6,256 matches
-
semnale demarcative, ei evită adesea, în funcție de genul de discurs implicat, să creeze rupturi prea vizibile. De exemplu, observăm alături de P. Hamon 245 că, prin inserarea de secvențe descriptive în secvențe narative în romanele naturaliste, pauza pe care o introduce fragmentul descriptiv este, în general, legitimată chiar de narațiune. Astfel, personajul din povestire ajunge să se oprească pentru a contempla spectacolul descris cititorului: Ajuns la capătul ogorului, își ridica ochii și privea fără să vadă ceva, răsuflând o clipă. Erau ziduri scurte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
textual coincide în povestire cu sosirea personajului la capătul ogorului. Prima frază joacă un rol demarcativ care subliniază și limita inserției, dar o și atenuează, legitimând-o (secvența narativă are dreptul să facă o pauză și să lase loc contemplării descriptive doar pentru că personajul este obosit și se oprește). (b) O dată cu dominanta secvențială, avem de-a face cu o relație mai complexă, cu un fel de amestec de secvențe. Să analizăm acest fragment de Victor Hugo: Imaginați-vă [...] străzi, străzi întregi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut: "Imaginați-vă"..., "imaginați-vă"...). În acest caz, putem vorbi de o "dominantă secvențială", deoarece secvența instrucțională domină descrierea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prin diferite decupări. Din punct de vedere "configurațional", va fi vorba de aceeași schemă abstractă, însă textele concrete ar putea fi analizate în funcție de alte grile. În ceea ce privește descrierea, în capitolul al treilea, am semnalat existența unei diversități de tipuri de procese descriptive. Ele se află în strânsă dependență de genurile de discurs: într-o epopee medievală și într-un roman naturalist, ele nu se descriu după aceleași reguli. 7.4. Paragrafe Textul nu este doar o ierarhie de componente, ci o anumită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deictic (Toate acestea-s ...Nu-mi mai vorbi). "Povestirea" la perfectul simplu, care constituie baza acestei narațiuni, înlocuiește în cele din urmă prezentul narațiunii (mă trezi...). Primul paragraf aparține "povestirii". Însă folosirea prezentului narațiunii nu ne permite să diferențiem enunțurile descriptive de cele care fac ca narațiunea să progreseze: astfel Piciul șade sau E foarte tulburat, care ar fi la imperfect într-un text la perfectul simplu, apar la prezent. Formele de perfect compus (a vorbit, a descărcat) nu indică în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
peut être lu comme un texte argumentatif, car la narration se développe à partir de deux paradigmes comportementaux en opposition: la bonne chrétienne (Mme Grandet, Eugénie) vs l'avare (en réalité l'athée). Le début du roman est une séquence descriptive d'ordre "à la fois explicatif et symbolique"288, car ce que Balzac appelait "argument", "avant-scène", "préambule" avaient comme but des approches successives des personnages. Plusieurs pistes sont proposées: l'ancienne Grand-rue de Saumur est un univers de solitude et
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau În curs de apariție: Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
II, I, IX, (trad. de Lucia Demetrius și Tudor Marinescu), Cartea Românească, București, 1981, p. 369. 124 Marguerite Duras, Hiroshima mon amour, Gallimard, Folio, Paris, p. 131. 125 A se vedea de exemplu J.-M. Adam și A. Petitjean, Textul descriptiv, Editura Institutul European, Iași, 2008. 126 Termen împrumutat din J.-M. Adam și A. Petitjean: "Introduction au type descriptif", în Pratiques, nr. 34, 1982, p. 80. 127 Émile Zola, Gervaise, (trad. de Vlad Mușatescu), Editura Minerva, București, 1972, vol. I
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
yeux, et offrait, au premier aspect, une vague ressemblance avec ces fruits cotonneux qui n'ont plus ni saveur ni suc". Avant sa mort: "Elle était frêle autant que les feuilles des arbres en automne". 293 "Bien que toute partie descriptive constitue, premiè-rement, un élément spatial, on peut découvrir une autre dimension, intérieure et temporelle". (G. Poulet, La distance intérieure, Paris, Plon, 1952). 294 Si jusqu'à ce moment du récit, c'est la figure du père qui domine le roman
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a generației de studenti atât la Iași cât și la București. Remarcat pentru calitățile sale, N. Oblu, a fost selectat de către profesorul Gr. Ț. Popa În colectivul sau unde a lucrat din anul 1936 că aspirant al laboratorului de anatomie descriptiva. În lumea studenților de vârf din ultimii ani ai Facultății de Medicină, de o faima deosebită se bucurau cursurile profesorului loan Tănăsescu, loan Enescu și demonstrațiile neurochirurgicale ale profesorului Moruzi, care aborda pentru prima dată sistemul nervos și constituia o
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
din proximitatea convertirii ("În acest moment a survenit evenimentul, care se află în centrul..."), cartea lui Frossard e mai aproape decât de orice de "amintiri", descriind fapte din propria viață până în momentul în care aceasta se schimbă radical. E partea descriptivă a cărții sale, autorul fiind de altfel acuzat de către un preot că a scris "o carte de pură descripție, din care lipsește orice reflecție", acuză căreia Frossard îi răspunde în mod foarte subtil în postfața ediției traduse în românește. Este
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de crezut că reflecția ar lipsi din cartea unui autor de o asemenea profunzime precum Frossard. Dar, dacă totuși ar fi așa, dimensiunea literară a cărții nu ar fi cu nimic văduvită, ba dimpotrivă, aceasta deoarece Frossard dovedește un talent descriptiv cum numai marii povestitori au. Pasaje precum cel pe care urmează a-l reproduce, transformă lectura într-o bucurie și o delectare în egală măsură: "Satul tatălui meu era singurul sat din Franța unde exista o sinagogă și nicio biserică
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
germane sau ale vreunui mormânt de ostași; aici, un ofițer austriac cu casca fixată în granit, dincolo, Pégoud, aviatorul, libelulă de fier sfărâmată la marginea păduricii după o scurtă demonstrație de glorie și flăcări. Foussemagne, patru sute de locuitori...". Această parte descriptivă, cum am numit-o, e construită din amintirile unui matur, prin ochii și imaginația unui copil, pentru care "Dumnezeu nu exista". Este partea care scoate cititorul de care Frossard se preocupă în mod deosebit în mai multe locuri și cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care Frossard se preocupă în mod deosebit în mai multe locuri și cu care acesta relaționează pe parcursul textului de sub tensiunea creată încă din prima secțiune a cărții și care atinge apogeul pe finalul acesteia, parte ce e literatură în măsura în care talentul descriptiv și imaginația sunt apanajul acesteia. Pentru restul textului rămâne expresivitatea cea care pledează în favoarea literarității. Faptul că, așa cum am afirmat mai sus, Frossard e preocupat de relația cu cititorul, se raportează la cititor, comunică cu acesta încă din primele pagini
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a hazardului, cunoscută fiind pasiunea pentru literatură a autorului "am făcut în închisoare mai mult de 300 de poezii", una dintre ele, intitulată Iubire nebună, redată chiar în carte. Dacă în cazul cărții lui Frossard farmecul e dat de talentul descriptiv al acestuia, în cazul creației lui Wurmbrand acesta constă în dinamismul rezultat din alternarea narațiunii cu dialogul: "În primele zile am petrecut mult timp cercetându-mi sufletul. Era o greșeală. Iubirea, bunătatea, frumusețea sunt ființe sfioase, care se ascund atunci când
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
general aduse în favoarea tuturor textelor cu carcater memorialistic sunt oferite de ceea ce Paul Cornea numește în Introducere în teoria lecturii prin termeni precum: "receptare", "convenția expresivității", dar și prin sintagma "regula pragmatică". Cele de ordin particular sunt oferite de talentul descriptiv și imaginația deosebită, dublate pe tot parcursul textului de activarea "funcției referențiale", ceea ce am considerat noi a fi un indiciu al asumării conștiente a actului creator, dar și de caracterul subiectiv al cărții, la finalul căreia autorul mărturisește: "În sfârșit
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
al tatălui), acesta realizează pe parcursul a aproximativ o sută de pagini, un salt înapoi în timp, rememorându-și evenimentele din copilărie, adolescență, apropiindu-se mai mult decât de orice de ceea ce numim "amintiri". Acest demers, ce se constituie în partea descriptivă a cărții sale, se finalizează odată cu relatarea evenimentelor din proximitatea convertirii: "În acest moment a survenit evenimentul, care se află în centrul, vreau să spun la începutul vieții mele de acum, eveniment care, prin harul botezului, a îmbrăcat forma unei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
crezut că reflecția ar putea lipsi, dacă avem în vedere profunzimea unui spirit precum Frossard. Dar, dacă totuși ar fi așa, dimensiunea literară a cărții nu ar avea cu nimic de suferit, ba dimpotrivă, aceasta deoarece Frossard dovedește un talent descriptiv cum numai marii povestitori au. Spre exemplu, pasaje precum cel care urmează, transformă lectura într-o bucurie și o delectare în egală măsură: "Satul tatălui meu era singurul sat din Franța unde exista o sinagogă și nicio biserică. Se afla
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
germane sau ale vreunui mormînt de ostași; aici, un ofițer austriac cu casca fixată în granit, dincolo, Pégoud, aviatorul, libelulă de fier sfărâmată la marginea pădurii după o scurtă demonstrație de glorie și flăcări. Foussemagne, patru sute de locuitori...". Această parte descriptivă, cum am numit-o, e construită din amintirile unui matur, prin ochii și imaginația unui copil pentru care "Dumnezeu nu exista". Este partea care scoate cititorul de care Frossard se preocupă în mod deosebit în mai multe locuri și cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care Frossard se preocupă în mod deosebit în mai multe locuri și cu care acesta relaționează pe parcursul textului de sub tensiunea creată încă din prima secțiune a cărții și care atinge apogeul pe finalul acesteia, parte ce e literatură în măsura în care talentul descriptiv și imaginația sunt apanajul acesteia. Cu la fel de multă nostalgie rememorează și imaginea satului mamei: "În satul mamei mele, la fel, nu exista biserică. Singurul turn cu clopot de acolo era al școlii, negru și ascuțit, după moda din provincia Franche-Comté
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
poeziei, renunțarea la certitudini și la perfecțiune, preferința pentru o poezie a prozaicului (cu dispariția bardului care cânta nostalgia absolutului), autoreferențialitatea și transformarea lumii în text, conceperea actului poetic ca exercițiu de sinceritate, poetizarea faptului divers, autenticitatea exprimării, intertextualitatea, demetaforizarea (descriptivul se golește de tropi, narativul pare să invadeze spațiul poetic și să confere poemelor aparență de jurnal), preferința pentru registrul ludic și pentru cel ironic. Pe scurt, poezia albastrosistă reflectă o generație-punte care reușește să păstreze ceva din modernismul interbelic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și în secvențele în care erotismul se realizează prin aglomerarea elementelor descriptive ("Anna-Mad, părul tău despletit era un oraș/ pavoazat cu bandiere lungi, negre și violete./ Pentru marile bolte ale ochilor tăi vegetali,/ pentru pădurile umede ale plămânilor tăi,/ pentru stepele de arse ale coapselor tale,/ Anna-Mad a trebuit să dai seamă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care inițial oscilează între o poezie mesianică anunțând vremurile noi (Vioara roșie - ce poartă cu ea un "cântec care nu mai poate fi sugrumat": "Aștept zorile. Aștept zorile roșii/ Să pornesc la drum,/ Să aprind altă flacără.") și o poezie descriptivă de factură tradiționalistă, cu nuanțe erotice ("În mână nu știu dacă strâng ulciorul/ Sau sânul toamnei tânăr și rotund.", Omar către ulcior). Versurile din ultima categorie le va publica în volum târziu, abia în 1957 (Cornul pădurarului). După 1948, sunt
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Somn). În Weltshmerz regăsim, de asemenea, o lichefiere a universului: "Umbrele dobitoacelor curg pe apă,/ limba lor rămâne în tristețe;/ ele ling turnuri,/ palate de sus cu care se adapă" - totul se reduce, până la urmă, la o vânătoare de iluzii. Descriptivul e pus și el sub semnul incertitudinii: "Negre ca niște cutii pentru viori/ se simt străine de forțe călătoare,/ păsări de țiglă trec chemându-se prin nori/ ori niște cenușii aripi de mori de vânt?", atmosfera sumbră este dublată de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]