25,687 matches
-
a operațiunilor de transport rutier public. ART. 42 Autogările și stațiile publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate În cadrul serviciilor regulate de transport rutier sunt bunuri de utilitate public) și pot fi În proprietate privată sau publică. ART. 43 (1) Înființarea, desființarea sau schimbarea destinației unor spații ale unei autogări, care să deserveasc) transportul rutier public de persoane, se aprob) de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliul local, după caz, cu avizul prealabil de oportunitate al autorității competențe. (2) Este
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
ale unei autogări, care să deserveasc) transportul rutier public de persoane, se aprob) de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliul local, după caz, cu avizul prealabil de oportunitate al autorității competențe. (2) Este interzisă schimbarea destinației unei autogări, desființarea acesteia sau schimbarea destinației unor spații ale unei autogări, În mai puțin de 6 luni de la notificarea acestei intenții de către proprietarul autogării respective. ART. 44 Amenajarea, semnalizarea rutieră și Întreținerea stațiilor publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate se asigura de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
despărțite de diverse alte construcții sau terenuri În care Își desfășoară activitatea alte societăți care prin natura activității lor să interfereze cu activitatea autogării. ART. 124 Direcția generală de infrastructură și transport rutier va elibera avizul de oportunitate necesar înființării, desființării sau schimbării destinației unor spații ale unei autogări, la solicitarea Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz. ART. 125 Deținătorii de licență pentru activități conexe transportului rutier și activități desfășurate de autogări, au următoarele obligații: a
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități; c) Închiderea unității; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activității agentului economic; f) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv; g) desființarea lucrărilor și aducerea terenului În starea inițial) . (4) Prin legi speciale se pot stabili și alte sancțiuni principale sau complementare. (5) Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțional) cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. (6) Sancțiunile complementare se aplică
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
genezei ca fiind motivul imanent al distrugrii. Din cauză că superstiția morală crede în injustiția esențială a vieții pămîntești, ea ajunge să creadă într-o justiție compensatoare după moarte sau, invers, să caute o compensație prin intermediul revanșei agresive,ceea ce ar duce la desființarea imediată a tuturor nedrepăților. Cele două superstiții înrădicinate în stratul mitic ancestral sînt ambivalent legate și susceptibile să se transforme una în cealaltă. Justiția imanentă sub forma sancțiunii implică raporturile exterioare dintre oameni (nedreptatea lumii) tocmai din cauză că se referă în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată „folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie, dar crede de asemenea, că filologia trebuie să folosească toate datele pe care le oferă folclorul.” Mărturisirea lui Densusianu e impresionantă în legătură cu desființarea Institutului de Filologie și Folclor :" Voi continua cu propriile mijoace să tipăresc lucrările făcute sub auspiciile lui pentru că munca depusă în domeniul filologiei la Universitate și-n afară de ea să poată folosi mai bine celor care vor veni de acum
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
la capitolul dedicat polihandicapului, cazurile Helen Keller, Olga Skorohodova și Vasile Adamescu. 62 Și denumirile generice au fost modificate: azi se spune "debilitate (deficiență) ușoară", "medie" și, respectiv, "severă". 63 La ora când scriu aceste rânduri, se vorbește chiar despre desființarea completă a școlilor speciale în favoarea școlilor inclusive. 64 Théodule Ribot, 2000, p. 91. 65 w.w.w. studenție.ro/Referat specificul activitatii psihice, 05.03.09. 09:31. 66 Ibidem. 67 Vezi și Jean Piaget, Bärbel Inhelder, Psihologia copilului, Cartier, 2005. 68 Exceptând
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate de Carol al II-lea, desființarea partidelor politice și anularea activității corpurilor legiuitoare, amplificate din septembrie 1940 de generalul Ion Antonescu, inițiatorul regimului de dictatură militară, care a fost investit de către rege cu puteri depline pentru conducerea statului român i-au determinat pe o parte din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în statele în care noile regimuri instalate au îmbrățișat ideologia stângii naționalismului arab. Totuși, în aceste state reformele agrare derulate după 1950 și-au demonstrat rapid limitele efectelor preconizate de autorități. Ele au urmărit în principal obiective politico-ideologice, respectiv de desființare a aristocrației funciare și de creare a unei păturisociale de agricultori colectivizați atașați noilor regimuri,succesele lor economice și sociale fiind mediocre. Astfel, în urma acestor reforme rural-agrare producțiile agricole nu au crescut, nivelul de trai al ruralilor și clivajele sociale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
rural spre marile orașe continuând să contribuie la supraaglomerarea acestora. Efectele socio spațiale nu au fost însă identice peste tot. În Siria bunăoară, reformele succesive din 1958, 1963 și 1966, deși au desființat clasa seniorială funciară, nu au condus la desființarea totală a proprietății private în agricultură, aspect datorat în bună măsură realităților economico-sociale și geografice din teren. Astfel, existența marilor întinderi (semi)deșertice ce ocupă peste 50% din suprafața unor state ca Siria sau Iordania, au determinat menținerea nomadismului până în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate de Carol al II-lea, desființarea partidelor politice și anularea activității corpurilor legiuitoare, amplificate din septembrie 1940 de generalul Ion Antonescu, inițiatorul regimului de dictatură militară, care a fost investit de către rege cu puteri depline pentru conducerea statului român i-au determinat pe o parte din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rege fără încuviințarea Parlamentului, constituia un act de trădare. După ce la 6 februarie 1649 a fost desființată Camera Lorzilor și funcția regelui ca "inutile, apăsătoare și periculoase pentru libertatea poporului"264, a doua zi, 7 februarie, Camere Comunelor a votat desființarea demnității regale. Anglia devenea, de facto, republică. Organul executiv suprem era un Consiliu de stat, cu împuternicirii anuale și subordonat Parlamentului. Cromwell, care dispunea de puterea efectivă datorită armatei, a proclamat Republica, inaugurată la 19 mai 1650. La 20 aprilie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
25 decembrie 1356)322. Fără a inova în domeniul vieții publice, Bula de Aur a fixat în literă de lege "o evoluție veche de mai bine de un scol, care făcuse din imperiu un stat german", rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului roman de națiune germană (1806)323. Documentul stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat pe rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Acțiunea stărilor nu a fost îndreptată direct împotriva domnitorului, printr-un act impus cu prilejul înscăunării. Încercarea de impunere a tutelei s-a produs la aproape doi ani de domnie, deși interesele politice și militare nu justificau acțiunea stărilor și desființarea unor instituții centrale, precum Adunarea țării. Efectele acestui pact nu au atins structurile instituționale, mențiunile documentare neindicând, nici ele, reprezentarea stărilor Țării Românești în Dieta Transilvaniei. Mai mult, instituția s-a menținut, fapt atestat de convocarea Adunării de stări în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1774689. Secolul al XVIII-lea este caracterizat de înfăptuirea unor reforme sociale. Adunările de stări convocate la București (1745 și 1746) și Iași (1749), despre care P.P. Panaitescu afirma că reprezintă "ultima tresărire a marii adunări", au luat hotărâri privind desființarea șerbiei 690. Deosebirea dintre Adunarea Obștească a Țării Românești și cea a Moldovei, cu prilejul convocării în acest scop, constă în nivelul de reprezentare, mult mai larg la Iași. 8.1.5 Cu privire la hotărârile Adunărilor de stări în Moldova și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
enunțat mai sus, se referă, însă, la atenția specială acordată de către acesta limbajului, care unește, astfel, cele două paradigme literare (modernitatea și postmodernitatea), atenuând puțin presupusa divergență, esteticul devenind canon pentru întreaga modernitate. Deconstrucția canonului structural sau, cu alte cuvinte, desființarea elementelor de prozodie "clasică", unanim recunoscută și acceptată, în favoarea versului alb, a unei rime, măsuri și ritm neregulate constituie o avangardă în lumea literară șaizecistă. Pe plan ideatic, perspectiva de abordare este frapant distinctă de la un autor la altul, alternând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
îi erau adresate (Rusia ori Turcia), proiectele și memoriile boierești, veritabile programe politice de reorganizare a societății românești în spirit modern după reînscăunarea domnilor pământeni, vizau aceleași obiective de interes național, precum: întărirea autonomiei Principatelor, restabilirea vechilor privilegii, libertatea comerțului, desființarea raialelor turcești și restituirea teritoriilor acestora Principatelor, granița pe talvegul Dunării, dezvoltarea unei "industrii" autohtone pe temeiul bogatelor resurse existente, armată națională, secularizarea averilor mănăstirești, școli în limba națională, reforme administrative etc. Printre cele mai importante documente cu asemenea profil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acesteia au fost cvasi-eludate până la detașare totală, în ultima parte a mandatului, de domnitorul, care, motivând că țara trebuia "să facă și ea de la sine un pas înainte" atunci când puterile europene meditau la reorganizarea ei, a dispus, în decembrie 1855, desființarea robiei în Moldova (completând legiuirea lui M. Sturdza, din ianuarie 1844, când fuseseră eliberați țiganii statului și ai mănăstirilor), iar în februarie, anul următor, a inițiat întocmirea proiectului de lege privind libertatea presei, pe care tot el o blocase anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
secundare. Pe baza anchetelor statistice desfășurate în mod curent de Direcția Județeană de Statistică, precum și din alte surse administrative (spre exemplu bilanțul contabil), acest registru se actualizează cu modificările care au loc în rândul agenților (schimbare de activitate, scindări, comasări, desființare de societate, modificare de adresă etc.). Acest registru constituie baza de eșantionare pentru anchetele statistice în întreprinderi la nivelul județului. La elaborarea clasificărilor s-au avut în vedere o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt: − Principiul omogenității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fiecare agent economic sunt evidențiate codul unic de identificare (codul FISCAL), datele de identificare, activitatea principală desfășurată, precum și activitățile secundare. Acest registru se actualizează în permanență cu modificările care au loc în rândul agenților economico-sociali (schimbare de activitate, scindări, comasări, desființare de societate, modificare de adresă etc.). Actualizarea registrului se face pe baza următoarelor surse: - Registrul Fiscal; - Registrul Comerțului; - Bilanțul contabil al operatorilor economici; - Bilanțul contabil al organizațiilor neguvernamentale; - Date și informații furnizate de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nietzscheană și heideggeriană pe care și-au asumat-o le-a conturat importanța diferenței, a diseminării sensurilor în fața închiderii în totalizare sau sisteme centrate. De aici au apărut noi modalități de scriitură, teoria postmodernă fiind și cea care a celebrat desființarea granițelor dintre anumite discipline, cum ar fi filosofia, literatura, critica culturală, teoria socială. De asemenea, accentuarea importanței diferenței, a elementelor culturale marginale și a vieții cotidiene, pe care o întâlnim în poststructuralism, va fi dezvoltată într-o bună măsură în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru despărțirea de modernitate"117, dintre principalele consecințe enumerând sustragerea discursurilor postmoderne din categoriile diferențiatoare ale modernității, lipsa încadrărilor (este binecunoscută opoziția lui Habermas în ceea ce privește teza nivelării diferenței de gen dintre filosofie și literatură), instalarea criticii autoreferențiale, ce conduce la desființarea interpretărilor concurente și a failibilismului, inexistența diferențelor și a contradicțiilor și chiar a nediferențierii rezultatelor discursurilor avute în vedere (sunt pomenite, de pildă, dialectica negativă, genealogia și deconstrucția). Chiar dacă acceptă o parte dintre criticile postmodernilor, Habermas preferă să reconstruiască tezele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este, prin urmare, "conștient" și ironic sau chiar "ironic""220. Chiar dacă autoreferențialitatea, ironia, parodia caracterizează o parte a modernismului, aceste trăsături nu sunt identice în postmodernism și nu îndeplinesc aceleași funcții discursive. Ironia postmodernă servește instituirii distanței critice și apoi desființării ei, într-un proces complice, duplicitar, ce subminează convențiile și presupozițiile. Nu este vorba despre negarea reprezentărilor și a situațiilor pe care le citează în mod ironic, ci despre instituirea unei "diferențe ironice" care nu caută vreo soluție contradicției instituite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]