5,717 matches
-
cu transferul lor în Turcia, cărora li se acordă azil politic în incinta misiunii diplomatice britanice din Brăila. Colquhoun se implică de partea guvernului revoluționar, încearcă medieri cu trimișii Porții, e primul care recunoaște și stabilește relații diplomatice cu Locotenența domnească, iar după înăbușirea revoluției, face eforturi deosebite pentru asigurarea securității revoluționarilor, ajutându-i să emigreze. Colquhoun nu s-a abătut însă de la instrucțiunile sale, care îi cereau să activeze pentru apărarea integrității Imperiului otoman și pentru restabilirea suveranității Porții asupra
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. în 1693, domnitorul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. în 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în limba română. în 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia), unde a adăpostit renumita sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație exlibrisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal" întrucât
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după plecarea în exil, la Constantinopol, o parte din colecția Bibliotecii domnești de la Văcărești a fost luată de Mitropolie, o altă parte de Biblioteca Colegiului Sf. Sava (viitoarea bibliotecă națională) și apoi de Biblioteca Academiei, iar o alta de Biblioteca Școlii Centrale din Craiova. Pentru organizarea bibliotecii sale, Nicolae Mavrocordat îl invitase
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
apare în suplimentul „Alfa și omega” al „Cotidianului” (1996-1997), în „Zig-zag” ș.a. În prima carte publicată de T., romanul Singurătatea lui Vlad Țepeș, apărut în 1995, se relatează, în scene care depășesc simpla evocare a istoriei, căderea Constantinopolului, sfeștania Curții domnești de la București și înmormântarea la Muntele Athos a capului domnitorului. Altă reconstituire istorică, Ultimul Constantin (2000), sugerează și urmărește analogia dintre Constantin XI Paleolog, ultimul împărat al Bizanțului, și Constantin Brâncoveanu, domn român martirizat împreună cu fiii săi. Informația istorică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat un act de instigare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
la Fălticeni în 21 mai 1906. prozatoare și poetă, a publicat între altele: Mormolocul (roman, 1933); Naufragiații din Auckland (roman, 1937); Balaurul alb (1955); O zi cu Sadoveanu, Copilăria și adolescența (1957); Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ai revistei „Înmuguriri”. Marți trebuia să fiu neapărat la serviciu. Imediat după sosirea la Suceava, am rugat un amic să-mi facă fotografiile ce vă interesează: 1. - casa (azi refăcută) de pe str. Gării din Fălticeni în care a funcționat Școala Domnească a lui Neofit Scriban, mutată pe Ulița Rădășenilor, și la care a învățat Ion Dragoslav; 2. - biserica din Buciumeni. Nădăjduiesc că fotografiile vor ajunge la Buftea în timp util. Abia aștept apariția volumului „Ion Dragoslav”, pentru a cunoaște noi date
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în deceniul al doilea din acest veac și a fost coleg cu Nicu Gane la Școala Domnească din Fălticeni, a lui Neofit Scriban. Grigorescu a ridicat casa parohială de la biserica „Adormirea”, unde a fost paroh. Deasemeni școala primară din satul Petia (sat la 7 km de oraș). Cred că aveți și la Iași „Amintirile” tipărite ale catihetului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Gimnaziu, altă pierdere pentru mine, pe care îl regret și, în amintirea lui, din când în când citesc „Grădina liniștii”. Nu sunt lămurit despre sediul Școlii „Domnești” din Folticeni. În anuarul „Centenar Liceul „N. Gane” este menționat că Școala Domnească a fost și este pe str. Domnească, cum mergi la gară și eu am cunoscut-o din anul 1911 când am urmat la Gimnaziu. În articolul Dv. „Inventatorul țăran Petru Gavrilescu” menționați că numitul a urmat două clase la Școala
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a fost și este pe str. Domnească, cum mergi la gară și eu am cunoscut-o din anul 1911 când am urmat la Gimnaziu. În articolul Dv. „Inventatorul țăran Petru Gavrilescu” menționați că numitul a urmat două clase la Școala Domnească pe ulița Rădășenilor(?)452. Ultima dată când l-am vizitat pe Vasilică Popa mi-a spus că a adunat material pentru niște lucrări. Mata cunoști ce s-a făcut cu acel material?453 I-am dat și eu ceva despre
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dintr-o sută de copii de țărani doar doi-trei ajung să termine o facultate. Seminariile și facultățile teologice nășesc adesea profilul moral al carieristului cinic, șmecher și fără frică de Dumnezeu. Pomana săracului a devenit vila protopopului. În dosul curților domnești, hoții de cai s-au reciclat în traficanți de mașini. Criza ecologică - datorată și iraționalei exploatări a lemnului (pentru care geme pământul de sub mănăstirile Bucovinei) - așteaptă încă un diagnostic. Când ești plătit din bugetul public, ochiul nu vede și gura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Refuzând disciplina, acești fii ai Balcanilor preferă să contemple vremelnicia intangibilă a clipei: „Vai țigani, țigani,/ Gypsy și hitani,/ Fără cer și ani,/ Trec pe drum” (Șerban Foarță, Mica Țiganiadă). Se prea poate ca țiganii lăutari, chemați la atâtea nunți domnești, să fi predat românilor într-un potop de sunete lecția unei înțelepciuni ancestrale. Sunt multe zilele în care, prin muzică, românii - alături de confrații unguri sau țigani - au deprins gustul petrecerii. De la Romica Puceanu (1928-1996), Toni Iordache (1942-1987) sau Johnny Răducanu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
II, București, 1968; Lupii de aramă, îngr. și pref. Doina Modola-Prunea, Cluj-Napoca, 1975; Versuri, București, îngr. și postfață G. Gheorghiță, 1979. Traduceri: H. Ibsen, Peer Gynt, București, 1925, Casa cu păpuși (Nora), pref. Vera Călin, București, 1957, Pretendenții coroanei (Os domnesc), București, 1958; Carmen Sylva, Poezii, București, cu desene de Rodica Maniu, 1936; Gerhart Hauptmann, Clopotul scufundat, București, 1939; A.S. Pușkin, Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare ruse, pref. Fl. Caloianu, București, 1954; Molière, Nechibzuitul sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Ostrog. De asemenea, a fost transpusă, în rezumat, în slavona rusă, în același secol al XVII-lea. Aparținând, în primul rând, literaturii neogrecești din diaspora, poema lui S. face parte și din patrimoniul literar românesc atât prin calitatea de slujbaș domnesc a autorului și prin subiectul ei, cât și prin faptul că foarte curând avea să fie încorporată istoriografiei în limba română. SCRIERI: Vestitele vitejii ale lui Mihai Vodă, ce au stăpânit Țara Românească și Ardealul de la anul mântuirii 1588 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
patrulea dintre cei opt copii ai Zoiței (n. Langa) și ai lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, B. se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ștefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Școala Domnească din orașul natal, apoi - începând din 1894 - este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iași și prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română, clasa a V-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la Izvoare Bahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
grea. / Discretă, lumina / O sărută pe gură. // Pură și neagră, neagră și grea, / Mai neagră și dură, / Marmora neagră mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
În mod previzibil, energiile elitei noastre politice s-au consumat îndeosebi în plan extern, pentru ca factorii decizionali europeni să fie convinși că de modul în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unui prinț străin 91, erau dovezi în privința perceperii lor asupra domniei lui Al.I. Cuza ca o etapă tranzitorie. Declarații precum cea în care se afirma că "Domnul, oricât timp ar guverna, nu poate fi privit decât ca depozitarul demnității domnești și este chemat a guverna țara noastră până când Europa ne va da un principe străin"92 nu lăsau loc la prea multe interpretări și anunțau într-un fel viitoarele mișcări politice ale conservatorilor. În mod evident discuțiile desfășurate în cadrul Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
opoziție. Ziarul Clopotul cunoscut ca fiind o publicație ce apărea datorită sprijinului financiar asigurat de Dimitrie Sturdza vorbea într-un mod cât se putea de clar despre detronarea lui Al.I. Cuza. În aceste condiții, faptul că pe zidurile palatului domnesc se afișau pancarde pe care scria "de închiriat" nu mai era o mare surpriză. Intransigent devenea cu cel care era încă șeful statului, în această perioadă și Dimitrie Bolintineau, fost ministru al lui Cuza și care descria situația politică din
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]