4,964 matches
-
personalităților creatoare, fiecare dispunând de o dominantă specifică în funcție de ponderea și modul în care se corelează factorii implicați în această constelație, de experiența acumulată și de contextul social și climatul psihosocial în care se manifestă. Privită prin această prismă a devenirii, creativitatea presupune anumite premise psihofiziologice care, subsumate și angrenate în procesul dezvoltării, vor conduce la conturarea și exprimarea ei, ca dimensiune proprie individului respectiv. „Toate condițiile virtuale existente în om, dar nu neapărat utilizate, care ar putea contribui la succesul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
adică numai acela din comentariul lui Corrain, numai acela din comentariul lui Beyaert sau - de ce nu numai acela din comentariul celor care nu s-au născut încă. Toate aceste forme de reconceptualizare constituie un fel de încorporare paradoxală, o anume devenire corp, o anume formă fenomenală, ceva care rămâne greu de numit, adică nici suflet, nici corp de comentariu textual, și una și cealaltă, ființare-textuală-aici a unui Greimas absent, ceva între ceva și Greimas. Ceva care este rigoarea, competența astronomică, parcursul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fără sfârșit”. Pentru privirea ritmanalitică: „obiectul nu este inert, timpul lui nu rămâne în afara subiectului... [obiectul] este doar lent în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre”. Ea integrează vântul, ploaia, furtunile, stânca, peretele și trunchiul: „într-o devenire plurală”, le privește așa cum auzul ar asculta o simfonie și transpune, printr-un proces de narativizare, materialul pictural care le expune în forma statică a poveștii. Acest proces de narativizare/narrativisation a imaginii poate să reprezinte, așa cum ar spune Hayden
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o diferențiere florală care angajează puternic ochiul. Tabloul spune în felul lui povestea unui câmp nemișcat numai în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre. Vântul, ploaia și furtunile au aruncat, pe câmpul acesta, pe rând, într-o devenire dramatică, după un ritm știut numai de aceste fenomene, constelații de părăluțe, bujori, margarete și cicoare care înfloresc și pier în feluri diferite și în care se combină mișcările ritmice ale țărânei, soarelui și abundența unei neștiute vieții microscopice. În
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
se realizează convergența eforturilor și priceperii individuale. Această tactică de joc, caracterizată de o capacitate crescută de efort a jucătorilor instaurată de fotbalul actual exprimă trecerea la un mod de autoorganizare flexibil, prin excelență antischematic, a jocului unei echipe, această devenire fluidă se întemeiază pe conlucrarea dintre cele trei compartimente și pe folosirea cât mai rațională a potențialului energetic al jucătorilor. Evoluția fotbalului modern a condus la validarea următorului principiu de autoorganizare: dobândirea coeziunii și echilibrului la nivelul ansamblului se poate
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pentru stilurile educative parentale și, în consecință, pentru dezvoltarea copilului, incluzând aici dezvoltarea cognitivă, integrarea socială și reușita școlară. Primul dintre modele este cel rațional, caracterizat prin faptul că gestiunea activității educative este ierarhică, părinții fiind cei care decid asupra devenirii copilului și care impun așteptările lor acestuia din urmă, părinții având tendința de a le impune copiilor propriul sistem de valori, credințe și atitudini. Modelul umanist, plasează părintele mai degrabă pe o poziție de ghid al copilului, lăsându-l să
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
familia sa, în timp ce pe măsura dezvoltării sale, procesul de socializare se amplifică. Relațiile copilului cu grupurile sociale în care se va integra de-a lungul existenței sale vor exercita o influiență deosebită atât asupra evoluției sale, ca persoană în permanentă devenire, cât și asupra randamentului activitătii desfășurate. Copilul își impune, în măsura în care i se permite, dorințele și pretențiile, se mișcă și evoluează într-un cadru stabilit și impus de părinți. Desigur și reacțiile copilului influențează relațiile interfamiliale, climatul familial, dar de aceste
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
fiți parteneri de nădejde ai copilului și el va deveni un elev model! 3. Perioada școlarității este propice afirmării personalității? Responsabilitatea părinților este de a-l face pe copil să înțeleagă ce rol joacă relațiile cu cei din jur în devenire sa ca adult responsabil. Anii de școală coincid cu un moment important în dezvoltarea personalității și vor fi de neuitat. 4. Copilul care crede că învățarea se contopește cu școala, va continua învățarea după sfârșitul școlarității? Responsabilitatea părinților este aceea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
de informații și mai ales de explicații în legătură cu modul în care lumea și umanitatea au ajuns la actuala lor configurație, în legătură cu motivele, cauzele pentru care toate aceste transformări s-au petrecut, în legătură cu tot ceea ce civilizația a înregistrat în îndelungata sa devenire, care își urmează și astăzi cursul. Pentru că, dincolo de relativitatea determinismelor stabilite de istorici, supuse permanent reevaluărilor și reconsiderărilor, tot ceea ce există astăzi în lume, bun sau rău, își găsește explicația într-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat. Priviți de
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
de putere și senzația supremației personale, Nietzsche va ajunge la concluzia că nu există necesitate, ci doar libertate absolută a voinței, pledând, astfel, pentru o libertate umană nelimitată. Un alt moment important al problematicii libertății este alegerea din multitudinea posibilităților devenirii, a acelora care, prin temeiurile lor concordă atât cu necesitatea obiectivă, cât și cu dorințele și aspirațiile subiectivității creatoare, posibilități care întrunesc, deci, condițiile necesare și suficiente ale transformării în realitate. Acest moment al alegerii, care, după cum se constată, are
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de schimbări radicale, spiritul inovator este o trăsătură a personalității mediocre și limitate. II.2.2. Problemele fundamentale ale filosofiei politice moderne II.2.2.1. Apariția statului Problema fundamentală cu care se confruntă filosofia politică a epocii noastre este devenirea statului modern. Firește că această formulă este prea teleologică pentru a descrie cu precizie situația istorică. Ea sugerează că statul modern a constituit momentul final necesar al evoluției normale din istoria universală, chiar dacă el a apărut ca rezultat al unor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
al importanței inestimabile a acestei forme culturale în viața omului și a colectivităților, dovedindu-se că numai prin punerea în rol a unei instanțe de ordin spiritual se poate face față cu succes provocărilor, tot mai numeroase și insidioase ale devenirii istorice. Acest context ideatic evidențiază, cum nu se poate mai clar, actualitatea cartesianismului, ce a reușit să regîndească marile teme ale filosofiei, într-un secol al XVII-lea marcat de contradicții și antinomii, similare, cel puțin în plan formal, celor
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un motiv pentru a stărui mai insistent în munca ta, ca să ți împlinești idealul pe care ți l-ai format. Și când vorbesc de muncă, nu trebuie înțeleasă munca în sensul vulgar, pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei lui Eugen Lovinescu, lucru datorat profesorului său de literatură din liceu. Dumneavoastră ce-i datorați profesorului Eugen Simion? E normal să datorăm profesorilor noștri câte ceva din devenirea noastră. Deși la cei aproape 25 de ani, câți îi aveam, eram deja oameni formați, nu putem spune că tinerețea lui Eugen Simion, tinerețea de scriitor în primul rând a lui Nicolae Manolescu, a lui Ștefan Cazimir nu ne-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
un motiv pentru a stărui mai insistent în munca ta, ca să ți împlinești idealul pe care ți l-ai format. Și când vorbesc de muncă, nu trebuie înțeleasă munca în sensul vulgar, pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei lui Eugen Lovinescu, lucru datorat profesorului său de literatură din liceu. Dumneavoastră ce-i datorați profesorului Eugen Simion? E normal să datorăm profesorilor noștri câte ceva din devenirea noastră. Deși la cei aproape 25 de ani, câți îi aveam, eram deja oameni formați, nu putem spune că tinerețea lui Eugen Simion, tinerețea de scriitor în primul rând a lui Nicolae Manolescu, a lui Ștefan Cazimir nu ne-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
școlar 2006-2007. ARGUMENT Disciplină de sinteză în care se întâlnesc și se condiționează reciproc cunoștințele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme, orchestrație, teoria instrumentelor, CITIREA DE PARTITURI constituie o latură importantă și necesară a pregătirii profesionale a oricărui muzician în devenire. Contactul nemijlocit cu partituri ale unor lucrări muzicale reprezentative pentru marile epoci stilistice îl ajută pe elev să cunoască în detaliu aspecte ale structurii armonice, meloritmice, de orchestrație și teorie a instrumentelor ale acestora. În cultura profesională a unui muzician
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
privirilor dialogând, evident, informația nu va fi confundată cu tehnologia care îi asigură dinamica. Calculatorul sau tableta digitală la fel de performantă nu este decât un instrument util în serviciul a ceea ce trebuie să fie puternic și nobil: omul și societatea în devenire. După această perspectivă, sunt destul de tentat să afirm că noi am avea azi nevoie de un nou «umanism informațional», poate mai mult ca niciodată, de o veritabilă «Renaștere informațională». Zgomotul de fond informațional a devenit insuportabil, intolerabil ; ne agităm cu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
obiectivă a soluției, ci pe imposibilitatea noastră de a o depista. Și totuși... Nu cumva această neputință se naște din faptul că lucrurile însele, printr-o teribilă răsucire, prin așezarea lor stranie, îmi ascund soluția? Dispunerea lor, sau poate imprevizibilul devenirii lor, generează neputința hotărârii mele. Nehotărârea existențială nu e de aceea o nehotărâre psihologică, carență comportamentală izvorâtă dintr-un caracter indecis. Ea este mai degrabă o criză provocată de starea lumii. Este nevoie ca mai întâi ceva să se strice
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
abia când îmi pierd dependența ca temei al puterii mele, puterea independenței ca temei al slăbiciunii mele devine vizibilă. În raport cu lucrul făcut de mine puterea și singurătatea mea se potențează reciproc și sfârșesc în nimicirea mea. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA CUIVA Devenirea în spațiul libertății. Momentul paideic În ultimă instanță, maladiile de destin sunt disfuncții ale libertății în sfera posibilului, bazate pe o proastă cunoaștere de sine. Atât ratatul, cât și bovaricul nu știau de ce anume nu sunt în stare. A fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și se poate manifesta ca libertate. El se îndură de cel puternic prilejuindu-i, prin propria-i eliberare, dovada libertății lui. De aceea puterea este în esența ei o specie a relației; ea este dependență, relație de consimțire reciprocă la devenirea și adeverirea în spațiul libertății. Dar dependența în spațiul libertății este iubirea. Puterea este relația de iubire între cel liber și cel ce va fi eliberat. Regii și supușii, comandanții și oștile, maeștrii și discipolii sunt dependenți unii de alții
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
esența puterii pervertite. Însă întrucât anularea mișcării în spațiul libertății nu poate fi proclamată ca atare, puterea pervertită nu se va prezenta niciodată ca esență răsturnată a puterii, ci, dimpotrivă, ea va încerca să imite toate secvențele puterii autentice ca devenire în spațiul libertății. Constrângerea se învăluie în atributele autorității și ale recunoașterii ei, și cu cât prestigiul agentului puterii pervertite este mai scăzut, cu atât el vorbește și cere să i se vorbească mai mult despre prestigiul și excelența sa. Cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de educarea libertății, agentul și pacientul puterii pervertite vor vorbi despre eliberare și libertate. Pe măsură ce scenariul inițierii dispare, ei vor mima verbal etapele inițierii în libertate. Prin blocarea mecanismului puterii și prin pervertirea ei apare în lume răul. Răul este devenirea ratată în spațiul libertății, căderea din relația de comandă-supunere în relația de constrângere. Dacă istoria lumii nu ar ilustra decât această cădere ca istorie a puterii pervertite ar însemna că rostul speciei noastre nu este altul decât răul, ca supremă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
caz, sursa 124/DESPRE LIMITĂ puterii nu mai este verificabilă, căci ea cade în afara transmisiei neîntrerupte pe care o presupune lanțul educator-educat, retrăgându-se fie în transcendența divinului, fie în aceea a unui timp prestigios și imemorial, în transcendența originii. Devenirea în spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sunt puse în discuție, ele nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
între cel liber și cel ce va fi eliberat, ci între cei care, în fiecare clipă, sunt liberi și supuși; ei sunt mereu egali în libertatea și în supunerea lor. Și aici, ca și în scenariul paideic, are loc o devenire în spațiul libertății. Numai că în vreme ce acolo unul - cel liber (maestrul) - îl trăgea pe celălalt - pe cel încă-neliber (discipolul) - spre spațiul libertății lui, aici cei doi, încă-neliberi, parcurg împreună treptele eliberării lor și devin la capătul acestei ascensiuni cei mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]