17,841 matches
-
îl aleg, în 1849, membru al Comitetului unic al emigrației din Moldova și Muntenia. Între anii 1850 și 1853, diriguiește Arhivele Statului din Iași. În 1852, imprimă primul număr al revistei „România literară”, suspendată de cenzură mai înainte de a fi difuzată. Și, din nou, călătorii. După un popas pe continentul african, se duce în Spania, iar de acolo pleacă la Paris, având drept tovarăș de voiaj pe Prosper Mérimée, cu care se întreține despre poezia noastră populară. În 1854 se află
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se difuza și în Transilvania. R.Z.
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
măsură. I se atribuie, argumentat, și o Gramatică de la învățătura fizicii (1796), grupând, în câteva capitole distincte, termeni și cunoștințe de științele naturii în sens larg: „somaloghie” (anatomie), „cosmologhie” (astronomie), „aerologhie” (meteorologie) ș.a. (tradusă tot după izvor italian, s-a difuzat, la vreme, doar în manuscris). O mențiune merită prefața ce aborda, în spirit luminist, aspecte privitoare la constituirea limbajului științific. Traduceri: Platon Levșin, Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti, Elementi aritmetice arătate firești, Iași, 1795; Claude Buffier, De obște gheografie
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
genere, la 9 seara); - tatăl controlează mai sever selecția programelor; întrucât copiii intră, masiv, împreună cu părinții în marele public - mai ales la orele de maximă audiență, controlul trebuie să privească mai mult și conținutul emisiunilor, respectarea unor standarde pentru programele difuzate în orele de maximă audiență, reducându-se în aceste intervale programele și scenele violente și erotice, mai ales pe canalele generaliste; diversificarea ofertelor și accesului copiilor la programe specifice copiilor prin cablu și satelit (canale de desene animate și canale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența („Batman”, „X-men”, „Power Rangers”) sau în seriale difuzate internațional, ca „Texas Walker Ranger”, „X-files” etc. Studiile mai constată o tendință de reducere a violenței în programele difuzate în prima parte a serii (protecția minorilor), dar pe de altă parte că, în general, serialele produse în anii ’90 conțin tot mai multă violență (Jeffrey Cole, director, The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, septembrie 1995, apud lucr. cit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
apăreau ca justificate” (cf. lucr. cit., p. 56). Evaluări asemănătoare au fost efectuate în Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu comandat de către Independent Television Commission și British Broadcasting Corporation și aplicat pe un eșantion de patru săptămâni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene și patru canale difuzate prin sateliți). Studiile au arătat scăderea duratei scenelor de violență în ansamblul programelor, iar pe de altă parte o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe) (cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Evaluări asemănătoare au fost efectuate în Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu comandat de către Independent Television Commission și British Broadcasting Corporation și aplicat pe un eșantion de patru săptămâni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene și patru canale difuzate prin sateliți). Studiile au arătat scăderea duratei scenelor de violență în ansamblul programelor, iar pe de altă parte o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe) (cf. lucr. cit., p. 53). Rezultate similare au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
private Canale publice Rețele private Rețele publice Procentul emisiunilor conținând secvențe violente 68,5 59,2 69,8 34,4 Secvențe violente pe oră 9,3 8,2 11,1 6,4 (1995; 1993-1994) Tabelul 2. Comparație Franța - SUA. Programe difuzate în prima parte a serii (1995) Canale franceze Rețele americane Procentajul emisiunilor conținând violență 62,7 52,1 Secvențe violente pe oră 7,4 3,4 Sursa: Studiul francez sub egida CSA, 1995 iar cel american Cultural Indicators project, 1995
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
SUA, ceea ce și mărește procentajul emisiunilor și secvențelor violente în țările europene. În eșantionul CSA (Franța, 1995), 55% din emisiuni erau de origine americană și conțineau un procentaj de 65% de imagini violente (superior procentajului de 19% dintre emisiunile franceze, difuzate în prima parte a serii). Violența reală, adică cea prezentă în telejurnale (considerată de jurnaliști nu atât ca produsul media - ca în ficțiuni -, ci ca un dat al lumii reale), are o pondere importantă în economia emisiunilor informative, cum arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
știrilor violente 1 53,4% din știrile analizate erau consacrate unor subiecte VCS 2 2/2 din jurnale începeau cu știri din categoria VCS 3 64% dintre primele știri țineau de VCS Sursa: Studiu a acoperit un eșantion de telejurnale difuzate în cursul a șase luni - septembrie 1991-martie 1992) (cf. lucr. cit., p. 62). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc, care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică”, fac ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetărilor (mai ales a echipei americanului G. Gerbner) constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderarea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și non-violente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente nu sunt superioare, ci, dimpotrivă, programelor non-violente. Examinând preferințele de consum televizual în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele non-violente difuzate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
non-violente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente nu sunt superioare, ci, dimpotrivă, programelor non-violente. Examinând preferințele de consum televizual în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele non-violente difuzate în paralel. Semnificative sunt și rezultatele barometrului Telerama-Sofres (Franța), din anul 2005. La întrebarea „Printre următoarele canale (se dă lista principalelor canale TV difuzate în Franța), care este cel ce corespunde cel mai bine așteptărilor dumneavoastră față de televiziune?” - 21% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizual în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele non-violente difuzate în paralel. Semnificative sunt și rezultatele barometrului Telerama-Sofres (Franța), din anul 2005. La întrebarea „Printre următoarele canale (se dă lista principalelor canale TV difuzate în Franța), care este cel ce corespunde cel mai bine așteptărilor dumneavoastră față de televiziune?” - 21% dintre telespectatori au plasat pe primul loc al canalelor terestre hertziene canalul cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dă lista principalelor canale TV difuzate în Franța), care este cel ce corespunde cel mai bine așteptărilor dumneavoastră față de televiziune?” - 21% dintre telespectatori au plasat pe primul loc al canalelor terestre hertziene canalul cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență. Consecințe și efecte asupra indivizilor Majoritatea cercetărilor realizate asupra efectelor violenței mediatice au avut ca obiect măsurarea influenței acesteia asupra agresivității (dimensiunea psihologică măsurabilă) prin intermediul instinctului de imitație. Cele mai cunoscute cercetări în acest sens
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în etapa a doua. Intervalele orare de monitorizare (de fapt, analiză și evaluare) au fost 19-24, plus știrile de la ora 17.00 (ProTV, Antena 1) și știrile de la ora 18.00 (Prima TV). Astfel, timpul de monitorizare a acoperit programele difuzate în: intervalul „acces prime time” (17 h-19 h); intervalul „prime time” (19 h-23 h); intervalul „post prime time” (23 h-24 h). În cursul celor două săptămâni de programe analizate în iulie au fost examinate 734 ore de programe: Fox Kids
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată și cu cele canadiene. În schimb, la cei doi indicatori ponderea scenelor violente este mai mare în programele difuzate în România, comparativ cu SUA, Canada și Franța: Tabelul 8. Violența pe ansamblul canalelor TV SUA România Franța Canada Ansamblul Rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Canale private Canale publice Secvențe violente pe oră 3,4 14
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența totală a scăzut cu 35%, violența reală a scăzut cu 27%, iar violența ficțională a scăzut cu 43%. În medie, frecvența scenelor de violență per canal a scăzut de la 85 (vara) la 46 (toamna). Violența reală - Național TV a difuzat, atât în perioada de vară, cât și în cea de toamnă, cel mai mare număr de știri violente, raportate la numărul total de știri (59% - vara; 40,5% - toamna). - Cea mai constantă evoluție este în cazul TVR 2, care, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de vară, cât și în cea de toamnă, cel mai mare număr de știri violente, raportate la numărul total de știri (59% - vara; 40,5% - toamna). - Cea mai constantă evoluție este în cazul TVR 2, care, în ambele perioade, a difuzat 39% știri violente. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Comparația ponderilor frecvenței, între canale Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Violența Ficțională: Tendințe de creștere: TVR 2, PRO TV, Antena 1 și B1TV și tendințe de scădere: TVR1, Național TV, Prima TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
procentul celor care citesc cărți scade dramatic, iar lectura se reduce preponderent la fragmente literare cerute/recomandate expres de programele școlare. Tabloul lecturii este, după Sartori, chiar sumbru: copiii și tinerii din zilele noastre nu mai citesc decât subtitrarea filmelor difuzate la TV sau „titlurile zilei” din cadrul jurnalelor de știri TV. Această constatare fundamentală a măsurătorilor de audiență - ne arată ce văd cu preponderență copiii la televizor, fiindcă ei urmăresc emisiuni pentru adulți - trebuie asociată cu alta mult mai importantă: copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de televiziune) și o anchetă în rândul receptorilor programelor TV (pentru a urmări efectele acestei lumi simbolice, televizuale asupra receptorilor). În cadrul analizei de conținut, timp de aproximativ 13 ani, din 1967 până în 1979, au fost monitorizate 1.491 programe TV difuzate în prime time în timpul săptămânii și pe parcursul întregii zile în week-end. Au fost investigate prioritar programele de divertisment (care permit evaziunea din realul cotidian). Au fost identificate 410 caracteristici majore ale programelor TV (teme, idei, simboluri centrale) și 1.425
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și de particularitățile fiecărui canal TV în parte (public/privat, generalist/tematic etc.). Canalele TV monitorizate au fost următoarele: Acasă TV, Antena 1, Atomic TV, B1 TV, MTV, Național TV, Prima TV, PRO TV, TVR 1, TVR 2. Pentru că nu a difuzat programe TV semnalizate în timpul intervalului monitorizat, canalul TV muzical Atomic TV nu este prezent în analiză. Plasarea programelor TV în grilă Monitorizarea aplicării signalecticii urmărește mai întâi dacă programele TV au fost plasate corespunzător, evitându-se difuzarea programelor de tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de tip AP, toate erorile fiind comise în zilele de lucru; deloc surprinzator, Național TV ocupă și de această dată un loc „fruntaș” - locul doi după Acasă TV în „topul” erorilor. Printre aspectele cele mai frecvente prezente în programele TV difuzate și care ar determina reclasificarea programelor de pe Acasă TV ca programe de tip 12 în loc de programe de tip AP, au fost observate, spre exemplu: consumul de droguri și de alcool (12 apariții), comportamentele și atitudinile antisociale ușor de imitat de către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ne fait pas partie intégrante du texte. La réception n’est pas l’absorbtion passive de signification préconstruites, mais le lieu d’une production de sens” (Dayan, 1992). Cu alte cuvinte, violența, ca și oricare alt conținut pe care îl difuzează textul mediatic, nu va fi, cel puțin nu la nivel principial, decodat de către receptor în exact modul cum a fost codat de către emițător. Astfel, violența transmisă nu este blamabilă în sine, trebuind să ne îngrijoreze modul cum este ea percepută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe de violență, ceea ce revine la a spune că, la fiecare 5 minute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. După cum se vede și din graficul de mai sus (figura 3), atât canalul FK, cât și canalul CN manifestă tendința de a difuza mai multă violență, sub aspectul frecvenței, în zilele lucrătoare și mai puțină în zilele de week-end. Se ajunge astfel ca, în cazul canalului FK, în zilele lucrătoare un copil să vadă o scenă de violență la fiecare 0,8 secunde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]