6,536 matches
-
FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor lamentabile înregistrate de partidele de opoziție împotriva FSN, susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat cvasi-intactă moștenirea comunistă. România rămânea sub zodia trecutului, umbra comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a se înscrie în istoria Europei" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3). Dacă românii nu au reușit întotdeauna să își afirme plenar vocația lor europeană, aceasta s-a datorat faptului că "s-au aflat multă vreme în aria de dominația a unor puteri străine de civilizație europeană, cum au fost Imperiul Otoman sau Uniunea Sovietică. Dar îndată ce au reușit să se emancipeze de această influență ei au optat ferm pentru sincronizarea cu spațiul european, iar astăzi pentru integrarea în structurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
condamnării oficiale a comunismului (18 decembrie 2006) s-au scurs 17 ani. Tocmai datorită acestei prize ferme asupra mijloacelor politice românești deținute de foștii comuniști, solicitările publice venite din partea societății civile de inițiere a "procesului comunismului" au rămas fără răspuns. Dominația politică a moștenitorilor fostului Partid Comunist, transfigurat inițial în Frontul Salvării Naționale (FSN), scizionat ulterior în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Partidul Democrat (PD), a făcut ca revendicările de confruntare a trecutului comunist să fie ignorate în mod
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adversarul să iasă la lumină, formează conștiința actorilor în cauză" [ibidem, 397]: acesta este principiul opoziției. În fine, "principiul totalității nu e altul decît sistemul de acțiune istorică asupra căruia adversarii, situați într-o dublă dialectică a claselor, își dispută dominația" [ibidem, 416]. Cu cît sînt mai importante mișcările sociale, cu atîta va fi mai valabil principiul totalității. Mișcare și societate În cadrul teoriei sale structurale a acțiunii sociale, Touraine schimbă radical explicația dată de Smelser în legătură cu geneza comportamentelor colective. În timp ce pentru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care le-a regrupat apoi în două mari dimensiuni, se pot face pași înainte semnificativi. Prima dimensiune cuprinde din nou toate variabilele care privesc sistemul de partide, sistemul electoral și coalițiile de guvernare: 1.concentrarea contra împărțirii puterii executive; 2.dominația executivului contra echilibrului între executiv și legislativ; 3.sistemul bipartidist contra sistemului multipartidist; 4.sistemul de partide unidimensional contra sistemului de partide multidimensional; 5.sistemele electorale majoritare contra sistemelor electorale proporționale; A doua dimensiune ia în considerare trei variabile relativ
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și a imperiului feudal chinez, trecând apoi la lupta împotriva agresiunii japoneze și a imperiului francez, ulterior împotriva intervenției S.U.A. Autorul avizului a apreciat că sunt redate, în mod fidel, politica colonialistă franceză în Vietnam, evoluția situației în țară sub dominația francezilor, precum și lupta neobosită a poporului vietnamez pentru libertate; între altele, în lucrare a fost prezentată corect înființarea Partidului Comunist din Indochina, devenit conducătorul și organizatorul luptei împotriva dominației coloniale și contra feudalismului. Au fost apreciate, în avizul acordat, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fidel, politica colonialistă franceză în Vietnam, evoluția situației în țară sub dominația francezilor, precum și lupta neobosită a poporului vietnamez pentru libertate; între altele, în lucrare a fost prezentată corect înființarea Partidului Comunist din Indochina, devenit conducătorul și organizatorul luptei împotriva dominației coloniale și contra feudalismului. Au fost apreciate, în avizul acordat, și evenimentele petrecute în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când Vietnamul devenise o colonie a Japoniei și, în final, lupta de mare amploare din vara anului 1945, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2 și 4 milioane de vizitatori, dintre care peste 200 de mii din străinătate, în special persoane vârstnice, în perioade cu climă acceptabilă: octombrie, noiembrie și februarie. Multe părți ale Complexul Taj Mahal au suferit, prin furt, deteriorări, inclusiv în timpul dominației coloniale (încrustații cu pietre prețioase, ușa de la intrarea principală, la început din aur și argint, apoi din aramă și argint, "pentru a fi mai ușoară"). Viceregele englez, lordul Curzon, a dispus restaurarea monumentului, terminată în anul 1908. În patrimoniul cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, folosind trupe proprii, dar și localnici, în Calcutta, Madras și Bombay, marile state, în alianță cu "Guvernul Indiei", când s-a constatat stabilirea supremației engleze în India. Pe parcursul anilor, musulmanii au pierdut temporar dominația și încrederea internă și nu au putut dovedi că ar putea să-și revină, evoluând lent și prea târziu; Sayyed Ahmed Khan (1815-1898) unul dintre conducătorii lor a elaborat gândirea potrivit căreia se cerea reconcilierea spiritului islamic cu cel al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a civilizației chineze, în care dinastia Zhou (1122-1249 î.e.n.) a guvernat opt veacuri, a constituit o etapă de însemnătate deosebită; un neam viguros se ridica în valea râului Wei din provincia Shaanxi din zilele noastre neamul Zhou; acesta a extins dominația asupra altor seminții și neamuri mai mici, de-a lungul cursului inferior al Fluviului Galben; conducătorii acestui neam dovedindu-se a fi buni militari și buni administratori ai activităților economice etc. Dinastia Zhou cu cele opt veacuri la putere se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
10.000, care dispuneau de 200.000 de cai, hanuri; se asigura securitatea călătorilor. Călătorul venețian Marco Polo a avut cuvinte de laudă la adresa stațiilor de poștă: "Chiar și un rege s-ar fi simțit ca la el acasă"9. Dominația mongolă a favorizat răspândirea unor invenții chineze în imperiile Ilhan și Hoardei de aur, precum: introducerea xilogravurii în Europa, pentru tipărirea unor lucrări mici cu caracter religios, armele de foc, folosite în China în sec. XIII, în timpul luptelor între statele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de trei mii de ani în istoria Chinei. Cea mai importantă realizare a acesteia a fost desăvârșirea procesului de formare a națiunii chineze și configurarea granițelor Chinei contemporane. A lichidat adepții dinastiei Ming și a impus prin foc și sabie dominația manciuriană, a consolidat puterea imperială și a întărit administrația centrală. Împărații dinastiei Qing au instaurat, în anul 1856, sistemul de examinare pentru ocuparea posturilor în administrații de stat și au guvernat în conformitate cu preceptele neo-confucianismului, atrăgând vechea intelectualitate Han, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
coasta marină cuprindea insulele Sahalin, în nord, apoi, în est, salba de insule Taiwan și cele două subsidiare Diaoyn și Chiwei, cele patru grupuri din Mările Chinei de Sud: Pratas, Paraceles, Macclesfield Bank, și Spratleys. A fost realizată și consolidată dominația casei imperiale Qing asupra Tibetului și regiunii Xinjiang. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, au început să apară semnele declinului. Răscoalele țărănești care au culminat cu revoluția (Taiping Tianguo 1850-1864) au dat expresie nemulțumirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
semnat un tratat prin care China a renunțat la suveranitatea asupra Vietnamului în favoarea Franței învinse 11. Clauza "să tratăm pe toți cu aceeași generozitate" a jucat un rol de loc neglijabil în procesul decăderii Chinei în stare de semicolonie, supusă dominației colective a țărilor imperialiste. "Astfel, acestea s-au putut alia împotriva Chinei, transformând-o într-un obiectiv al agresiunilor colective; această clauză a constituit o piedică în calea Chinei de a duce o diplomație activă''12. În perioada 1844-1911, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în Expediția spre Nord în vederea lichidării forțelor clicilor militariste din nordul Chinei și a guvernului format de acestea și pentru a realiza unificarea țării; în a doua jumătate a anului 1928 și în prima jumătate a anului 1927, a lichidat dominația feudală a militariștilor din sud-vestul Chinei și din Fluviul Galben și Yanzi. Guvernul Național-Revoluționar a realizat în acea perioadă, primul său act revoluționar în politica externă: recucerirea la 20 februarie 1927 a concesiunilor britanice din Wulhan, dând un imbold mișcării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Guandong a Japoniei capitulând. Victoria în războiul antijaponez a însemnat încheierea unei etape importante a luptei de eliberare națională a poporului chinez, în cursul căreia s-a maturizat conștiința națională și au fost realizate condițiile eliberării totale a Chinei de sub dominația feudală și străină. În cei patru ani care au urmat după încheierea războiului, până la 1 octombrie 1949, în fața poporului chinez, precum și a principalelor forțe și partide politice au stat noi sarcini și noi obiective, conform aranjamentelor și înțelegerilor încheiate, marile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Manciuria) de către Japonia, stat aflat, în întregime, sub controlul acesteia din urmă, iar la 27 mai 1941 ministrul român și-a prezentat scrisorile de acreditare. Cele de mai sus, în politica externă a României, s-au datorat căderii României sub dominația puterilor Axei și a aderării la Pactul tripartit (23 noiembrie 194o). La mijlocul anului 1941, guvernul japonez a solicitat guvernului român recunoașterea și a guvernului de la Nankin, prezidat de Wang Cing Wei, care a fost recunoscut de jure de guvernul român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asiatice au început ulterior expediții de cuceriri, determinând deplasarea populației Ainu către părțile de nord și est ale insulei Honshu. Împăratul Jimmu, conform cronicilor, și-a stabilit domnia în Kyushu, și-a condus armata către nord și și-a întins dominația către Yamato, o provincie din centrul Honshu, care a dat numele casei imperiale și ulterior tuturor vechilor japonezi. Casa conducătoare Yamato și-a consolidat puterea prin declararea unei vechi forme de Shinto ca religie generală, creând, în fapt, un instrument
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
puternic din Asia de Sud-Est. Atacat de triburi thai, șan și de mongoli, Regatul Angkor s-a destrămat în secolul XIII, părți ale statului revenind Siamului și Regatului vietnamez. Veniți printre primii europeni, în secolul XVII, francezii au instaurat în secolului XIX dominația colonială asupra Cambodgiei ("protectoratul", în 1863), desființarea ultimelor drepturi suverane în anul 1884 și au inclus țara în anul 1887 în Uniunea Indochineză. Trupe japoneze au ocupat Cambodgia în anii 1941-1945. Regele Norodom Sihanouk a proclamat, la 12 martie 1945
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
drepturi suverane în anul 1884 și au inclus țara în anul 1887 în Uniunea Indochineză. Trupe japoneze au ocupat Cambodgia în anii 1941-1945. Regele Norodom Sihanouk a proclamat, la 12 martie 1945, independența, dar intervenția militară franceză a reinstaurat vechea dominație. În urma luptelor de eliberare națională, Cambodgia a obținut statutul de "stat asociat" în cadrul Comunității franceze (la 8 noiembrie 1949), iar la 9 noiembrie 1953 și-a proclamat independența de stat. Acordurile de la Geneva (1954) au garantat independența și suveranitatea Cambodgiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin proporții impunătoare, armonia liniilor, perfecțiunea decorării, ingeniozitatea basoreliefurilor. În anul 1177, chamii au invadat Cambodgia. Construit după modelul unui oraș divin, Angkor-ul nu poseda un sistem de apărare, în afara celui religios, ceea ce i-a atras distrugerea de către invadatorii chami. Dominația Cham a durat doar câțiva ani. În anul 1181, Jayavarmon al VII-lea a eliberat Angkorul și a recucerit tronul. În timpul acestuia, Angkorul nu numai că a recăpătat granițele, dar le-a depășit. Considerat "Salvator al națiunii khmere", Jayavarman al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a fost alungit, pentru a lua forma săgeții canelate, numită prang. În anul 1431, Paramaya I a cucerit Angkorul, dând orașului lovitura de grație. În anul 1556, Birmania, proaspăt unificată a atacat Ayuthya, a cucerit orașul și și-a instalat dominația armată asupra regatului thai. Ayuthya a fost recucerită de către thai în anul 1584. Începuse o perioadă de dezvoltare a comerțului cu Europa. Siamul era deschis influențelor europene încă din secolul al XII-lea. Bedraja, șeful grupării naționaliste care preluase puterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
se retragă în Asia Mică. În anul 465 î.Hr., Xerxes a fost ucis de garda sa, pe tron urcându-se Artaxerxes, care a murit în anul 424 î.H. după o lungă domnie. Artaxerxes III, care a încercat să restaureze dominația în țările cucerite, a fost asasinat, după invadarea regatului de către Alexandru cel Mare. Acesta a încercat refacerea imperiului pe toată întinderea, dar ulterior decesului său s-a produs destrămarea completă a imperiului. Arta și cultura persană Arhitectura ahmedeită nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
puterea persană nu a durat mult. Arabii i-au învins pe sasanizi în lupta de la Nahanand, într-un mod concludent, și au anunțat întreaga lume despre ascensiunea unei mari puteri islamice. Începând cu anul 640, guvernatorii arabi și-au extins dominația la Merat, Zamindawar și Bacria, dar inima țării a fost apărată cu bravură tipică și în consecință arabii nu au mai putut ocupa Kabulul timp de două secole. Totuși, simpla credință monoteistă islamul a pătruns în inima poporului care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]