14,979 matches
-
și susținut de clavecinista Raluca Enea și de soprană Veronica Anușca. Prima seară (sâmbătă, 26 aprilie, ora 17) va găzdui un recital susținut de clavecinista Raluca Enea din creații pentru clavecin solo de Jean Philippe Rameau, creator de la a cărui dispariție se împlinesc 250 de ani. În cea de a doua seara (duminică, 27 aprilie, ora 17) soprana Veronica Anușca și clavecinista Raluca Enea vor prezenta publicului , în afară opusurilor vocale ale lui J.Ph. Rameau și câteva creații semnate de
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
din Transilvania”, devenită “covârșitoare și exasperantă”, ca să concluzioneze în altă parte: “ A fi uman nu înseamnă a fi idiot. A fi tolerant nu înseamnă a fi și prost. A ceda de la aceste reguli este totuna cu a te condamna la dispariție etnospecifică”. Ca să tragă apoi semnalul de alarmă:” ... Suntem la limită. De aici și până a fi surclasați definitiv și fără întoarcere, nu mai este mult”. „Al noulea discurs”, ” Despre dreapta credință, bigotism și afurisenie. Convertirea bisericii la spiritual economiei de
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
resemnași sfârșitul”; ”țăranii nu-și mai pot lucra pământul roditor ... îl vând cu o inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
doctrină, fiind preluate doar elementele considerate a fi de folos. O bună bucată de vreme intelectualii creștini și păgâni coexistă pașnic, așa cum reiese de exemplu din corespondența dintre Vasile din Cezareea și retorul Libanios. Referitor la școli, este de menționat dispariția școlilor publice, a lyceului și Academiei, înființându-se în schimb școli pe lângă centrele episcopale sau mănăstiri, destinate educației de tip religios, care dobândește monopolul. Un exemplu de restrângere a accesului la știință este recrutarea funcționarilor din epoca lui Carol ce
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
un cortegiu imens de pește 350.000 de oameni, care se întindea de la Piata Universității... asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vântul tristeții, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusa și regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariția ei. Tema cărții este extraordinar de importanță prin felul în care temele acestea două au fost abordate cu o sensibilitate impresionantă din partea autorului, ridicând cortina timpului, cât și a înregistrării melodiilor cu Orchestră Națională RADIO, prin vocea cristalina cu nuanțe
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului * Scris, cuvântul redevine gând. * E nemaipomenit să știi că Dumnezeu este oricând la dispoziția rugăciunii tale! * Resemnează-te, asta ți-e soarta: să scrii poeme pe cale de dispariție! * Totul e inutil: chiar și... moartea! Numai tăcerea să mai aibă o informație pentru noi? * Să iubești cu bucuria iertării: admirând! * Iarbă: curcubeul îndrăgostiților. * Și viața are nevoie de îndulcitori! * Și eu am făcut parașutism, însă-i mult mai periculos
INVENTEME de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347336_a_348665]
-
fapt certificat și de C. Noica . În opera lui, moartea are un loc aparte. El de altfel a fost toată viața obsedat de moarte. În ”Moromeții,II,” moartea tatălui are o grandoare aparte, ca o tragedie greacă, o moarte simbolică, dispariția unui mic zeu al câmpiei care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda vorbește mai mult ca oriunde despre moarte, prevestindu-și parcă sfârșitul apropiat. Dar moartea, de fapt
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
făcut mare lucru în ce privește reformarea școlii venite din vechiul sistem. Au teoretizat, cu emfaza făcătorului de “găuri în cer”, neglijând aproape complet infrastructura și motivarea extrinsecă a dascălului, condiția absolută pentru motivarea intrinsecă, adică a profesării cu dăruire, în condițiile dispariției factorilor perturbatori, a grijilor vieții personale... Iar dascălii, se știe, nu-s prea pretențioși, nu cer “marea su sarea”. Așadar, mi-e rușine. Mi-e foarte rușine. Nu, nu-mi pun cenușa ipocriziei pe creștet. Nu-mi stă în fire
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
a pus pe cei doi băsești să joace în filmul său rolurile compromițătoare din care acum nu mai au ieșire?! Te pomenești că și celalalte manopere sunt tot marca Felix: incendierea celor 38 de vapoare și poluarea portului Rouen (1981), dispariția flotei, autoatribuirea casei din Mihăileanu, vânzările anterioare, spălările de bani, mega afacerea Nana, banii negri din campaniile electorale sau cei de la nunta de neuitat... Sigur că Antena 3&Co au exploatat mediatic la maximum evenimentele. Era absolut normal să o
TABLETA DE WEEKEND (69): E MARE JALE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347474_a_348803]
-
totul, definitiv”, spune eroul film la modă Avatar, atunci când ia decizia de a renunța la destinul său de pământean, devenind cetățeanul unei planete neatinse de virusul uniformizării. Așa trebuie să fi simțit William Blacker atunci când, curios să vadă Europa de Est după dispariția Cortinei de Fier, s-a oprit într-un sat maramureșean rupt parcă dintr-o realitate paralelă și ... s-a hotărât spontan să rămână acolo. Opțiunea sa radicală de a locui la țară pe timp nedeterminat (la stabilire, autorul n-a
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu opinci s-a cristalizat pe parcusul a sute și mii de ani, să vedeți ce teorie științific bine fundamentată are William pentru a salva de la dispariție acest complement vestimentar!). Curajul necesar adaptării menționate în paragraful anterior este unul și același cu curajul opunerii normelor oarbe și absurde, care se ploconesc mottoului „de ce să schimbăm ceva, dacă așa a fost dintotdeauna?”. Aici personajul-autor se opune nedreptății, după cum
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
face ca acest volum să nu fie uitat după prima citire, ci să bântuie mai departe prin mintea celor care au apucat să se „contamineze” cu dragostea necondiționată a acestui autor pentru cauza aparent pierdută a unei lumi pe cale de dispariție. Și din nou am impresia că până aici a fost ușor tot ce am scris, ca o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la „ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
părere - e de domeniul pragmatic și mult mai general, din păcate, la fel ca toate ideile care au schimbat cu adevărat fața lumii. Problema pe care Domnia-sa o supune discuției nu e doar cea a unei lumi pe cale de dispariție, ci a întregii lumi care se surpă, a întregului „balast” pe care îl aruncăm peste bord pentru a progresa. Firește că trebuie să fim dispuși să facem sacrificii dacă vrem să progresăm, dar întrebarea pe care o pune autorul e
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
care se solicita precizări în legătură cu Sterian alias Suman. Confruntând numele cu cel din adresă și cel din buletin, au constatat că el este cel căutat. Nu părinții l-au căutat, ci un anume profesor de geografie Secrieru, anunțase miliția de dispariția elevului său. Imediat milițianul în prezența brigadierului, a întocmit niște acte pe care le-au semnat toți, urmând a fi trimise în comuna de unde venise sesizarea. După trecerea acestei întâmplări, Suman a primit o scrisoare de la tatăl său. Nu se
AUTENTIFICAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348798_a_350127]
-
afară o ceață se lăsă peste locul unde se afla mormântul gol. *** Arhiereul Caiafa primi vestea exact când soarele răsărise deasupra orizontului. Oamenii lui nu doriseră să-i strice somnul în timpul nopții. La fel și arhiereului Anna, îi comunicară vestea dispariției de la mormânt, după răsăritul soarelui. Arhiereul nu spuse nimic la auzul veștii. Oftă adânc și clătină din cap a negație. -Serah! spuse el. Chemați-l pe Serah la mine imediat! Slujitorul dădu însă din umeri. -E de negăsit luminate arhiereu
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
Arhiereul nu luă însă în seamă tonul cuvintelor lui ci încercă să pară destins și se lăsă pe perna din spatele său. - Cum crezi că s-au întâmplat faptele procuratorule? Și ce dovezi aveți privind felul în care s-a făcut dispariția cadavrului? Procuratorul nu se grăbi să spună ceea ce știa. Îl studie pe omul din fața sa și descoperi un chip pe care se putea citi și furia și neputința și deznădejdea. O undă de bucurie nedisimulată inundă chipul procuratorului, și de
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
la faptul că, unuia ca mine, Dumnezeu mi-a dat zilele ca să o pot face. Dar cum rămâne cu toți confrații mei în care s-a zdrobit urma de talent pe care ar fi putut-o avea?... Cine răspunde pentru dispariția lor dintr-o adevărată istorie a literaturii?! (sfârșit) Cormeliu LEU București decembrie 2012
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
la Neluțu să le facă o cuvântare pe care s-o citească acolo. Neluțu le puse pe hârtie câteva cuvinte : « Tovarășe Dej, am venit aici să ne luăm la revedere de la dumneavoastră ! Noi și întreaga țară suntem profund îndurerați de dispariția atât de neașteptată a dumneavoastră... » Carol și Ion al Oații se urcaseră repede în tren, lume de tot felul îi înghesuia, dornică să se plimbe gratis până la București și înapoi. Toți tăceau și se priveau unii pe alții cu suspiciune
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
îndurerată ? De ce să fie țara îndurerată, să tăiem țara și să rămânem doar noi îndurerați ! » « Tai-o, Ioane, și lasă-ne numai pe noi îndurerați ! » « Cum să taie țara, domnule, sări un călător de lângă ei, și țara e îndurerată de dispariția tovarășului... » « Da, da, aveți dreptate, sări Carol, toată țara e cu durerea în suflet... » « Domnule, sări Ion al Oații, dar țara n-are suflet... » Râseră toți, cum să aibă țara suflet ! și ce caută ei cu această cuvântare acolo ? Acolo
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh. nyár cu mong. nar „soare“, ngr. kalokeri „vară“ literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. Nu găsim o explicație pentru ebr. kaiț „vară“, dar „cald“ se zice hâm cf. țig. și nagam. kham „astrul zilei
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
Manole (1892), Poveștile unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) și poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de dispariția fiicei sale. Bătrânul Alecsandri era un apropiat al casei regale, dovedind devotamentul prin activitățile sale diplomatice de la Paris. Vara își petrecea concediul la Sinaia, înveselindu-i pe suverani cu snoavele sale. Atunci când acesta se îmbolnăvii, în 1890, Regina poetă îi
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
treaptă, Până ajung la apogeu. *** DE CE ??? De ce ai plecat Ioane, În lumea de neant? Unde nu e nici azi, Nici mâine, Tărâmul celălalt. ERONAT!!! N-am murit. De ce să mor? Eu încă visez, La stele, La flori, La iubire... La dispariția prematură a poetului Ion CHICHERE. Septembrie-2004 Referință Bibliografică: Privesc / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 420, Anul II, 24 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRIVESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346821_a_348150]
-
și se câștigă certitudinea Învierii. În planul dumnezeiesc, neamul se află în drum spre Ierusalimul ceresc cu Iisus Hristos Domnul, iar cucerit de învierii își descoperă simțirea propriei sale nemuriri. Oare globalizarea nu are drept țintă, în mod explicit, tocmai dispariția lui din istorie? Dar iarăși nu este pregătită această dispariție prin surparea vieții personale a omului și prin suprimarea integrității familiei creștine?...” În loc de concluzii și încheiere: Biserica și lumea - coordonate ale unui ecumenism autentic în viziunea ortodoxiei apologetice și misionare
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
află în drum spre Ierusalimul ceresc cu Iisus Hristos Domnul, iar cucerit de învierii își descoperă simțirea propriei sale nemuriri. Oare globalizarea nu are drept țintă, în mod explicit, tocmai dispariția lui din istorie? Dar iarăși nu este pregătită această dispariție prin surparea vieții personale a omului și prin suprimarea integrității familiei creștine?...” În loc de concluzii și încheiere: Biserica și lumea - coordonate ale unui ecumenism autentic în viziunea ortodoxiei apologetice și misionare În toate denominațiunile creștine, teologia raporturilor dintre Biserică și lume
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
chiar se bucurau. Adică, mai auzea și altă lume de ei dar și scăpaseră de ifosele lui de ascet. Ca să nu mai vorbim de concurența în rândul văduvelor și nu numai, eliminată acum și revenită în parametri normali. Deci, și dispariția, apoteoză cum i-a spus pe limba lui domnul învățător, lui Costel a fost considerată o minune care i-a fericit pe oameni. Au fost chiar unele inițiative ale părintelui, ferm susținute de femei pentru a-l declara sfânt sub
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]