8,806 matches
-
1939, București), prozatoare și autoare dramatică. Este al cincilea din cei șase copii ai Mariei (n. Vasiliu) și ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog, apoi director al penitenciarului din Iași; are ca frați mai mari pe istoricul A. D. Xenopol și pe economistul și omul politic Nicolae D. Xenopol. După studii la Sorbona și la Collège de France din Paris, revine în țară și se stabilește pentru început la Iași, apoi la București. Se raliază mișcării feministe, devenind una din fruntașele ei. A
XENOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
cetățenia română. În 1860 C. A. Rosetti, intrat în Guvern, îi încredințează fostului său colaborator conducerea Teatrului cel Mare din București. Din 1861 predă la „Sf. Sava”, pentru prima dată la noi, un curs public de stenografie. Socotit un priceput economist, a fost secretar general în Ministerul de Finanțe, vicepreședinte al Consiliului Superior de Comerț și Industrie. W. a fost un publicist nu lipsit de aptitudini scriitoricești. A semnat în „Pruncul român”, unde era și redactor, un articol intitulat Dezrobirea României
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
în vreme ce altele, la modă într-un anumit moment, au fost contrazise. Ni s-a părut așadar, că a venit momentul reunirii unui ansamblu de specialiști în diverse domenii afectate de comunism și de mai mulți discipoli-istorici, dar și politologi, sociologi, economiști și specialiști în problemele culturii - pentru a realiza o sinteză. Aceasta e supusă câtorva constrângeri: forma de dicționar a acestei sinteze și îndeosebi, lipsa de spațiu. Dar autorii s-au folosit de ele tocmai pentru a privilegia sinteza și pedagogia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
inclusiv antileninismul său - fiind împărtășit de o parte dintre studenți, de unii tineri muncitori și de stângism*. Ea continuă să alimenteze și astăzi o parte a neocomunismului*. ANTIAMERICANISM → ANTIIMPERIALISM ANTICAPITALISM Dacă noțiunea de „capital” este reperabilă încă din 1776, la economistul Adam Smith, sau în versiunea sa critică, la Gracchus Babeuf, în 1975 - „această lege barbară dictată de capitaluri” - trebuie așteptată emergența revoluției industriale și a chestiunii sociale puse de condiția dezastruoasă a claselor muncitorești* pentru ca termenul „capitalist” să apară, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revizioniști, care persistă să mizeze pe anumite tendințe reputat „liberale” din sânul aparatului puterii, recurg la idealurile proclamate pentru a le confrunta, într-un mod devastator pentru ele, cu realitatea socială; est-germanul Wolfgang Harich, polonezii Leszek Kolakowski și Krzystof Pomian, economistul ceh Ota Sik se sprijină pe Marx pentru a denunța absența democrației* în sânul partidelor comuniste. Ei se reclamă de la teorii „policentriste” venite dinspre PCI* sau din Iugoslavia, pentru a cere revenirea la „căile naționale ale socialismului” din anii 1945-1947
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Webb, fondatori ai Asociației Fabian Society, publică în 1935 o carte faimoasă Comunismul sovietic: o nouă civilizație? al cărei semn de întrebare va dispărea din titlu în edițiile următoare. Ei demonstrează aici superioritatea URSS staliniste asupra „anarhiei capitaliste”. De la Cambridge, economistul Maurice Dobb proslăvește rezultatele „miraculoase” ale economiei sovietice sprijinindu-se pe datele falsificate, parvenite prin agit-propul sovietic. Istoricul E.H. Carr, socotit în timpul vieții drept cel mai bun specialist britanic în problemele URSS, consideră că teroarea stalinistă este prețul care trebuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marilor întreprinderi, în afara orelor oficiale de muncă, funcționează adevărate ateliere private, pe baza unor comenzi publice realizate în schimbul unor salarii mai mari, satisfăcându-se astfel unele prevederi ale planului central pe care organizarea formală n-ar reuși să le atingă. Economistul american Aron Katsenelinboigen distinge nivelurile schimburilor economice în funcție de natura prețurilor și de toleranța manifestată în privința acestora de autoritățile politice. El arată în ce măsură regula de drept variază în funcție de interesele proprii ale acestora din urmă și nu de criteriile stabilite anterior cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Evgheni Zamiatin; cât despre compozitorul Serghei Rahmaninov, el a ales Statele Unite. Mulți dintre acești opozanți s-au exilat de bunăvoie, alții însă, sunt victimele reactivării unei cutume antice, surghiunul. în toamna anului 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de intelectuali - economiști, scriitori, profesori -, denunțați ca „ideologi burghezi activi”. Printre aceștia, numeroși savanți cunoscuți: filosofii Berdiaev, șestov, S. Bulgakov, lingvistul Roman Jakobson. Odată ajunși în străinătate, nu înseamnă că exilații au terminat cu puterea sovietică: ei sunt urmăriți, grupurile lor sunt infiltrate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lansate în 1925 și susținute din exterior de organizația filantropică evreiască emericană Joint, dovedesc existența voinței de a normaliza lucrurile, dublând-o cu un obiectiv economic și politic: a rezolva problema șomajului și a opune o soluție pozitivă aspirațiilor sioniste. Economistul Iuri Larin propune instalarea unui milion de evrei în Ucraina și în Crimeea. șeful statului, Kalnin, lansează însă ideea unui plan de colonizare agricolă evreiască în Extremul Orient și ca urmare, predecretul din 7 mai 1934, este înființată regiunea autonomă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
jungă o luptă armată*, sprijinită și de PC vietnamez. Grupul conducător* este constituit din intelectuali formați în Franța, atât în universități, cât și în rândurile PCF*: Pol Pot - pseudonimul lui Saloth Sar sau „fratele nr. 1” -, tehnician radio, Ieng Sary, economist și apoi profesor, Khien Sampan, jurist și economist, Hou Youn, jurist, Son Sen pedagog. în 1965, Cambodgia este implicată în războiul din Vietnam*, nord-vietnamezii stabilind pe teritoriul ei „pista Ho și Min” pentru aprovizionarea trupelor comuniste care acționau în Vietnamul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vietnamez. Grupul conducător* este constituit din intelectuali formați în Franța, atât în universități, cât și în rândurile PCF*: Pol Pot - pseudonimul lui Saloth Sar sau „fratele nr. 1” -, tehnician radio, Ieng Sary, economist și apoi profesor, Khien Sampan, jurist și economist, Hou Youn, jurist, Son Sen pedagog. în 1965, Cambodgia este implicată în războiul din Vietnam*, nord-vietnamezii stabilind pe teritoriul ei „pista Ho și Min” pentru aprovizionarea trupelor comuniste care acționau în Vietnamul de Sud. SUA reacționează în 1969 prin bombardarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
experiența in vivo. într-adevăr, dacă el s-a dovedit a fi un sociolog submediocru cu a sa Dezvoltare a capitalismului în Rusia, un filosof execrabil în Materialism și empiriocriticism (1909), un dialectician primar în Caietele sale filosofice (1914-1916), un economist lamentabil în Imperialismul, stadiul cel mai înalt... și un utopist puțin original în Statul și revoluția (1917), dublat de un scriitor lipsit de talent în comparație cu inspiratul Troțki, în 1917 el se revelează a fi un maestru al strategiei* și al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Gramsci consideră că Octombrie este o revoluție „contrazicând Capitalul” lui Marx pentru că a avut loc în țara cea mai puțin dezvoltată. în iunie 1918, sociologul german Max Weber denunță recurgerea la teroare* în conferința sa asupra Socialismului. Iar în 1922, economistul liberal Ludwig von Mises publică Socialismul, în care explică falimentul inevitabil al economiei planificate. Socialiștii revoluționari ruși din exil* publică în 1922 Ceka, o descriere detaliată a diferitelor forme de represiune bolșevică, completată în 1924 de cartea lui Melgunov Teroarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1921 Curierul socialist, și tot ei sunt la originea unei literaturi analitice de înaltă ținută. După liderul social-democrației germane, Karl Kautsky (Dictatura proletariatului, 1918, șeful menșevicilor, Iuri Martov, critică în Bolșevismul mondial (1919) concepțiile iacobine și nemarxiste ale lui Lenin; economistul David Dallin publică una dintre primele lucrări asupra muncii silnice în URSS, juristul Solomon Schwartz descrie condiția muncitorului (Muncitorii în Uniunea Sovietică, 1952), iar Boris Nikolaevski se interesează de luptele din sânul grupului conducător*. Curând se iscă o dezbatere asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ce dein nefericire se întâmplă rar în realitate. Viziunea neoclasică a fost criticată ca fiind mult prea abstractă și ruptă de realitate. Ar fi totuși nedrept să reducem la atât contribuția științelor economice la dezvoltarea teoriei întreprinderii. O serie de economiști din perioada interbelică au pus în discuție unele din prezumțiile prea restrictive ale teoriei neoclasice. Astfel, J. Robinson în Marea Britanie și E.H. Chamberlin în Statele Unite au abandonat ipoteza concurenței perfecte și au analizat, independent unul de altul și aproape simultan
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a întreprinderii se numără și E. Penrose. Iată opinia sa cu privire la acestea, exprimată în The theory of the growth of the firm: “Deși s-a adunat o cantitate considerabilă de informații despre întreprinderi, acest lucru nu i-a stimulat pe economiști să formuleze ipotezele necesare dezvoltării unei teorii a ciclului de viață al firmei. Cred că aceasta se întâmplă deoarece faptele de care dispunem nu suportă teoria că întreprinderile ar avea un ciclu de viață caracterizat prin tranziția constantă de la un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sau pentru calculul costurilor omogenizarea este acceptabilă, dar pentru a explica nevoia de creștere a întreprinderii eterogenitatea este esențială. Exemplul cel mai clar al multitudinii de servicii oferite de un factor este întreprinzătorul. Activitățile acestuia sunt atât de complexe, încât economiștii nu îndrăznesc să le clasifice. Este imposibil a desemna o unitate de input oarecare, măsurabilă. Există voci care propun ca serviciile întreprinzătorului să nu fie considerate servicii productive propriu zise. Dar am putea face aceleași considerații pentru toate cadrele superioare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parte, și cele consumate pentru creștere, pe de altă parte; timpul necesar regenerării serviciilor consumate în procesul de creștere, în vederea utilizării lor pentru o nouă creștere. Un prim ciclu de consum-regenerare a resurselor in cadrul firmei este binecunoscut de toți economiștii: cel al finanțării. Firma consumă resurse financiare care pot proveni fie din surse interne (autofinanțare), fie din surse externe (împrumuturi și creșteri de capital). În perioadele de creștere rapidă ea este un "aspirator de bani": chiar dacă generează resurse financiare importante
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
rata internă de rentabilitate a investiției (membrul stâng) trebuie să fie mai mare decât costul capitalului calculat ca medie ponderată (membrul drept). Dacă această relație nu este satisfăcută întreprinderea se va decapitaliza din cauza rentabilității insuficiente. Acest rezultat, bine cunoscut de economiști, reprezintă o confirmare a validității ipotezelor și raționamentelor noastre. În cazul în care firma a ales deja un proiect de investiții caracterizat de dubletul (µ, p), decizia sa de a apela sau nu la împrumuturi depinde de costul acestora j
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
se face simțită numai după ce volumul activelor depășește un anumit nivel (care pare a fi situat în jurul a 840 miliarde lei). Desigur, cercetările mai ample, pe eșantioane de volum mai mare, ar putea confirma sau infirma concluzia trasă aici. CONCLUZII Economiștii care s-au ocupat cu problema creșterii la nivel macroeconomic au arătat că o creștere necontrolată poate pune tot atâtea probleme economice și sociale ca lipsa creșterii sau creșterea negativă. Se poate vorbi așadar de o rată de creștere economică
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
posteritate al teoriei politicii mondiale. În scrierile sale, multe și adesea inegale, se vede filosoful, istoricul, politologul și juristul complet, desăvârșirea unui ideal al omului de științe sociale de la începutul secolului trecut. Probabil că, dacă Morgenthau ar fi fost și economist, sociolog și lingvist, disciplina fondată de el și de Edward Hallett Carr ar fi fost epuizată încă de la apariție, iar astăzi, noi, cei care nu suntem pătrunși de convingerea că realitatea este doar construcția simțurilor și conceptelor noastre, n-am
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și profundă. Oricât de mult din teoria realismului politic ar fi fost greșit înțeleasă și interpretată, nu este contestată atitudinea sa intelectuală și morală specifică în chestiunile politice. Din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca bogăție; juristul se raportează la conformitatea acțiunii cu regulile legale; moralistul, la conformitatea acțiunii cu principiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este contestată atitudinea sa intelectuală și morală specifică în chestiunile politice. Din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca bogăție; juristul se raportează la conformitatea acțiunii cu regulile legale; moralistul, la conformitatea acțiunii cu principiile morale. Economistul se întreabă: „Cum afectează această politică avuția societății sau a unei părți din ea?”. Juristul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca bogăție; juristul se raportează la conformitatea acțiunii cu regulile legale; moralistul, la conformitatea acțiunii cu principiile morale. Economistul se întreabă: „Cum afectează această politică avuția societății sau a unei părți din ea?”. Juristul se întreabă: „Se conformează această politică regulilor dreptului?”. Moralistul: „Este această politică în acord cu principiile morale?”. Iar realistul politic se întreabă: „Cum afectează această
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sferei religioase standardele de gândire potrivite, fiind tot timpul conștient de existența altora și de influența lor reală asupra trăsăturilor religioase ale oamenilor. Ceea ce este adevărat pentru acest aspect al naturii umane este adevărat și pentru restul. De pildă, nici un economist modern nu și-ar concepe relațiile cu celelalte științe umaniste într-un mod diferit. Exact printr-un proces de emancipare față de alte standarde de gândire și prin dezvoltarea unora potrivite obiectului, economiștii au dezvoltat o teorie autonomă a activităților economice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]