doar politicieni. Partidul unic a fost înlocuit de arborele doctrinar unic, un fel de Turn Babel vegetal. Noua specie poate fi numită Baobabul românesc. Despre culoarea fructelor lui nu poți fi sigur
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sus, publicam în urmă cu trei ani un editorial în care afirmam că: „În România, vremea arborilor doctrinari pare a fi dispărut. A fost înlocuită de o cacofonie ideologică. Ea face aproape imposibilă folosirea vreunei grile prin care să poți descifra «pedigreeă-ul politic al actorilor politici - fie ei partide sau doar politicieni. Partidul unic a fost înlocuit de arborele doctrinar unic, un fel de Turn Babel vegetal. Noua specie poate fi numită Baobabul românesc. Despre culoarea fructelor lui nu poți fi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]